1,469 matches
-
Lenin (da, retipărit și el cu „Statul și Revoluția”!) și Gramsci la Thomson și Léonard, ultimii trei, critici, vezi bine, ai stalinismului, scos vinovat a fi făcut din nobilul profet al împământenirii idealului comunist un predicator criminal al fericirii din gulag. Vinovat, adică, de tot răul. O raportare mult mai convingătoare ar fi fost aceea la realitățile comuniste de ieri și de azi. S-ar fi văzut că însăși critica marxistă a capitalului e vinovată, nicidecum deformarea ei de către Stalin, Mao
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
aplice doctrina lui Marx. Contribuția lor a fost exclusiv de natură practică. Economia centralizată și planificată, răspunzătoare în principal de prăbușirea sistemului comunist, partidul unic, clasa muncitoare, clasă conducătoare, lupta de clasă care a condus la închisoarea politică și la gulag, acestea și altele sunt înscrise cu litere însângerate în marxismul clasic. Ceea ce Marx a crezut că poate fi pus în locul capitalismului s-a dovedit, urmare a tragicei experiențe istorice a numeroase popoare, un rău mult mai mare decât răul pe
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
ideologii extreme, s-au asociat cu violența și crima. Legionarii i-au ucis pe Armand Călinescu, I.G. Duca, Iorga, Madgearu și alții. Hitler i-a exterminat pe evrei, pe slavi și pe alții care nu erau dolico-cefalo-blonzi. Stalin a umplut Gulagul cu milioane de oameni a căror vină era că sînt ceceni ori disidenți. Repetarea asocierii dintre ura de rasă ori de clasă și violența fizică sau doar verbală este profund neliniștitoare. Te uiți la obrazul de brută al rinocerilor actuali
Violență și ideologie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15120_a_16445]
-
și angajamente neonorate. Să sperăm că răbdarea U.E. și a F.M.I. n-a ajuns la limită, dar... Dar ce facem cu răbdarea noastră? În ultimul interviu acordat de Soljenițîn ziaristului suedez care a reușit s-aducă în Occident manuscrisul Arhipelagului Gulag, marele scriitor a făcut o afirmație surprinzătoare și greu de acceptat: "Degradarea morală a unei societăți, a instituțiilor și membrilor săi se produce cu mult mai repede decât redresarea lor. Comunismul sovietic a durat șaptezeci de ani. Revenirea la o
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
istorică populată sau bântuită de situații și de personaje paradigmatice. În biografia intelectuală a fiecăruia dintre noi, se pot ascunde un Hamlet, o Anna Karenina, un Jean Valjean, o Alice în țara minunilor sau, de ce nu, o Berezina ori un Gulag. Dacă Tournier a mărturisit că e dator acestei imaginații, iar alții nu, e, poate, și pentru că face parte dintr-o generație care s-a format în spiritul intertextualității lui Genette. Astăzi nu mai e un secret că scriitorii își trec
Marquezianul Thomas Mann by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6146_a_7471]
-
se referea mai ales la Închisoarea noastră cea de toate zilele). Doamna Ruxandra Cesereanu (România literară 28/^^99, p. 3) analizează în special fenomenul lectură. "Cititorul român" ia prea puțin în seamă faptul că se gaseste "față în față cu Gulagul "românesc" (vinovate să fie "proastă difuzare" a cărților și "tirajele confidențiale"?). Bineînțeles, atenția ne este "distrasa" de alte preocupări... Ceea ce trebuie adăugat, la aceste constatări juste - este faptul că și în alte țari post-comuniste (Slovacia, bunăoară, dar nu numai acolo
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
pentru ea este că limba în care-i vorbește e colorată, vie, sugestivă și că el acumulează asociații comice în ineditul lor. Totul se amestecă în mintea nepoatei. Ea se declară reacționară, vrând să spună că este revoluționară, și confundă gulagul cu gulașul. Nu devine patetică nici când împrejurările o cer. O unică excepție: bunicul adevărat reușise să trimită din lagărul de tranzit de la Drancy o farfurie de tinichea pe fundul căreia scrijelise un desen și câteva vorbe. Povestitoarea spune: „Nu
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
din cadrul securității, migrația secretă de ofițeri din cadrul armatei la serviciile secrete și retur (vezi cazul generalului Chelaru, un misterios product al pro-antonescianismului atât de prizat de președintele țării!) nu sunt de natură să ne liniștească. Izbucnirea aberantului conflict pe tema "Gulag sau Holocaust" - la fel de relevantă pentru lumea în care trăim ca și insolubila chestiune "oul sau găina", când, ca să continui metafora, e la mintea cocoșului că cele două tragedii ale secolului sunt, din perspectiva celor care le-au trăit, egal de
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
Smaragda Theodorovna, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, Lutul, Hotarul și Nostalgii), sunt, pe sute de pagini, demne de pana lui Tolstoi. În special surghiunul siberian, întins pe trei volume (III-V), depășește tot ce a dat proza rusă a Gulagului, inclusiv Soljenițân! Dacă nu ar fi intervenit, în ultimele trei volume - localizate în România -, tendința irepresibilă către caricatură și discurs parlamentar, probabil am fi avut în În preajma revoluției marele roman al literaturii noastre... Un roman universal, prin depășirea tematicii înguste
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
e în țara stăpânită de ea? Numai că Giovanna nu e chiar împărăteasă și n-a dat bani pentru mormintele camarazilor lui Antonio. Până la urmă funcționarul o asigură, știa italienește, că nu mai e picior de italian în URSS. Despre Gulag nu se face vorbire, Doamne ferește. URSS-ul nu arată teribil de bine, dar aproape ca alte țări, mai din vest, e drept, înainte de Planul Marshall, refuzat de „tătucul” Stalin. În fine, funcționarul dispare și Giovanna tot nu se lasă, umblă
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
știai cum era de fapt, atunci... Până la urmă, undeva, într-un sat, o babă, ba vreo două, și o rusoaică mai tânără, foarte cooperante toate, că nu le amenința nimeni că dacă vorbesc cu un străin/o străină le înghite Gulagul, chiar și pe vremea post-Stalinului, îl recunosc și, fericite, nevoie mare, o ghidează către o izbă destul de răsărită, de fapt o mizerie, dar raportată la mizeria sovietică știută e lux, unde o jună cu ochi albaștri, foarte gospodină, întinde sau
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
de lacrimi. Pe urmă el îi dă blana, ea și-o pune la gât, iar în final, iată-l pe el în trenul carel ducea înapoi spre Moscova, via Viena. Dacă nici de data asta nu-l bagă ăia-n Gulag ca spion imperialist, atunci începi să crezi că Antonio devenise kaghebist el însuși și îi spionase el pe imperialiștii cei putrezi. Dar aici Vittorio de Sica ne lasă asupra setei noastre de adevăr. Stiu că mi se poate obiecta că
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
de către Augustus nu s-a făcut pentru rațiuni de stat, iar al doilea este că Ovidius a fost expediat din centrul lumii epocii lui spre periferia ei, invers deci decât în timpurile moderne. În fond, Ovidius a fost expediat în Gulag, nu exilat. Primii exilați români pot fi considerați Dimitrie Cantemir și Ion Neculce, la începutul secolului XVIII, și ei ilustrează destul de bine paradigma dublă și contradictorie a exilului. După victoria turcilor asupra rușilor din 1711 de la Stănilești, pe Prut, Cantemir
Ce este exilul? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5461_a_6786]
-
disperare. O țară care nu mai așteaptă nimic de la nimeni și-a pus singură ștreangul de gât. Numele acestei disperări e astăzi Vadim Tudor. Mâine, după ce aburii minciunii paranoice se vor risipe, ea ar putea să se numească război civil, gulag ori separatism.
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
cruță reciproc și există alții care fac rău și șicanează, așa cum se întîmplă și în viață, dar în lagăr totul devine extrem... Fiindcă, mărturisea mai departe scriitoarea: Știm astăzi ce înseamnă un lagăr, un lagăr de muncă, știm ce înseamnă Gulagul, știm ce înseamnă un lagăr de concentrare și exterminare, dar, pe atunci, cei deportați nu aveau noțiunea exactă a ce înseamnă un lagăr, fiindcă nu au putut afla de la nimeni ce îi aștepta acolo... Foamea, promiscuitatea, umilințele, frigul cărora, spre
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
Hertei Müller, prindea contur o altă lume, prea puțin cunoscută, o altă epocă, pe nedrept ignorată aici, în Apus: civilizația rurală a șvabilor bănățeni, a sașilor transilvăneni, o cultură diferită a memoriei, între sătenii și orășenii care au traversat infernul Gulagului,apoi șicanele la care Securitatea au supus-o pe autoare după succesul primului ei roman, ura stîrnită de primele ei scrieri în cercurile șvabilor bănățeni, dintre care mulți fuseseră fervenți adepți ai național-socialismului, în secolul trecut, acțiunile denigratoare ale Securității
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
și otravă ai înțelepciunii și îi depozitam în fagurii minții noastre". Așadar o imprevizibilă, dramatică valorificare a săpunului... Intelectual distins, om de litere, fost profesor și senator PN}CD, dl Mihai Buracu, domiciliat în Turnu Severin, e una din victimele Gulagului românesc care n-au pregetat a depune o mărturie asupra lumii sale monstruoase. Cu toate că există deja o literatură bogată pe această temă, fiecare piesă a sa, mai cu seamă cînd e slujită de un condei evocator, ne oprește în loc, producîndu-ne
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
încorsetata, incomoda poziție de mit. Bolnăvicioasa teamă de oxigenare a ierarhiilor se traduce uneori printr-o conjurație a tăcerii instituită în jurul unor nume de către cei ce nu vor să ia contact cu o realitate atît de îmbucurătoare: aceea că în gulagul comunist au existat artiști de excepție care, marginalizați, excluși de la orice onoruri, au avut totuși tăria morală să-și făurească, volum după volum, o operă profundă și originală. Gheorghe Grigurcu este unul dintre puținii critici care avertizează de multă vreme
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
de rasă la lupta de clasă. Oare chiar e atât de mare distanța? Repet, cartea mi se pare mai omogenă decât o consideră Marta Petreu. Să mai spun că nu peste mult vine rândul criterioniștilor? Generația 27 între Holocaust și Gulag se numește primul dintre studiile dedicate acestora. Urmează Eliade, Cioran, Noica și, surprinzător, dar, încă o dată, nu foarte surprinzător, Gherasim Luca. Deschid o paranteză. Dacă despre orientarea ideologică a avangardiștilor noștri s-a mai scris, subiectul ideilor politice ale lui
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
crimă” săvîrșită de Imperiul Otoman împotriva armenilor și răsfrîngerea acesteia în destinul familiei autorului ca și în propria-i ființă. Evenimentele istorice pe care le are în vedere scrierea reprezintă un concentrat de cruzime. Pot fi socotite o prefață a Gulagului și a Holocaustului, cu trista deosebire că n-au încă parte de omologarea de care beneficiază ultimele forme de genocid. Presupunem că, evocîndule, romancierul a avut senzația unui fakir care se culcă, public, pe un pat de cuie. În drumul
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
puține sunt paginile în care Marino își expune cu luciditate, dar și cu savoare opinii, dintre care la unele nu avem cum să nu subscriem: valoarea modestă a unui istoric supraapreciat la noi, precum Dennis Deletant (p.301); excelenta paralelă Gulag - Auschwitz și, totodată, detabuizarea ei (p.350); denunțarea „păcatelor” specific românești, precum terfelirea și denigrarea, a mioritismului pe care, oricât l-ar exalta, de pildă, N. Steinhardt pe urmele teologiei lui Hans Urs von Balthasar, tot o categorie românească negativă
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
anumite împrejurări istorice: Apollinaire (Primul Război Mondial), Orwell și Malraux (Războiul din Spania) sau Soljenițîn (Al Doilea Război Mondial), care au servit doar ca pretext pentru operele literare. Soljenițîn a trecut de la O zi din viața lui Ivan Denisovici la Gulag sau Roata Roșie. Este de preferat ca un critic să nu cunoască prea multe amănunte din viața unui scriitor, pentru că este dificil să disociezi evenimentele trăite de el și „viața cărților". N.M: Ceea ce ați scris în ultimii ani, mai
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
editoriale. De la revoluție încoace, autoarea din Cluj a publicat nu mai puțin de douăzeci de volume de poezie, proză și eseistică, dezvăluind o paletă de preocupări surprinzător de largă. O astfel de autoare capabilă să treacă fără emoții de la crimele gulagului la mărturisirea curajoasă a propriilor obsesii sexuale și de la onirism la analiza rece, științifică, a revoluției (sau, mă rog, ce o fi fost) din decembrie 1989, nu putea stârni decât admirație fără limite sau scepticism până la refuz din partea colegilor de
Spleen-ul cerebral by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8143_a_9468]
-
cele două mari flagele care au zguduit secolul XX. De unde, polemicile adînc marcate de subiectivismele și experiența de viață a fiecăruia. Pentru unii (întruchipați în roman de un fost procuror emigrat în Franța) Holocaustul, pentru alții (în roman personajul Natalia) - Gulagul, au însemnat nu numai moarte, chinuri trupești și morale, uriașe suferințe și amintiri de nesuportat ale supraviețuitorilor, ci și deformări ale spiritului, remușcări, complexe de culpabilitate (de ce eu sînt în viață și cei dragi mie, nu?), replierea asupra sinelui, plonjarea
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
plonjarea în niște universuri interioare secrete, iar în alt plan, destrămarea și dezintegrarea familiilor, rupturi, alienări, nevroze. Dar într-un fel vorbește despre toate acestea fostul procuror, care consideră, aidoma multor oameni pe care îi cunosc, însăși ideea comparației dintre Gulag și Holocaust ca o blasfemie, și în alt fel Natalia, cîndva urmărită și ridicată de acasă de Securitate, victimă a unui viol chiar în sediul acesteia. Ei bine, însăși ideea de a fi pus în gura celor două personaje întrucîtva
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]