1,485 matches
-
pâinea cu sosul rezultat și o așezăm pe un platou, apoi adăugăm restul de unt la topit, peste care punem ouăle și facem 16 ochiuri. După aceea, așezăm peste fiecare felie de pâine câte 2 ochiuri. Este un sandviș foarte gustos și aspectuos. TORT DIN OMLETĂ 12 ouă, 3 linguri de făină albă, sare, piper, delicat, 1 pachet de margarină, 500 g brânză de vaci, o linguriță de paste de tomate, o lingură de spanac fiert și tocat, 2 linguri de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
roșii, atunci înseamnă că sunt gata; se curăță de pieliță, se pun într-un vas și se bat bine cu lingura de lemn. Se pun ulei, ceapă tocată mărunt, pătrunjel tocat și, după gust, ardei iute. Este un aperitiv foarte gustos. Cantitățile sunt după dorință și după gust. MAIONEZĂ ANDALUZĂ 1 borcan de maioneză, 3 roșii mici, o ceapă, o lingură de ulei de măsline, 1⁄2 de gogoșar roșu Se curăță roșiile de pieliță și se toacă mărunt, apoi se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. de măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc, rezultând o pastă foarte gustoasă, după care se unge pe pâine și se servește cu ceai. PASTĂ PICANTĂ C RISTINA - 2,5 kg de roșii făcute bulion, cincisprezece gogoșari copți, dați prin mașină și două cepe călite într-un pahar de ulei. Toate se amestecă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o lingură de făină diluată cu puțin lapte rece și 50 g unt. Se fierbe până se îngroașă puțin, apoi putem pune 2 căței de usturoi tocați. Amestecat fin cu 200 g smântână și 500 g ciuperci, sosul devine foarte gustos. S OS ALB CU CIUPERCI 500 g ciuperci fierte se pun la fiert cu o cană de apă, până dau câteva clocote. Se adaugă o ceapă tocată, 3 linguri de ulei, 200 g smântână, piper și 3 căței de usturoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de ulei, sare, delicat, zeamă de lămâie sau două linguri de oțet. Se zdrobește 31usturoiul, ardeiul iute se toacă mărunt fără semințe, roșiile se zdrobesc fără pieliță. Adăugăm sare, delicat și lămâia. Amestecăm până obținem un sos omogen și foarte gustos. SOS DE USTUROI ȘI CARTOF 5 căței de usturoi, 2 gălbenușuri, 100 ml ulei de măsline, 1⁄2 de lingură de zeamă de lămâie, 1 cartof fiert în coajă, sare, piper și verdeață pentru decor Se zdrobește usturoiul, apoi cartoful
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
să stea timp de 6-7 ore. Apoi adăugăm apoi carnea și lăsăm să fiarbă bine. Scoatem carnea, sosul îl pasăm și îl turnăm peste carne. Se servește cu cartofi prăjiți, cu sos de roșii și boia. Pentru un grătar mai gustos, se ține carnea bătută, condimentată și dată cu un sos făcut din ulei, sare, muștar și foi de dafin timp de o oră, apoi se frige pe grătar și se servește cu murături asortate și cartofi piure. SOS PICANT CU
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu fundul dublu, punem la fund puțin ulei, crenguțe de cimbru, cotoare de varză, apoi sarmalele în formă de cerc. Adăugăm apă cu 2 degete mai mult peste sarmale și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai gustoase, se fierb la foc mic timp de 4-5 ore. SARMALE DE VARĂ Aceste sarmale se fac vara, deoarece se învelesc în frunze diferite cum ar fi cele de ștevie, hrean, fasole, tei, zmeură sau de potbal. Se pune la fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
albă, sare și piper. Ungem o tavă cu unt și o tapetăm cu pesmet, amestecăm tocănița cu cartofi și cu 2 căței de usturoi cu sosul alb, turnăm în tavă, presărăm cașcavalul deasupra și dăm la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ÎN OȚET 10 kg gogoșari, 1 kg oțet, 1 kg zahăr, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, 50 g boabe de muștar, 200 g sare mare, frunze de țelină, 4-5 fire de hrean, foi de dafin Sunt foarte gustoși și ușor de făcut pentru că nu trebuie opăriți. Siropul se pune crud. Se spală gogoșarii și se curăță de cotor, apoi se taie în 4-5 bucățele și se pun într-un vas mai mare, după care se stropesc cu sare
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
lăsatăo pe mama trebăluind, iar eu - încotro am luat-o ? - ies pe poartă afară din curte, cobor pe râpă, trec puntea peste gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
omorâse șarpele, dar și eu care îl asistasem cu interes, am gustat din „pomana șarpel ui”. ne-am convins că într-adevăr, carnea de șarpe nu numai că avea o culoare albă, frumoasă, ispititoare, dar era și foarte dulce și gustoasă. Atunci mi am explicat ceea ce aflasem de la unul sau altul, că există în lume țări unde oamenii se hrănesc cu carne de șarpe, așa cum facem noi din carnea peștelui ori a păsărilor de curte. Codița șarpelui, luată de omul care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut, din timp pregătite - spălate, bine clătite cu tot felul de zeamă de flori mirositoare, lăsate îndelung la aerisit cu povirlă gustoasă, dulce-acrișoară, de ne lingeam și degetele. Ulcelele erau bine legate la gură, ferite de goluri de aer, care ar fi înlesnit apariția mucegaiului la suprafața conținutului îmbuteliat. După aceea, cu ele la beci! Adică le duceam în beci pentru păstrare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
până la celălalt capăt al grădinii, unde se afla terenul vecinului. După ce am legat sârma de fiecare copac din care s e furau fructele, m-am întors de unde plecasem. La 4-5 m. de stâlpul casei aveam un păr care făcea pere gustoase, foarte dulci, de care am legat sârma la o înălțime de 50-60 cm. de la pământ, pusă în legătură cu sârma care avea curent. Trec să fac probele. Verificările. Merg în livadă și pun mâna pe copacii înconjurați cu sârmă și simt, într
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
haine, legam buturuga de un copac, îmi scote am traista de la gât și alergam în pădure. Să culeg bureți. Mergeam unde găseam rășcovi, pânișoare, sbârciogi, urechea babei sau hribi din care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam afară, mergeam în șopronul cu lemne, luam toporul și începeam să desfac buturuga adusă, în bucăți-bucăți, mai mari sau mai mici, pe care le stivuiam în grămadă, după dimensiuni, de unde un braț sau două de lemne le d uceam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tavă de metal, de dimensiuni impresionante, ni se oferă munți întregi de brînză: din lapte de vacă, de oaie, de iapă, de iak sau de cămilă, felii groase de caimac, uscate pe acoperișul iurtei, la vîntul deșertului. Toate grase, toate gustoase, toate fără pîine. În cîteva boluri de cositor, se toarnă lapte bătut și un "arhi"4 foarte slab alcoolizat, extras din zer. După toate aceste pregătiri, mișcarea se liniștește, noi ridicăm vasele cu airak, muiem inelarul în lichidul lăptos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vom găsi un loc plăcut pentru masa de prînz. Am găsit acest loc agreabil într-un cătun minuscul, cu un birt modest, unde am mîncat inevitabilele midii cu cartofi prăjiți, mîncare națională și tradițională a Nordului. Erau bine gătite și gustoase, așa că ne-am simțit foarte bine și ne-am hotărît că e momentul să ne îndreptăm spre casă. Era o zi de toamnă frumoasă, nu ne grăbeam, sătui eram, așa că trăncăneam liniștiți, îndreptîndu-ne spre Lille, în timp ce soarele luneca ușor spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
bucătărie, strigând: - Anică, hai!.... Mai, Anică!.... Anica îl întâmpină voioasa cu sortul în brâu și cu făcălețul în mână, făcând încă o mămăligă caldă pentru omul ei întors de la câmp și, după ce ospătează amândoi, lapte cu mămăligă, pâine și șuncă gustoasă, plăcinte calde, mai stau la o vorbă, măi beau un păhărel de țuică și ronțăie mere. Moș Gheorghe își face o țigară, răsucind tacticos tutunul în foaia de ziar “Scânteia”. Se sfătuiesc amândoi ce să semene la anul pe pământul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
că e mai bine așa, pentru că omul mănâncă ce-i place și nu pățește ca "țiganul" flămând aflat în vizită la cumătru, care s-a săturat cu primul fel și apoi s-a uitat cu ciudă la felurile următoare, mai gustoase, dar fără folos. Moștenirea socialistă este încă puternică. Capitala este, în mod evident, privilegiată în raport cu restul țării. Este mai curată, străzile sunt foarte bune, curățenia este exemplară mai ales pe traseul zilnic al lui Lukașenko -, șoseaua de centură a Minskului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
din zonă, în schimbul puținului mălai, care niciodată nu ne ajungea mult timp. Erau zile când împreună cu tata eram în căutare de scoici de baltă de pe lângă malurile mâloase a brațului Borcea (un braț al Dunării). Când reușeam, mama prepara o tocăniță gustoasă și hrănitoare. Alteori mergeam pe câmp și strângeam semințe de bumbac rămase după recoltat (greu de crezut că erau și hrănitoare), din care făceam niște turte, dar erau și zile când nu era nimic de pus pe masă. Din nou
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
din SUA (situat pe coline, ca și Roma, ca și Rio, ca și Iașii): a) felii de fazan afumat; b) supă de sparanghel; c) friptură de fazan (cu garnitură de fasole verde și boabe tinere de porumb într-un sos gustos); d) jumătăți de piersică, cu înghețată, frișcă și sirop; cafea cu bucăți subțiri de șocolată între ele; e) vinuri și șampanie (După Constantin C. Giurescu, Jurnal de călătorie). 45 Principiul lui Luther: Cine nu-i cu noi este împotriva noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și Radio Raheem ca personaje arogante și iraționale care susțin instrumentul social cel mai eficient al mișcării drepturilor civile, boicotul economic, și apoi prin dezavuarea posibilității unei reacții sociale de către tinerii din zonă în schimbul unor plăceri efemere precum o felie gustoasă de pizza, filmul trivializează orice încercare de înțelegere a luptei politice contemporane a negrilor ca și istoria recentă a mișcărilor sociale din această țară. Această atitudine dezinteresată față de acțiunea colectivă este și mai accentuată de contrastul dintre atitudinea lui Buggin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1992) pentru această metodă de lectură a reclamelor și interpretare a publicității, dar și cărții sale scrisă în colaborare cu Steve Papson (în curs de apariție). 11 Frunza de tutun este (pentru insecte) una dintre cele mai dulci și mai gustoase plante ceea ce impune folosirea unor cantități mari de pesticide pentru a îndepărta insectele. Producătorii de țigarete folosesc diverse substanțe chimice pentru a produce o aromă și un miros distinctiv al produsului și folosesc conservanți pentru ca acestea să nu se altereze
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
coșărcuțe, apoi îl lua și-l punea pe o lopată mare de lemn. Ungea fiecare pâine cu apă caldă, o netezea și presăra peste ea multă secărică. În cuptor se cocea pe vatra încinsă, direct, fără tăvi și era foarte gustoasă. Când Maria venea la noi, îi plăcea să ne jucăm în șură. Ne urcam în podul grajdului pe fân și ne dădeam drumul alunecând pe arie. Repetam aceasta până ne săturam. Apoi o serveam cu dulceață de cireșe amare sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pregătea zestre pentru Aurelia, verișoara mea. Țesea cuverturi în patru ițe, țoluri de lână, ițari, marame înflorate și valuri de pânză. Când mă vedea intrând la ei, ieșea din război și se pregătea de treabă. Făcea niște clătite așa de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le mâncai. Le făcea mai groase, le așeza câte 5-6 pe un platou, între ele punea niște miere, turna peste ele smântână din abundență și le dădea la dobă, la copt. Clătitele mătușii Saveta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]