2,577 matches
-
despre filosofia poli-tică. Ei abordează problema constituirii guvernământului în mod similar (păstrând diferența de rigoare) celui în care abordează problema unui plug cu aburi sau a unei treierătoare.* Cealaltă școală de gândire consideră guvernarea: ...asemenea unui produs spontan, iar știința guvernământului ca pe o ramură (așa zicând) a istoriei naturale. După ei, formele de guvernământ nu sunt rezultatul unor alegeri libere. Trebuie să le luăm, în mare, așa cum le găsim. Guvernămintele nu pot fi construite prin intermediul unei scheme premeditate. Ele „nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rigoare) celui în care abordează problema unui plug cu aburi sau a unei treierătoare.* Cealaltă școală de gândire consideră guvernarea: ...asemenea unui produs spontan, iar știința guvernământului ca pe o ramură (așa zicând) a istoriei naturale. După ei, formele de guvernământ nu sunt rezultatul unor alegeri libere. Trebuie să le luăm, în mare, așa cum le găsim. Guvernămintele nu pot fi construite prin intermediul unei scheme premeditate. Ele „nu sunt făcute, ci crescute”... Instituțiile politice fundamentale ale unui popor sunt privite de această
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de gândire consideră guvernarea: ...asemenea unui produs spontan, iar știința guvernământului ca pe o ramură (așa zicând) a istoriei naturale. După ei, formele de guvernământ nu sunt rezultatul unor alegeri libere. Trebuie să le luăm, în mare, așa cum le găsim. Guvernămintele nu pot fi construite prin intermediul unei scheme premeditate. Ele „nu sunt făcute, ci crescute”... Instituțiile politice fundamentale ale unui popor sunt privite de această școală ca un fel de creștere organică din natura și viața poporului respectiv: un produs al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de către oamenii obișnuiți. Are nevoie nu doar de simpla lor acceptare, ci de participarea lor activă, și trebuie ajustată la capacitățile și calitățile oamenilor cu care se lucrează. Aceasta implică trei condiții. Oamenii pentru care este intenționată respectiva formă de guvernământ trebuie să fie dispuși să o accepte sau, cel puțin, să nu fie atât de ostili încât să opună obstacole insurmontabile stabilirii ei. Trebuie să fie dispuși și să fie capabili să facă ceea ce este necesar pentru a o menține
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
scopurile... Ei trebuie să fie capabili să îndeplinească acele condiții de acțiune și acele condiții de abținere care sunt necesare fie pentru păstrarea în existență a politicii stabilite, fie pentru a o împuternici să își atingă finalitățile, și anume caracterul guvernământului de a conduce la acele forme de organizare dorite. Iar o formă de guvernământ, oricât de favorabile i-ar fi fost premisele, devine nepotrivită pentru un caz particular dacă oricare din aceste trei condiții nu este îndeplinită.*** Triplul test al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
condiții de abținere care sunt necesare fie pentru păstrarea în existență a politicii stabilite, fie pentru a o împuternici să își atingă finalitățile, și anume caracterul guvernământului de a conduce la acele forme de organizare dorite. Iar o formă de guvernământ, oricât de favorabile i-ar fi fost premisele, devine nepotrivită pentru un caz particular dacă oricare din aceste trei condiții nu este îndeplinită.*** Triplul test al sprijinului popular Acest triplu test conceput pentru anumite forme de guvernământ ar putea fi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o formă de guvernământ, oricât de favorabile i-ar fi fost premisele, devine nepotrivită pentru un caz particular dacă oricare din aceste trei condiții nu este îndeplinită.*** Triplul test al sprijinului popular Acest triplu test conceput pentru anumite forme de guvernământ ar putea fi aplicat și statului mondial. Sunt popoarele lumii dispuse să accepte o guvernare mondială sau cel puțin nu sunt atât de ostile încât să opună obstacole insurmontabile în calea stabilirii ei? Ar fi ele dispuse și capabile să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
indiferent de unde ar proveni, nu au fost niciodată partizani ai colonizării: ei consideră că aceasta este contrară principiilor lor, dar și că este prea costisitoare și că se poate beneficia de avantajele sale fără a-i suporta și inconvenientele. Astfel Încât guvernământul liberal a lăsat America să se descurce singură, lucru de care au profitat insurgenții, cu sprijinul Marii Britanii În special, dar și al Statelor Unite și al Franței. Acestor condiții externe li s-au adăugat altele, care țin de complexitatea societăților latino-americane
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
state, aparent independente, așadar postcoloniale, dar ai căror conducători sunt menținuți În funcții doar prin voința unei puteri străine? S-a vorbit În acest caz despre neocolonialism. Pentru ca un teritoriu să fie considerat colonie, se Înțelege atunci că trebuie ca guvernământul acestuia să nu fie recunoscut drept independent. Este Însă de-ajuns să le recunoaștem guvernanților o independență de formă pentru ca teritoriul respectiv să Înceteze să mai fie colonie? Și cum se poate măsura independența? Conducătorii cubanezi, Înainte de căderea Zidului Berlinului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoria lor. Singurul remediu este educația, capabilă să scoată la iveală omul din om. Orizontalitatea raporturilor cetățenești trebuie să se substituie verticalității raporturilor filiale. Aristotel nota deja la vremea sa că raporturile filiale „ne dau imaginea unei regalități, a unui guvernământ patern” (Etica nicomahică, VIII, 10). Kant, cititor al lui Rousseau, va denunța energic guvernarea paternalistă: „Este cel mai mare despotism pe care ni-l putem Închipui” (Kant, 1972, p. 31). Lui Bossuet, care afirma: „Regii au fost făcuți asemenea taților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Intenția politică, se simte, nu este nici anticlericală, nici antireligioasă, ci urmărește doar ca, prin constituirea unui cler autonom dependent de puterea civilă, să asigure autonomia statului față de orice tutelă exterioară. Desigur, Încă nu se pune problema scoaterii legilor, a guvernământului, a deciziilor administrative și a serviciilor publice În afara oricărei influențe religioase ă regele aproape că devine capul Bisericii ă, dar se dorește, În fapt, transferarea puterii politice către suveranul civil. Constituția civilă și Concordatul Napoleon, urmând exemplul Revoluției franceze care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politicele economice, în timp ce partidele minoritare sunt partide concentrate pe o singură problematică, ale căror politici țin de un singur de tip de clivaj. Divergențele dintre personalitățile liderilor partidelor centrale și între interesele grupurilor economice sunt cauza principală a schimbărilor de guvernământ. Concluzia fundamentală privind tendințele caracteristice ale comportamentului politic și electoral este următoarea: absența unui sistem politic de valori, fragmentarea politică și electorală, marea instabilitate electorală și votul de protest. Note 1 S.M. Lipset și S. Rokkan, "Introduction", in S.M. Lipset
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe care îl dă Caracostea conceptului română comună este cel preluat de la Alexandru Philippide, Originea românilor, I, Iași, 1923: „Orice limbă comună este un product al voinței, datorit imitației. Îndată ce se înjgheabă un stat, membrii statului imitează vorba centrului de guvernămînt; și îndată ce se ivește o literatură, toți cîți o citesc imitează limba autorilor literaturii aceleia“. footnote> . Acest fenomen, al preluării limbii române literare, avea să se repete după ce limba moldovenească a fost din nou izolată de limba română și declarată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
presa, sindicatele și administrația publică. Tabelul 11 Marea Britanie: o democrație fără Constituție scrisă Adoptarea unei Carte a Drepturilor 79% Marea Britanie are nevoie de o Constituție scrisă 59% Parlamentul nu are suficient control asupra a ceea ce face guvernul 52% Sistemul de guvernământ din Marea Britanie este învechit 50% Parlamentul lucrează foarte rău (11%); mai degrabă rău (19%), nici rău, nici bine (22%) 52% Nemulțumiți cu privire la maniera în care Camera Lorzilor își face datoria în zilele noastre 33% Înlocuirea Camerei Lorzilor cu o a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să aleagă între trei propuneri cu privire la chestiunea legitimității: 1) acceptăm legile existente, guvernul și societatea; 2) identificăm numeroase neajunsuri cu privire la actualul sistem, dar credem într-o îmbunătățire graduală a sistemului de guvernare existent; 3) respingem complet legile actuale, sistemul de guvernământ și societatea, singura soluție este o schimbare socială completă. Prima propoziție implică o credință în legitimitatea regimului; a doua ilustrează convingerea potrivit căreia, în ciuda insuficiențelor, regimul existent este cel mai bun pe care îl putem concepe și că, în plus
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
mod special util atunci când analizăm erodarea încrederii și pentru a căuta remedii. Așa cum politicianul francez citat în primul paragraf al acestui studiu a comentat într-un mod înțelept, nu pentru că suntem convinși că democrația este cea mai bună formă de guvernământ trebuie să ne abținem de la a admite că nu este perfectă, ci pentru că aceasta conține disfuncțiuni și injustiții, care pot, ca și în cazul organismelor vii, să experimenteze tendințe patologice care produc sentimente de alienare. Legitimitatea regimului democratic nu este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
expansiune și dominație mondială, continentală sau regională, iar, în al doilea rând, s-a dorit doar obținerea unor date care să contribuie le prevenirea unor agresiuni militare intempestive și să neutralizeze acțiunile subversive interne care puneau în pericol sistemul de guvernământ și ordinea de stat”. În ansamblu, din punctul meu de vedere Istoria... domnului dr. Alexandru-Alin Spânu reprezintă, cel puțin până în acest moment, cea mai solidă monografie publicată la noi consacrată problemei și perioadei investigate. Felicitându-l pe autor pentru izbânda
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
La rândul ei, poliția generală era structurată în poliție de siguranță de stat, poliție de siguranță publică și poliție judiciară. Poliția de siguranță de stat avea drept scop prevenirea crimelor contra siguranța statului și apărarea statului în forma sa de guvernământ (art. 383 din Regulamentul legii), în timp ce poliția de siguranță publică trebuia să prevină crimele și delictele contra persoanelor și bunurilor (art. 386 din Regulamentul legii). De asemenea, în cazul când organele Jandarmeriei vor constata că o infracțiune are „substrat politic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
judecat membrii de partid sau în fața închisorilor unde aceștia se aflau, cerând eliberarea acestora. În campania electorală din 1926 comuniștii au susținut Blocul Muncitoresc Țărănesc, care a avut un program „revoluționar”, în care a fost atacată integritatea statului, forma de guvernământ și organizarea socială. Rezultatul acestor acțiuni a fost o „creștere apreciabilă” a numărului de voturi primit de această formațiune. Concluzia analizei D.G.P. a fost că societatea este „slab apărată” și este nevoie de noi legi pentru apărarea orânduirii și liniștii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Interne. Ministerul de Justiție a înțeles mesajul și a emis, la 9 aprilie 1937, circulara nr. 36732 prin care a cerut Parchetelor să urgenteze judecarea unor asemenea cauze „care n-au nici o rațiune”, întrucât măsura a fost un act de guvernământ, care nu poate fi imputat organelor de execuție. Dar exigența autorităților față de mișcarea legionară a fost extinsă la 18 martie 1937, printr-o telegramă cifrată către prefecți și inspectorii regionali de poliție, cărora li se atrăgea atenția că „toleranța continuă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
economice, colaborarea cu organele revizioniste și șovine din țările vecine sau în care existau minoritari germani, pregătirea unor acțiuni subversive etc. Din punct de vedere contrainformativ, centrele colaborau activ cu Serviciul de Siguranță al Reichului, organizațiile publice și partidul de guvernământ. O organigramă diferită a funcționat în Prusia Orientală, unde aceste misiuni au fost conduse independent de Corpul 1 Armată, care a coordonat cele trei divizii aflate în subordine. Serviciul de informații al Ministerului de Interne a purtat denumirea de Poliția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că sunt răspunzători ,,de orice neregularități ce s-ar comite în raza formațiunilor lor”. Tot comandantul I.G.J. a fost cel care a propus o diferențiere netă ,,între țiganii nomazi ce luptă pe front și marea masă a celorlalți”, considerând că Guvernământul Transnistriei ar trebui ,,să separe familiile țiganilor mobilizați de ceilalți și să acorde... avantaje materiale deosebite, adică pământ, casă, posibilitate de trai și muncă”. La 16 octombrie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat la I.G.J. că mareșalul Antonescu „a aprobat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrainformativă din raza Corpului 3 Armată. În pofida instrucțiunilor, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, a comunicat marii unități că a intervenit la Conducătorul Statului și a primit aprobarea „de a nu executa arestările ordonate” prin Instrucțiunea Specială Contrainformativă nr. 140, privitoare la Guvernământ. Având în vedere că situația din Transnistria continua „a fi îngrijorătoare”, Marele Stat Major a cerut mareșalului Antonescu să decidă continuarea aplicării măsurilor stabilite sau anularea acestora. În cursul anului 1944, Secția a II-a a implementat o nouă Directivă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
expansiune și dominație mondială, continentală sau regională, iar în al doilea rând, s-a dorit doar obținerea unor date care să contribuie la prevenirea unor agresiuni militare intempestive și să neutralizeze acțiunile subversive interne care puneau în pericol sistemul de guvernământ și ordinea în stat.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Îmbunătățirea imaginii externe a României, creșterea activității economiei pentru capitalul internațional și reluarea dialogului eficient cu instituțiile financiare internaționale, prin creșterea capacității administrației publice de a elabora și implementa politici coerențe în toate domeniile. PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE COALIȚIEI POLITICE DE GUVERNĂMÂNT 1. Reforma societății românești pentru recunoașterea și afirmarea valorilor morale, democratice și general umane. 2. Așezarea dreptului de proprietate la temelia societății românești. 3. Actul de guvernare va urmări atingerea unui nivel decent al calității vieții. 4. Accelerarea reformei instituționale
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]