2,407 matches
-
reuși să-și ascundă disprețul pe care-l simțea. Avu pretenția absurdă să i se adreseze cu "Să trăiți, șefa!" Însăși madam Cordel își cocoșase spinarea aplecându-se slugarnic ani de zile, aruncând din gura colorată "Să trăiți, sefu'!", spre hazul tuturor. Când Radu plecă în delegație, ea răni inima Luanei cu tot felul de insinuări. O dată cu întoarcerea tânărului, Nuța veni lângă mașina de scris, la care fata dactilografia de zor și aruncă din vârful buzelor mari, ieșite în afară ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o învețe cum să revină pe drumul cel bun. Fugea repede și mai completa ceva în registre apoi se întorcea râzând, amintindu-și ultima peripeție din seria "foaie verde lobodă". Luana se consola în brațele lui Radu, în timp ce el făcea haz de necaz încercând s-o convingă să nu mai pună la suflet jignirile și ieșirile necontrolate ale Nuții pe care o cunoștea toată lumea și nimeni n-avea s-o schimbe vreodată. Văzând că subalterna continuă s-o trateze cu refuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lui groasă încinsă cu un șal femeiesc pe la mijloc, Poate trebuia să-i dăm o bere! zise Doru, s-ar fi exprimat și el mai frumos, cei doi tineri încep să râdă bine dispuși, apoi încep să rememoreze cu mare haz din figurile celebre de nebuni ai orașului, ascult și nu ascult spusele lor, m-aș ridica să plec, dar n-aș vrea să fiu nepoliticos, Milu! O figură de milioane, cu barba deasă ca a unui filosof, n-are niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
n-apucam bine să începem meciul că apărea și Puiu-nebunu, nu ne lăsa să ne jucăm și firește noi ne luam de el, cel mai tare îl enerva când îi spuneam că el nu-i bărbat, ci femeie, era un haz! Începea să se tăvălească pe jos, se rostogolea, se dădea cu fundu de pământ, Puiu e băiat! Striga el, nu spunea bărbat, ci băiat, și urla ca nebunu că e băiat nu femeie! Iar noi ne prăpădeam de râs, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să nu știe să răspundă • Frica de a deveni obiectul amuzamentului audienței • Frica de a avea un discurs plictisitor • Frica că o să devină ținta unui interogatoriu de către cineva din audiență • Frica că oamenii vor pleca • Frica ca oamenii să facă haz de modul în care este îmbrăcat • Frica că îi va tremura vocea sau se va bâlbâi • Frica că nu o să știe ce să facă cu mâinile • Frica că oamenii vor considera că este incompetent • Frica rezultată din faptul că este
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
nu o rețetă de descoperire a nuanțelor subtile. Buimăcirea simțului comun e o formă de captatio, o tresărire a cochetăriei stilistice ce nu are legătură cu intuițiile gînditorului. Așa cum sînt oameni care, atunci cînd spun un banc, nu au nici un haz, tot așa există filosofi care, atunci cînd scriu, nu au sare și piper, aruncîndu-și cu lopata șiragurile de fraze moarte. Și unii și alți suferă de o lipsă de sevă histrionică, dar în nici un caz de profunzime. A spune că
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
Jugnot, despre care Frédéric Strauss a scris: ,,Paradoxal, dacă filmul a găsit tonul just e și pentru că pare pus în scenă chiar de către eroul său, un ins care nu pierde nici o telenovelă și iubește cinema-ul lui papa!" Într-adevăr hazul acestui film este desuetudinea lui, simplitatea dezarmantă a subiectului și mizanscenei. Un părinte coafor de meserie este dezamăgit cînd află și el, cel din urmă, că fiica sa, cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i urmeze
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
din sat În sat asemenea călugărilor Zen, atrăgând atenția oamenilor cu un clopoțel care Îl țineau În mînă. — Pomană pentru un călugăr? Sau ești prea preocupat de ce-ai să servești la masa următoare? — Nu. Hiyoshi era gata să facă haz pe seama lui, dar, știind cât de grea putea fi viața de călător, se oferi În schimb să-i aducă de mâncare, dacă Îi era foame, și medicamente, dacă era bolnav. Clătinând din cap, omul ridică privirea spre Hiyoshi și râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
-și să lupte cu armele umorului împotriva relelor vremii. Într-o scurtă notă inserată în primul număr se spune: „Revista aceasta nu e scoasă și scrisă de oameni nesimțitori la necazurile altora. Dar o vorbă veche spune că românul face haz de necaz. Facem la fel și noi, cu speranța că vom izbuti să aducem o rază de bună dispoziție în sufletul cititorilor noștri.” Publicația reușește, într-adevăr, să-și atingă scopul, făcând să apară numeroase versuri, proze, scenete, anecdote, parodii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
de un tâlhar de codru, își recuperează, prin vorbărie persuasivă, banii și bunurile, obținând, pe deasupra, o arvună pentru o făgăduită „rezolvare” a situației juridice de proscris a banditului) și Nu-ți dau, că n-am! Alte texte, mai „ușoare”, au haz și se citesc cu plăcere, chiar dacă finalul e previzibil. După 1948, producția lui D. scade estetic, pe de o parte, fiindcă scriitorul încearcă să se plieze exigențelor oficiale politico-propagandiste ale regimului, pe de altă parte, pentru că ține să-și diversifice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
I. I. Buligan, învățător. Administrator: preot Teodor Gureanu. Comitetul de conducere: C. Brâncuș, I. I. Buligan, T. Gureanu, C. Gh. Popescu Tică. Din articolul-program (Prietene dragă), rezultă că revista își propune să publice „basme, povești, tradiții, legende, doine, cântece, bocete, hazuri, glume, snoave, datine, obiceiuri, credințe, superstiții, vrăji, farmece, ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
cartea lui Soljenițân, O zi din viața lui Ivan Denisovici, în condițiile în care în 1950 - cu ocazia unui proces intentat săptămânalului comunist Les Lettres Françaises, care lansase o campanie de calomnii negând existența lagărelor de concentrare sovietice - „calomnia, făcea haz, își bătea joc, nega. Lagăre în Uniunea Sovietică sub dreapta domnie a lui Stalin? Nici gând... Pierre Daix era categoric. Numai după ce existența lagărelor a fost recunoscută de Kremlin, Pierre Daix și-a întors conștiința ca pe o mănușă, recunoscând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1940) se inspiră din faptul divers și formulează o teză morală. Eroii, schițați în linii vagi, sunt „chisnovați”, „cătrăniți” și, una-două, le sare țandăra. O anume vioiciune a rostirii își ia provizia de pitoresc din limbajul argotic. O „întâmplare de haz”, destinată teatrului sătesc, e comedioara Haplea la stăpân (1938), unde comicul, subțirel, vine din situațiile anapoda. Desenele însoțitoare îi aparțin autorului, care, grijuliu cu soarta scrierii, adaugă teribil de minuțioase și extinse „lămuriri” referitoare la decor, personaje, costume ș.a.m.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
năravurile rele ale societății”, publicația se deschide cu o poezie-program intitulată Ghimpele, în care se afirmă intenția ca râzând să fie biciuită prostia, demascată fățărnicia, cei obraznici să fie pedepsiți, iar cei indiferenți, împinși la acțiune. Scris cu vervă și haz, dar și cu o ironie adeseori mușcătoare, G. își îndreaptă atenția asupra vieții politice, cu precădere asupra situației, evenimentelor și personalităților locale. Există câteva rubrici mai mult sau mai puțin permanente: cea intitulată „La tarabă”, scrisă în versuri, este o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
personală, fostul slujitor al scenei cerându-le interpreților să evite „forțarea notei” și să se țină cât mai aproape de natural. O rubrică atractivă, înșirând episoade („anecdote”) vesele și triste din existența „bieților actori” este „Din culisele teatrelor”. Sunt povestite, cu haz mărunt, farse, întâmplări „tragicomice” de prin turnee, dominantă rămânând însă compasiunea pentru destinul de „martiri” al artiștilor, împinși de nepăsarea statului într-o „restriște” fără speranță. Prins în vârtejul publicisticii, N. găsește timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
1907-1908, căci în 1909 le citea familiei și prietenilor și „încă de pe vremea când era judecător exilat la Ghergani, adică înainte de 1912 [...], le trimetea prietenilor, artiștii Gr. Mărculescu și Ciprian, cari le citeau la cafeneaua Capșa, unde se făcea mult haz” (Sașa Pană). Nu au fost însă tipărite decât în 1922, când Tudor Arghezi publică în „Cugetul românesc” Pâlnia și Stamate și Ismaïl și Turnavitu. Altele aveau să apară după moartea sa, în 1925 în „Punct” (Emil Gayk, Plecarea în străinătate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
după Un yankeu la Curtea regelui Arthur, romanul lui Mark Twain, este piesa Regele și yankeul. Aventura imaginativului „yankeu” într-un ev de demult - aceeași predilecție pentru balansul timpurilor - exhibă un aer carnavalesc, secvențele de bufonadă fiind colorate de un haz frust, cu seve folclorice. Adaptări - unele puse în scenă la mai multe teatre din țară - sunt și Prinț și cerșetor, tot o versiune liberă după Mark Twain, Un boț cu ochi din Humulești și Harap Alb, după Ion Creangă. Sentimental
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
de Johan Bojer (1932). Câteva piese de teatru (Boier Jalea, Când femeia iubește toamna, Cântec bătrânesc) nu au ajuns să fie tipărite. S-a păstrat, într-o broșurică, doar un „act comic”, Ce se cuvine lui Jupiter (1942), fără nici un haz. Cu o competență deloc lipsită de stil, K. știe să vorbească de la inimă la inimă „suratelor” ei care, impudice sau disperate, i se confesează. Compătimind, mângâind, certând cu blândețe, ea se arată mereu înțelegătoare și solidară cu bietele „victime” ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
exprimă carp sau Cruceanu. Al. Gh. Doinaru, născut în 1882, la Tescani, are deja un frumos bagaj literar. Iuliu Dragomirescu cântă înflăcărat patria. Pe un cu totul alt ton, rar aici, P. Dulfu, poet satiric, amestecă în lecții de estetică hazul anecdotelor sale și al aventurilor eroului popular Păcală. Duțescu-Duțu preamărește frumusețea și iubirea pentru țara sa în Crâng și luncă. Să mai semnalăm poeziile Elenei Farago, Hildebrand Frollo, Gane (Păcate mărturisite, Spice) și Al. Gherghel. Și iată-l pe Goga
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
naratorul, mai totdeauna și personaj principal, adoptând o atitudine de autopersiflare, de victimă naturală, care privește ca normale toate neplăcerile ce se țin lanț - bătăi, izgoniri brutale, eșecuri dure, arestări. Din această răsturnare a perspectivei, la care se adaugă și hazul stârnit de cel care râde de sine, rezultă un tip de umor oarecum inedit. Lăsându-și fantezia să spargă contururile firești ale realului, exagerând până la absurd sau grotesc desfășurarea întâmplărilor, autorul pune în fața oamenilor o oglindă deformatoare, realizând șarje funambulești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
Brâncoveanu încă de pe când era boier, când a luat-o de soție pe Maria, care era fiica lui Neagu postelnicul și nepoată, deci, a lui Antonie-Vodă din Popești, domnul căruia Cantacuzinii, protectorii lui, îi impuneau un regim alimentar ce stârnea hazul contemporanilor... Contextele și circumstanțele în care au fost formate aceste cupluri au avut mereu o specificitate a lor (decelabilă chiar în pofida puținătății știrilor despre viața de familie, a absenței mărturiilor feminine, ce face să precumpănească viziunea masculină, și care ne
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că pe lumea cealaltă ea va fi văduvă, căci bărbatul va avea de soție femeia dintâi și viceversa” 437. „Măicuță bătrână...” Văduvele populează dens literatura populară. Ele apar frecvent în basme (și în epica de mici dimensiuni și cu un haz moralizator ce cuprinde snoavele 438), unde mama eroului - chiar fără a i se declara explicit „starea civilă” - este adesea inclusă în această categorie: femeie, în vârstă de multe ori, cu (unul sau mai mulți) copii, dar fără bărbat (prezența acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
necuvântătoarele africane răspund prompt la apelul unui povestitor care nu mai știe ce pățanii să înșire ca să stârnească și să întrețină interesul. Un ingredient ar fi trebuit să fie și umorul. Dar incidentele ce se vor comice nu au nici un haz. Alte cărți ale lui T.-R., cele despre Spania (Nopți barceloneze, diferită ca factură, are iz de roman polițist), Abisinia, Argentina, sunt masiv descriptive, de configurație monografică, tinzând să servească eventual de „călăuz”. Transformat în ghid, globe-trotterul vrea să vorbească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
cartof; căldură; cîntec; cîștig; colegi; de copil; cosmetice; culmea fericirii; culoare; curcubeu; dar; destulă; dezamăgire; dezastru; dinți albi; dorință; drag; durere; el; enorm; enormă; eu; eu și tu; exaltare; exuberanță; fabrica; fericită; ficus; flori; frumoasă; frumos; fum; grandioasă; haine; har; haz; iarnă; imens; imensă; incomparabilă; încordat; întristare; înțelepciune; lectură; lecție; lemn; liniște interioară; lume; mamă; manifestare; mașină; matematică; mie; minune; mîncare; mîndrie; mîndru; moment; motiv; multă; murdar; necaz; necesitate; nedescrisă; nefastă; nepăsare; nimic; nostalgie; om; pasageră; pămînt; perfecțiune; plînge; premiu; primăvara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țară; violent; vulcan; zău; zbucium; zburdalnic; zîmbet (1); 772/298/91/207/0 necaz: durere (125); supărare (122); suferință (42); tristețe (42); problemă (30); mare (23); nenorocire (20); probleme (20); ghinion (17); lacrimi (16); greu (13); rău (11); moarte (10); haz (9); amar (8); boală (8); greutate (8); belea (7); nefericire (7); tragedie (7); bucurie (6); plîns (6); scîrbă (5); bucluc (4); caz (4); grijă (4); jale (4); mîhnire (4); stres (4); accident (3); deces (3); disperare (3); fericire (3); frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]