8,389 matches
-
insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în controlul presiunii petermen lung, este descrisă mai jos. Scăderea masei renale funcționale cu 70% duce la o creștere mică de presiune arterială, doar de 6 mm Hg. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă, prin activarea intracelulară directă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
practica medicală, în eforturile medicinei de a apăra și prelungi viața. Dezvoltarea disciplinelor medicale biologice între care imunologia și genetica îi asigură perspectivele. În același timp remarcăm progresul chirurgiei maxilo-faciale, a grefelor de măduvă osoasă, tratarea hemoragiilor cerebrale cauzate de hipertensiune, ateroscleroză, rupturi de anevrisme etc. Chirurgia obstetricală, ginecologică, infantilă, cunosc un progres rapid. Destule maladii nu și-au găsit leacul. Altele noi apar. Vârsta medie de viață a crescut semnificativ, s-a dublat (aproximativ fiind de 70 ani). Morbiditatea și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
obținut fenomene de predominanță simpatică sau parasimpatică, denumite de Danielopolu (1935) amfotrope, similare cu cele provocate de stimularea structurilor vegetative periferice. Cu această ocazie, s-a constatat că, în timp ce excitarea nucleilor posterolaterali determină fenomene de predominanță simpatică, reprezentate prin tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, stimularea hipotalamusului anterior provoacă bradicardie, hipotensiune, mioză și intensificarea motilității gastrointestinale de natură parasimpatică. Astfel, s-a stabilit prezența centrilor simpatici în hipotalamusul postero-lateral și a nucleilor parasimpatici în hipotalamusul anteromedian. Primii conțin mari cantități de catecolamine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dopamina produce efecte vasoconstrictoare, fiind indicată în tratamentul șocului cardiogen, traumatic sau hipovolemic. Astfel, utilizarea dopaminei s-a extins de la tratamentul tremurului parkinsonian la un număr important de alte stări patologice. Supradozarea poate provoca tahicardie, aritmii ventriculare, ischemie miocardică și hipertensiune arterială. I.6.5. SEROTONINA Denumită inițial enteramină, serotonina a fost identificată ulterior cu 5-hidroxitriptamina (5 HT) serică vasoconstrictoare (Page, 1949). Este o amină biogenă rezultată din hidroxilarea urmată de decarboxilare a triptofanului, prevăzută cu proprietăți biologice atât de mediator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu sediu ganglionar, medular, cerebral. În afara modalității neuroreflexe de activare sau inhibare a centrilor organo-vegetativi, un rol important revine stimulării structurilor nervoase centrale, de natură fizică, chimică, hormonală sau farmacologică. Compresia bulbului, de pildă, produsă de o tumoare sau de hipertensiunea intracraniană, se însoțește de bradicardie, realizată prin acțiunea directă asupra centrilor cardiomoderatori bulbari (reflexul Cushing). Anemia acută a bulbului sau măduvei excită, de asemenea, centrii vasomotori, adrenalinosecretori, iridodilatatori și intestinoinhibitori. Variațiile glicemiei și temperaturii sângelui care irigă creierul determină, prin intermediul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiunii dilatatoare din anumite arii restrânse, cum sunt cele din regiunea feței. Asupra presiunii arteriale determinată de funcția de pompă a inimii și rezistența vasculară periferică la fluxul sanguin, stimularea simpatică determină atât creșterea ambelor componente presionale, ceea ce conduce la hipertensiune arterială. În mod contrar, stimularea parasimpatică reduce funcția inotropă de motopompă a inimii, fără a influența rezistența vasculară periferică. Stimularea puternică a vagului poate opri complet activitatea contractilă a inimii, timp în care presiunea arterială poate atinge valoarea 0. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor directă sau reflexă declanșează o gamă variată de fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, însoțite de reacții motorii și afective de agresivitate. Fenomene similare produc descărcările brutale de adrenalină, care, străbătând cu ușurință bariera hemato-encefalică numai la nivelul hipotalamusului posterior, provoacă stimularea FR diencefalice ascendente, din care acesta face parte și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
variații se face prin zonele reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică, ale căror elemente sensibile la modificările presionale și de compoziție a sângelui fac oficiul de traductor al semnalelor preso- și chemoreceptoare în influx nervos. În condiții normale, atât hipo-, cât și hipertensiunea de la nivelul zonelor reflexogene provoacă reacții reflexe de sens invers, în vederea restabilirii echilibrului tensionat. Modificând frecvența cardiacă și tonusul vascular, aceste reacții afectează ambii factori implicați în menținerea și adaptarea presiunii sanguine la necesități. Ori de câte ori presiunea cu care sângele circulă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produse de distensia în plus sau în minus a zonelor reflexogene ilustrează funcția tampon a acestora. Căile aferente sunt reprezentate de nervii depresori sau frenatori, Hering și Ludwig-Cyon, descriși la capitolul de anatomie. Atât înregistrarea activității lor electrice, cât și hipertensiunea produsă prin defrenare (secțiune chirurgicală) vin în sprijinul rolului fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori bulbari (fig. 71). Cercetările lui Shepherd (1973) au precizat sensibilitatea mai mare la distensie a sinusului carotidian decât a arcului aortic. Acesta din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului nervos simpatic cu o frecvență de 1-2 impulsuri pe secundă, întrețin tonusul bazal al vaselor și mai puțin al cordului. Stimularea lor directă sau reflexă provoacă, prin intermediul coloanei intermediolaterale a măduvei, creșterea tonusului arteriolar, vasoconstricție și tahicardie însoțite de hipertensiune. În porțiunea mediană a complexului vasomotor bulbar se găsesc centrii vasodilatatori și cardioinhibitori, care acționează indirect atât prin intermediul centrului vasoconstrictor, pe care îl deprimă, cât și a stimulării nucleului motor dorsal al vagului în cazul acțiunii cardio-inhibitoare. În felul acesta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și ca și component sanguin. Creșterea concentrației globulelor roșii din sânge intensifică procesul de fricțiune dintre acestea și pereții vaselor, obligând cordul la un efort suplimentar pentru a asigura un flux sanguin normal la periferie. De aici tendința la hipertensiune a pacienților cu poliglobulie esențială sau hipoxică (de altitudine etc.). În anemie, dimpotrivă, numărul de hematii scăzând, viteza de circulație a sângelui crește ca urmare a reducerii vâscozității, iar presiunea sanguină are tendință la scădere. În anumite teritorii (piele, mușchi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ordinea următoare: cord, vene, artere, determinând răspunsul întregului aparat cardiovascular. Luat în ansamblu, acesta este de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. El apare ori de câte ori se produc fenomene de predominanță simpaticoadrenergică generate de stimularea directă sau reflexă a căii eferente simpatice. Hipertensiunea se realizează pe seama creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilare la nivelul organelor în stare de hiperactivitate. Echilibrul dintre formarea și inactivarea kininelor plasmatice pare a fi implicat în menținerea tonusului capilar general. Spre deosebire de plasmakinine, angiotensina acționează în sens vasoconstrictor și hipertensiv. Participarea sa nu este limitată la producerea hipertensiunii renovasculare, cum s-a crezut multă vreme, ci s-a extins și asupra autoreglării normale a circulației. Dereglările tensionale și hidroelectrolitice fiziologice, din timpul trecerii de la clino- la ortostatism, efort sau restricție sodată, produc variații compensatoare ale secreției de renină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pulsul arterial și pulsul total volumetric prezintă interes teoretic și practic, întrucât factorii care-i determină țin de volumul sistolic și complianța arterelor. Variații presionale importante în plus sau în minus pot apărea atât în condiții normale legate de vârstă (hipertensiune arterială), poziția corpului, emoții etc cât și în hipertiroidie. Dacă la naștere presiunea arterială sistolică este doar de 55-60 mmHg, aceasta crește progresiv atingând la vârsta adolescenței 110-120 mmHg, pentru ca după 50 ani să ajungă la 130-140 mmHg Mx și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
corespunzător asupra debitului cardiac și presiunii arteriale. Scăderea forței de contracție a inimii în insuficiența cardiacă, reducând debitul bătaie, va predispune la hipotensiune, paralel cu tulburarea hemodinamicii circulatorii. Creșterea debitului cardiac produs de efort sau tahicardia emotivă predispun, dimpotrivă, la hipertensiune arterială. La rândul său, întoarcerea venoasă, asigurând umplerea diastolică, deține un rol important în producerea variațiilor de debit sistolic și, prin intermediul acestuia, ale presiunii sanguine sistolo-diastolice. Cu cât întoarcerea venoasă va fi mai mare, cu atât umplerea diastolică și cantitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a vaselor, ca urmare a reducerii patului vascular general, și un nivel mai scăzut dedesubtul acestuia. Fenomenul invers, de scădere a presiunii sanguine, va apărea în condițiile reducerii rezistenței periferice arteriolare, determinate de diminuarea tonusului simpatic. Concomitent cu tendința la hipertensiune sau hipotensiune, în primul caz se vor produce tulburări ale irigației periferice de tip ischemic, iar în cel de al doilea caz, vasodilatație arteriolo-capilară (fig. 79). Lichidul circulant din arborele vascular este cel de al treilea factor determinant al presiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
De masa sanguină circulantă depind atât încărcarea patului vascular, cât și întoarcerea venoasă, umplerea diastolică și volumul sistolic, care, în funcție de frecvență, asigură debitul cardiac normal sau patologic. Creșterea volumului circulant din cazul retenției sau ingestiei mari de lichide predispune la hipertensiune arterială, iar scăderea masei sanguine prin hemoragii atrage după sine tendința la prăbușire a presiunii arteriale. Implicațiile presionale ale vâscozității sângelui ca factor sanguin de modificare a rezistenței vasculare periferice au fost menționate anterior. Procesul de fricțiune dintre elementele seriei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fricțiune dintre elementele seriei roșii ale sângelui și pereții arterelor contribuie la realizarea forței oponente și rezistenței crescute la flux din teritoriul vaselor de calibru mic, cu consecințe importante asupra presiunii sanguine generale. Ca exemplu, poate fi reamintită tendința la hipertensiune a subiecților cu poliglobulie hipoxică de cauză normală (altitudine) sau patologică. II.2.7.2. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă asigură pe cale reflexă restabilirea promptă a dezechilibrelor hemodinamice create, constituind primul mijloc de apărare contra pericolului de dereglare circulatorie. Reacțiile cardio-vasculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrii vegetativi bulbari, sunt reprezentate de nervii depresori (frenatori), descriși de Hering (1924) și Ludwig-Cyon (1867). Primul, denumit și nervul carotidian, aparține glosofaringianului, iar cel de al doilea este ram senzitiv al pneumogastricului. În timp ce secționarea chirurgicală a acestora provoacă binecunoscuta hipertensiune neurogenă de defrenare, excitarea electrică a capătului lor central determină bradicardie și hipotensiune arterială. Aceste fapte experimentale, fiind confirmate de înregistrările descărcărilor electrice ale nervilor frenatori din timpul creșterii și scăderii presiunii de perfuzie a sinusului carotidian izolat, demonstrează rolul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sinusului carotidian izolat, demonstrează rolul fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene și căilor aferente respective asupra centrilor vasomotori. Înlocuirea sinusului carotidian cu un pace-maker emițător de salve neuroreflexe inhibitoare a dus, de altfel, la obținerea unor rezultate promițătoare în tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale. La nivelul auriculului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de presiune și întindere a fibrelor musculare auriculare, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă. Efectul tahicardizant al distensiei auriculare, cunoscut sub numele de reflex Bainbridge, se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al vaselor și, într-o măsură mult mai mică, pe acela al cordului. Stimularea predominantă directă sau reflexă a acestora provoacă, prin intermediul coloanei intermedio-laterale simpatice a măduvei toraco-lombare, fenomene de vasoconstricție, tahicardie și de creștere a rezistenței periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori vasodilatatori și cardioinhibitori, care influențează indirect funcția circulatorie, inhibând centrii vasoconstrictori și stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din hipotalamusul posterior, unde predomină nucleii vegetativi simpatici, creșterea temperaturii produce vasodilatație de natură parasimpatică, generată de excitarea centrilor termolitici din hipotalamusul anterior. Ischemia centrilor organo-vegetativi din trunchiul cerebral, indusă de creșterea presiunii lichidului cefalorahidian, se însoțește, de regulă, de hipertensiune arterială reflexă (reflexul Cushing), dublată de unde vasomotorii (Traube-Hering) respiratorii compensatoare. Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mmHg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la - 20 mmHg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpaticului toraco-lombar (fig. 81). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată, de altfel, de tahicardie și de hipertensiune arterială tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare cefalice, iar parasimpaticul sacrat influențează în sens vasodilatator doar sfera pelvină. În schimb, componenta simpatico-adrenergică controlează atât activitatea ritmică a pompei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]