1,344 matches
-
stadiul bolii varicoase. • Modificările structurii morfologice microscopice a peretelui venos sunt rezultatul perturbării echilibrului dintre componentele endotelială, matriceală amorfă, matriceală fibrilară și musculară netedă. Deși rolul principal este atribuit celulelor musculare netede din tunica medie, leziunile sunt extrapolate în intimă. Hipertrofia intimală, datorată creșterii marcate a matricii extracelulare fibrilare colagenice și elastice, precum și prezenței celulelor musculare migrate din medie - și nu hipertrofia celulelor musculare netede - este responsabilă de creșterea în ansamblu a dimensiunilor peretelui. • Evaluarea cantitativă a componentei colagenice nu poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și musculară netedă. Deși rolul principal este atribuit celulelor musculare netede din tunica medie, leziunile sunt extrapolate în intimă. Hipertrofia intimală, datorată creșterii marcate a matricii extracelulare fibrilare colagenice și elastice, precum și prezenței celulelor musculare migrate din medie - și nu hipertrofia celulelor musculare netede - este responsabilă de creșterea în ansamblu a dimensiunilor peretelui. • Evaluarea cantitativă a componentei colagenice nu poate fi corelată direct cu evoluția stadială a bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
individului necontenit modificări și adaptări ale echilibrului său funcțional. Grație acestora, funcția predominantă, adică funcția cea mai frecvent solicitată în cursul vieții individului, și repetat solicitată și de-a lungul generațiilor care-i succed, își găsește o expresie somatică în hipertrofia țesuturilor sau organelor care-i servesc de suport și sediu. „Funcția predominantă creează hipertrofia organelor corespunzătoare” (Lamarck) La rândul lor, organismele cu o dezvoltare exagerată într-un anumit sector organic vor tinde în chip firesc să se folosească de resursele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
funcția cea mai frecvent solicitată în cursul vieții individului, și repetat solicitată și de-a lungul generațiilor care-i succed, își găsește o expresie somatică în hipertrofia țesuturilor sau organelor care-i servesc de suport și sediu. „Funcția predominantă creează hipertrofia organelor corespunzătoare” (Lamarck) La rândul lor, organismele cu o dezvoltare exagerată într-un anumit sector organic vor tinde în chip firesc să se folosească de resursele în care sunt mai bogate, dând în sectorul hipertrofic, un randament funcțional superior mediei
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția limfatică este caracterizată îndeosebi prin: a. Lărgirea etajului inferior al feței, adică a etajului maxilar sau digestiv (vestibulul căilor digestive). Fruntea pare mică și joasă, etajul nazal este de asemenea proporțional redus. b. Hipertrofia abdominală, datorită hipertrofiei aparatului digestiv, abdomenul este mai larg decât toracele. Distanța bi-creste este mai mare decât distanța bi-umerală, șolduri largi, umeri înguști. Statură scurtă, cu forme rotunjite și cărnuri moi, buhăite și cu tendință de obezitate, torace scurt și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
temperament și constituție) Constituția limfatică este caracterizată îndeosebi prin: a. Lărgirea etajului inferior al feței, adică a etajului maxilar sau digestiv (vestibulul căilor digestive). Fruntea pare mică și joasă, etajul nazal este de asemenea proporțional redus. b. Hipertrofia abdominală, datorită hipertrofiei aparatului digestiv, abdomenul este mai larg decât toracele. Distanța bi-creste este mai mare decât distanța bi-umerală, șolduri largi, umeri înguști. Statură scurtă, cu forme rotunjite și cărnuri moi, buhăite și cu tendință de obezitate, torace scurt și îngust, umeri căzuți
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Auliffe), toracic (Husson, Halle, Thomas). Caractere generale Hiperfuncțiune sanguină, dependență de dominanța respirației (Duprat). Tipul amatorului de mâncare bună, de plăceri și veselie, cu ușurință în toate (Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția sanguină este caracterizată îndeosebi prin: a. Hipertrofia etajului mijlociu al feței, adică a etajului nazal sau respirator: nas lung sau lat. b. Hipertrofia toracelui: toracele este lung și lat, cu augmentarea amplianței și a capacității respiratorii. Distanța bi-umerală este mai mare decât distanța bi-creste: umeri largi, șolduri
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de mâncare bună, de plăceri și veselie, cu ușurință în toate (Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția sanguină este caracterizată îndeosebi prin: a. Hipertrofia etajului mijlociu al feței, adică a etajului nazal sau respirator: nas lung sau lat. b. Hipertrofia toracelui: toracele este lung și lat, cu augmentarea amplianței și a capacității respiratorii. Distanța bi-umerală este mai mare decât distanța bi-creste: umeri largi, șolduri strâmte. Statură subțire sau puternică și musculoasă, de tip atletic, cu membre fuziforme și subțiri, forme
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nu poate rezista la post. Predispoziții morbide (Diateza cholemică) Afecțiuni mai ales hepatice, acute, dar de lungă durată, degenerând lesne în stări cronice: infecție și litiază biliară, chloasma, xantelasme, prurit, urticarie, eritem, dermatoze uscate, constipație etc. Tulburări arteriale hipertensive, cu hipertrofie cardiacă, afecțiuni spasmodice etc. Exemple: Alexandru, Cezar, Mohamed și Napoleon par a fi bilioși. Temperamentul bilios este frecvent la rasele nordice și mai ales la rasa galbenă. Temperamentul bilios se diferențiază relativ tardiv, abia după pubertate, se întâlnește mai ales
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cei din jurul său, pradă mizeriei, visează onorurile Capitoliului și constată surprins că nu este nimic. Dornic de renume și avid de putere, este repede dezgustat de ceea ce posedă (Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția nervoasă este caracterizată îndeosebi prin hipertrofia creierului și a craniului, etajul superior (frontal) al capului predomină ca înălțime și ca lățime, cap en „toupie”. Statură înaltă, cu forme subțiri, corp rău dezvoltat și foarte emaciat, cu slabe reliefuri musculare, umeri căzuți, trunchi scurt și îngust, membre
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de mirosuri puternice, acum se infectează secundar și devin purulente. Este foarte important să știm că o simplă inflamație sub influența miasmei tuberculinice se transformă într-o supurație și ca ultim act apare reparația prin ulcerație și fibrozare. De asemenea, hipertrofia, dezvoltarea și atrofia sunt interesări glandulare foarte comune la această miasmă. Persoana este foarte preocupată de sex, fantezii sexule și situații lascive. Variabilitatea sau interesul prea scurt sunt alte simptome particulare ale acestei miasme, de exemplu: schimbarea profesiei, relațiilor, partenerilor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
240). Factorul determinant în producerea apendicitei acute este obstrucția lumenului apendicular, care împiedică libera comunicare a acestuia cu cecul. Obstrucția are drept consecință staza. Obstrucția este realizată de: - coproliți prezenți în 40% dintre apendicitele acute și 65% în gangrenele apendiculare; - hipertrofia țesutului limfatic; - particule de bariu rămase de la un examen anterior; - diverse semințe de fructe, ghem de ascarizi. Obstrucția are loc în porțiunea proximală, iar secreția care continuă determină distensia. La distensie o contribuție importantă are și multiplicarea germenilor localizați în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cefei, occipitalul, gâtul și toracele sunt într-un singur plan. Toracele este mult lărgit, iar coloana vertebrală este hiperlordotică în poziție șezând și rectilinie în decubit. Abdomenul este mare, hipoton, flasc. Membrele superioare și inferioare sunt scurte, contribuind la determinarea hipertrofiei staturale. Mâinile sunt mici, scurte, late, cu degete divergente, aparent de aceeași lungime, cu excepția policelui și degetului mic, care sunt mai scurte. Picioarele sunt scurte și plate, cu degete mici. Există o distribuție divergentă a haluxului, al doilea deget fiind
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
realizarea forței maxime de contracție (Ifrim, 1986). II. Sistemul muscular este al doilea element principal care condiționează forța. Este știut faptul că forța dezvoltată de un mușchi este direct proporțională cu secțiunea lui fiziologică. Deci, sporirea secțiunii fiziologice și, respectiv, hipertrofia musculară este una din căile de creștere a forței (Ifrim, 1986). 3.2.3.4. Test 15 - Viteza de reacție la stimul vizual Pentru determinarea vitezei de reacție simplă am folosit o metodă de măsurare indirectă care presupune un calculator
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
au loc modificări calitative de dezvoltare fizică, în sens pozitiv sau neaativ, în funcție de factori de mediu și de alimentație, reaimul de viață, starea de sănătate, condițiile de iaienă ș14ț. în cadrul procesului de dezvoltare fizică au loc modificări metabolice și funcționale, hipertrofii/atrofii musculare, creșterea/scăderea țesutului adipos, modificări biomotrice. în perioada de îmbătrânire procesele de dezvoltare sunt înlocuite de procesele de involuție care pot fi lente sau cu instalare bruscă de tipul boala sau sedentarism. Noțiunile de apreciere sunt: foarte bine
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
susținere. Osificarea primară Osificarea poate avea loc prin două procese: unul care pornește de la modelul cartilaginos și altul de la cel membranos. a) Oasele lungi, scurte și unele oase plate se dezvoltă din macheta cartilaginosă. Osificarea primară diafizară se traduce prin hipertrofia celulelor cartilaginoase care se găsesc în centrul piesei. Mugurii conjunctivovasculari, ce vin din pericondru, pătrund în condroblastele hipertrofiate, perforează capsula lor și se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mod direct sau indirect, un număr mare de structuri nervoase: aferențele senzoriale, exteroceptive și proprioceptive, formațiunea reticulată din sistemul nervos, căile nervoase de conexiune precum și cele de conducere. Troficitatea Troficitatea este capacitatea mușchiului de a crește în dimensiuni și forță. Hipertrofia musculară este însoțită, în general, și de creșterea eficienței contracției musculare. MUȘCHII GÂTULUI (musculi colli) Mușchii regiunii laterale a gâtului MU ȘCHIUL PLATISMA (mușchiul pielosul gâtului) (platysma) Originea este pe: - fascia regiunii infraclaviculare și acromiale; - fascia mușchiului marelui pectoral și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în spirit al familiei lui, în care orgolios se considera nu numai punctul terminal, dar și culmea, de însăși stingerea biologică a unui neam, în descendenții lui masculini [...] psihologia lui e mai puțin un caz obișnuit de bovarism, cît o hipertrofie a eului ereditar. Matei Caragiale luptă cu sine, dar și cu strămoșii; orgoliul lui răsfrînge toată acea lumină ostenită de crepuscul, cu frumusețea somptuoasă și tristă a astrului în declin." În viziunea lui Tudor Vianu, orientarea estetică ar fi cea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă. Pe lângă consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Deviații fiziologice ale axei electrice a inimii spre dreapta (cord verticalizat) pot să apară la persoanele înalte și suple, iar spre stânga (cord orizontalizat) la persoane scunde și la gravide. Principalele situații patologice însoțite de modificări de axă electrică sunt hipertrofiile ventriculare și blocurile de ram (al fasciculului His). Obezitatea presupune o modificare de poziție a cordului care se manifestă prin axă electrică deviată spre stânga. Studiul detaliat al complexului QRS (de fapt al oricărei unde) se poate face prin analiză
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
glomerular și de rata de îndepărtare a acestui fluid de către tub. Această presiune se opune filtrării și oferă forța motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura acestora, de nivelul la care coboară frecvența cardiacă și de condițiile patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfuncția ventriculară stângă, dilatarea sau hipertrofia ventriculară stângă și obstacolele mecanice în calea ejecției ventriculare, cauzate de cardiomiopatia hipertrofică, de stenoza aortică valvulară sau de stenoza pulmonară infundibulară ori valvulară. Astfel, bradicardia sinusală a sportivilor sau care survine în timpul somnului la persoanele sănătoase poate coborî la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]