1,662 matches
-
mult mai mult blestemele” (În ziarul Timpul, 12 august 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 112"/>). Și C.V. Tudor operează În 1999 cu acest tip de disociere. Pentru el, „evreii buni” sunt evreii biblici, „Poporul Cărții”, iar „jidanii răi” sunt „hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon” <endnote id="(641)"/>. Oricât de irațională, gândirea care operează cu clișee are logica ei. Dacă - de regulă - „evreul este deștept”, dar - tot de regulă - „Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru țărani” <endnote id="(326, p. 409)"/>. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, În satirele politice care, din cauza cenzurii, circulau clandestin - oral sau În manuscris, În cadrul unui tip de folclor urban - nu doar „jidanii” erau considerați „javre râioase”, ci și celelalte „hoarde străine” : Mâine vine-n fuga toată, După grecul cel râios, Turcul, lepră leșinată, Rusul, hiara cea spurcată, Neamțul, lingău puturos (satira Jos Guvernul ciocoiesc ! din 1861 ; <endnote id="cf. 148, p. 50"/>). Caracterizarea evreului a Îmbrăcat diferite forme, printre care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iată-l, de exemplu, pe Corneliu Vadim Tudor dezlănțuit pe această temă : „Eu, unul, n-am fost, nu sunt și nu voi putea fi niciodată antisemit. Ar Însemna să neg sau să ard Biblia. Dar Poporul Cărții e una - iar hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon sunt alta. Nu cred că a rămas mare lucru din Poporul Bibliei, din acei păstori admirabili, care i-au dat adăpost, În iesle, Născătoarei Mântuitorului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cronologică și mai ales completă, este de menționat că din cele 32 lucrări rămase în manuscris continuă să se tipărească în străinătate - la Thesaloniki în Grecia, la München, în Rusia și Praga. Exemplificând doar o situație: pentru cartea „Românii și hoarda de aur” au fost utilizate mai bine de 72.000 fișe. În suita de lucrări tipărite în 11 volume (Moldova sec. XIV-XVIIĂ indicele numelor de persoane cuprinde 5285 de pagini iar indicele numelor de localități 1113 pagini. La studiile personale
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
O să puteți depune mărturie, precum că, odată, "l-ați văzut la pământ pe Marele Ștefan Vodă!"... Nu cobi, Măria ta! stupește de deochi Luca Arbure. Să recunoaștem că nici o putere din lume n-ar fi putut ține piept unei asemenea hoarde. Sunt florile pământului, spune el cu căldură. Ei sunt viitorul Moldovei! Prin ei, suntem și noi nemuritori... Intră Alexandru. E înarmat, transpirat, obosit. Iaca, alt viitor... Poftește-ncoace domnul meu! spune Ștefan brusc și se încruntă, devenind sever. Ce mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măriei tale? Nasul meu?! Cred că l-am și pierdut, spune Ștefan cu o voce obosită, răgușită. Ne hăituiesc ca pe fiare... Grăiește, Radule! Radu Gangur, legat cu feși la cap, la umăr, răsuflă greu, cu glas sugrumat: Tatarii, în hoardă, s-au năpustit în pradă peste Nistru la Vadul Tatarilor! Le-am stat împotrivă cu orheenii mei, dar ne-au călcat în copitele cailor, n-am putut să... Ștefan îi pune o mână grea pe umăr: Știu, Radule... Ați făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măria ta... Du-te cu ei! Nu vă răzlețiți! Adunați-vă în cete! Țineți aproape! Loviți-i! În jaf, ei se răspândesc în haite mici. Vânați-i ca pe jivine! Mihaile! Orânduiești cetele!... Eu, cu bruma de oaste, lovesc grosul hoardei ce îndeamnă spre Cetatea de Scaun! În două săptămâni, să-i spulberăm, să aruncăm tătărimea peste Nistru! Și-apoi, ca o furtună, ne repezim la Dunăre! Poate mai apucăm turcimea bălăcindu-se în vad! Acu, lipsiți dinaintea ochilor mei! Ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
munții! Să vină! Să vină! Creștinătatea-i în primejdie! Am zburat! țâșnește Duma. Să vină! Măria ta! se înclină Duma și se retrage în fugă. Ștefan se reculege câteva clipe, apoi, stăpân pe sine, cu hotărâre, cu patimă: Începem cu Hoarda de aur! Trebuie să le facem de petrecanie, repede și degrabă! Apoi, ca un vifor, spre Dunăre! Avem oaspeți de samă!... Șendreo! Poruncă, Doamne! Alegi două mii de viteji, tot unu și unu'! Vă îngropați în mal la Oblucița Dunării. Zăboviți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din cale-afară de mâniat, se dezvinovățește el. Trebuiau să plătească pentru tot sângele și batjocura țării! Gata!! La culcare! Am poruncit!! încearcă Ștefan să-i închidă gura. Dar o deschide Tăutu: ... Aduceau cumplită poruncă de la Eminek Mârza, Han a toată Hoarda de aur: "Pe dată să-l sloboade pe fi-su preaiubit, căzut în robie moldovenească, că, de nu, vai și amar s-o alege de Țara Moldovei și de Ghiaurul ei Ștefan!". Și... și Măria sa așa s-o spăriet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai presus de orice comparație, n-au scăpat niciun prilej să facă absolut toate greșelile de politică externă ce se puteau face! Este zadarnic să demonstreze astăzi, în 1945 (deși este exact) că distrugerea Germaniei înseamnă cotropirea Europei de către năvala hoardelor asiatice, dacă de la 1939 până în 1944 n-au împlinit niciuna dintre condițiile necesare pentru solidarizarea Europei în jurul Germaniei național-socialiste, făcând dimpotrivă totul pentru a adânci șanțurile și a crea prăpăstii între cele mai multe dintre națiile europene și Germani. Nu mă îndoiesc
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ajung să își disprețuiască viața, că tot este plină de frustrări, se lasă îndoctrinați cu cauze cât mai abstracte și sunt condiționați să obțină fericirea veșnică distrugând pe cei cu vieți total opuse celei pe care o duc ei înșiși. „Hoarda” războinică nu este invenție a radicalilor musulmani. Voluptatea mângâierii armei și cea a uciderii nu sunt invenții musulmane, câtuși de puțin. Segregarea radicală a femeilor și privarea forțată a celor mai mulți bărbați de traiul împreună cu femeile, da. Lumile fără femei se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
orfanilor de război. Numele «Costozza» derivă din latinescul «custodie, refugiu». Există nenumărate grote, săpate din vremuri străvechi pentru extracția pietrei tuful, care a servit pentru «păzirea și păstrarea» rezervelor de grâne și vin, ori ca ascunziș pentru populație în timpul raidurilor hoardelor barbare ori a continuelor răfuieli dintre padovani și vicentini. Acum, această localitate era pe punctul să devină «casă și refugiu» pentru mulți copii orfani. Marele război se terminase de puțină vreme: la 4 noiembrie 1918. Un război victorios pentru Italia
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost sediul diferitelor instituții religioase: benedictini, canonici regulari, părinții olivetani, părinții filipini. În 1810 hoarda iconoclastă a trupelor napoleoniene a profanat biserica și i-a alungat pe preoții Sf. Filip Neri. În acest fel «Grigliano» a trecut în mâna unor privați. Ultimii proprietari, frații Luigi și Bartolo Battiato, s-au gândit să ofere întreaga clădire
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nici un Stalin nu locuia acolo, îi făcea să retrăiască în sălile sale policrome scunde pe Ivan cel Groaznic și Boris Gudunov, iar ciudata biserică Vasili Blajenîi, cu mulțimea de bulbi împestrițați și de cupole asemănătoare ciupercilor veninoase, amintea vremurile sălășluirii hoardelor asiatice. În contrast, Finlanda, vizitată într-o călătorie pe care am făcut-o singur în cursul căreia singurătatea adăuga un element de cufundare în sine și de o mai deplină comuniune cu natura mi-a apărut ca un tărîm de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
doar că Lobonț a luat gol de la Gravesen de dincolo de patinoar. De atunci au trecut patru ani și orice om are dreptul la o a doua șansă. În România se poate discuta despre eliberarea și reabilitarea unuia care venea cu hoardele de mineri spre București, dar e o impietate să vorbești despre reselecționarea unui marcator de autogol. După o fază infinit mai stupidă, Bănel a ajuns căpitan la Steaua! ianuarie 2007 Diplomații cornerelor PNL l-a propus pe Adrian Cioroianu pentru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc; dar timpu-i omoară ca iarna lăcusta. Dintre tragedii, Rienzi se desfășură prea încet și fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Moldovă incluzînd aici Basarabia și Transnistria și partea de sud-est a Ardealului. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios elaborat, centrat pe imaginea sacră a crucii și dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei și a instinctelor primare. O asemenea comunitate care cunoș-tea prelucrarea și arderea lutului, a realizării unor obiecte pentru a simboliza o gîn-dire abstractă, care știau că nu sînt singuri în existența lor, își venerau cu pioșenie străbunii și natura. În jurul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
după informații mai vechi unde se amintesc în Moesia Inferioară cetățile: Sacidaba(dabă: cetate + saci: popor scitic de la Pontul Euxin) și Ponti Aluti. Țara Aluta trebuie să vedem teritoriul din jurul acestei cetăți de la ma-lul mării care a fost distrusă de hoardele prădătoare. După ce au încheiat vizita de jaf în țara Aluta hoardele au atacat Valahia unde le-a ieșit în cale Bazaram-bam, adică banul Basarab care era stăpîn pe o parte din aceste meleaguri călcate de atîtea puhoaie de cotropitori. Numirea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sacidaba(dabă: cetate + saci: popor scitic de la Pontul Euxin) și Ponti Aluti. Țara Aluta trebuie să vedem teritoriul din jurul acestei cetăți de la ma-lul mării care a fost distrusă de hoardele prădătoare. După ce au încheiat vizita de jaf în țara Aluta hoardele au atacat Valahia unde le-a ieșit în cale Bazaram-bam, adică banul Basarab care era stăpîn pe o parte din aceste meleaguri călcate de atîtea puhoaie de cotropitori. Numirea de bessarabeni nu vine de la familia ce va domni mai tîrziu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
toată, distruse, închise (vezi fabrica de hârtie Letea, Confecția, metalurgia, țesătoria, fabrica de încălțăminte, fabrica de mașini-unelte, fabrica de mobilă, moara și tăbăcăria). Toate acestea doar în municipiul Bacău. Acești „holerici” au istovit și secătuit trupul țării ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici țărani, nici muncitori de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între muncă și nemuncă, între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc numai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și de ce ne-a prigonit până acum mai mult de șapte decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român de a ne blama veșnic și a ne ține în ilegalitate într-un moment greu, când Țara răvășită de hoardele și anarhia comunistă se sufoca în geamătul durerilor, și inima istovită a românului sângerează și așteaptă? Țara are nevoie de ajutorul oricărui bun român pentru redresare și supraviețuire. Până când această miopie a nevrednicilor guvernanți? Opriți abuzul, opriți infamia, opriți minciuna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1938, adâncuri nemuritoare, groaza zilelor de atunci și trezire sfântă pentru vremi viitoare, când sub povara altor vitregii se vor ridica noi mucenici și se vor deschide noi gropnițe tăinuite de ucigași care vor însângera iarăși pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor. Ochii mei priveau nestăpâniți și picuri de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau pleoapele cu fulgerări line. Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ferecat în lanțuri și am îndurat greu tristul ei amar. Directorul Maromet și țiganii lui, când ne mai scotea la aer, se înșirau de o parte și de alta a micului podeț de la ieșire, câte opt gealați cu ciomege puternice, hoardă ticăloasă, setoși de sânge, duhuri fără Dumnezeu, și ne loveau întrecându-se în vrednicie ca la un asalt pe câmpul de luptă. Erau și bătrâni printre noi, unii sleiți de puteri, care se mișcau greu, eu singur în lanțuri între
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
gândească înainte de a bate din palme, de a aduce acuze și de a-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau împotriva coroanei și a așezării noastre creștine, de atunci a început degradarea istoriei noastre, iar din anul 1927, tot fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aduce acuze și de a-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau împotriva coroanei și a așezării noastre creștine, de atunci a început degradarea istoriei noastre, iar din anul 1927, tot fără întrerupere, suntem puși în afara legii, schingiuiți, întemnițați, suprimați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]