3,545 matches
-
o fulgerare în noapte a norilor ce-și vărsau ploaia departe, spre munte. Băiatul ei era încă prea tănăr. Și-apoi nici nu prea era sigură că lui Ion îi stătea pe inimă vreo fată. Deși știe ea că la horă, băiatului ei nu i se-mpleticesc deloc picioarele. Și că de-nvârtit, învârtește fete și nu babe. Ion avea motive, ce-i drept, altele decât mamă-sa, ca să-l frământe și pe el gândul însurătorii. Vedea lesne, căci nu era deloc
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
la însurătoare lui Ion era Ruxandra lui Ghiță Pâslă. O copilă zveltă, cu căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești care umpleau de viață, din când în când, duminicile satului se
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
cele hulite de țațele și babele satului. Așa pățise Maria lu' Rostogol și Ileana lu' Ivașcu, ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp încoace Ion și Ruxandra se îndreptau, fără tăgadă, spre casa lui Ghiță Pâslă. Era lucru hotărât de tatăl Ruxandrei că Ion trebuia să-i întoarcă fata acasă în cumințenie deplină. Altfel copila lui n-ar mai avea
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ei alta la loc ... Pi când fetei, Ioane, di-o fi să-i crească odată coadă, nu mai scapă di ea cât trăiește, băiete ... Și eu, cu fata me', n-am să pățesc asta, nici dac-aș fi prostu' satului!... Horele la Delenii de Sus începeau după-amiaza, cam după ce vitele cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul zilei, s-apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
-i tocmeau erau primii care se înfățișau la locul dinainte hotărât. Ghiță Pâslă era nezdruncinat în credința că Ion a' lu' Nică Ionașcu, fiindu-i nepot de văr, era cel mai nimerit ca să-i încredințeze grija fetei în zilele cu horă-n sat. Nici vorbă că între fata lui și băiat ar putea să se-nfiripe vreun gând de însoțire pentru viață. Avea totuși grijă să-i aducă aminte asta lui Ion ori de câte ori îl vedea: - Ioane, legea cea creștinească în care
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
șoptea el apăsat că bine face că-și încuie fata noaptea în casă, cu lacăt de două kile. Tatăl fetei nu știa că temerea lui, în privința gândurilor ascunse ale lui Ion, era mult prea adormită. În seara acelei zile cu horă-n sat Ion și Ruxandra luau deja hotărârea care făcea deșartă trebuința lacătului cel mare pe ușa de la odaia de fecioară a fetei. Cele două făpturi omenești, tinere și doritoare de însoțire, rânduiau acum cele ce aveau să dea pe
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Bineînțeles că nici el n-a mai răspuns la telefoanele, nu numai ale mele, dar și ale unora din reprezentanții PNL Constanța. Această atitudine de suficiența și nepăsare avea să ne coste pe toți în următorii patru ani! Intrasem în horă și trebuia să joc. Colegii din sindicat mi-au sugerat să continui și să merg în alegeri candidat independent. O parte din conducerea PNL Constanța dar și unii reprezentanți ai țărăniștilor mi-au cerut același lucru. Iată-mă deci candidat
ANOTIMPUL ALEGERILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357661_a_358990]
-
cinstit, în limite rezonabile desigur, nu mai harnic decât alții, iar vitele îl plăceau foarte mult considerându-se perfect compatibile cu el. O singură problemă apăruse. Cea mai importantă la această vârstă. Fetele nu voiau să iasă cu el la horă (acesta este un eufemism!) fiindcă era zdrențăros și puțea a balegă de vacă. Dacă ar fi fost de oaie alta era situația. Dar așa... E drept că își mai rezolvase problemele firești de unul singur, sau în compania unor văduve
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va transporta la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii încep să spargă liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu unde au dormit peste noapte. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
adânci sentimente de emoție, lacrimi, bucurie și fericire deplină, saluturi și îmbrățișări frățești și camaraderești, însoțite de țipete și urlete de bucurie și veselie. Oamenii aveau în ochi râuri de emoție și fericire. Se îmbrățișau unii cu alții, dansau o „horă mare“. În inima celor prezenți vibra inima întregii țări, iar pe buzele tuturor era un singur și drag cuvânt: ROMÂNIA. „Domnea peste tot atâta însuflețire − mărturisea un participant − încât numai cine a fost prezent acolo își poate imagina cum a
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
cuprinde lumea din priviri și o „alintă” la pieptul lui, este cel care simte infinitul universului, care vede frumusețea și slava dumnezeirii, care simte sărutarea pistei ca un liman de liniște și fericire. El, omul acesta care se prinde în horă cu norii care-l însoțesc, care stă la masa rotundă a cavalerilor aerului și soarbe din pocalul nemuririi când soarta îi întinde paharul, care simte și trăiește clipele veșniciei, nu-și cunoaște măreția. În istoria Aviației Militare și a Aeronauticii
DORU DAVIDOVICI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344705_a_346034]
-
Bulba, laleaua neagră și aerul proaspăt și relaxant al pădurii, frumusețea și parfumul florilor de liliac. În acest an, sărbătoarea a început vineri seara, la ora 21, când vizitatorilor li s-a oferit un impresionant spectacol nocturn, dedicat focului și horei strămoșești. Locuitorii din această zonă a țării par a avea un adevărat cult al focului care de-a lungul timpului pentru ei a avut funcții multiple: pregătirea hranei, încălzirea locuinței, încălzirea propriului trup când se aflau departe de casă, la
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
adulți veniți la sărbătoare și care cu un calm și un interes ancestral s-au strâns lângă ele pentru a savura farmecul sărbătorii, pentru a cânta și dansa sau pentru a-și pregăti grătarele. Un alt element esențial a fost Hora satului în timpul căreia copii, tineri și adulți, dispuși în cercuri concentrice, au dansat ore în șir, cu patos și neostenit două dansuri tradiționale: sârba și hora ce păreau fără sfârșit. Suntem impresionați de numărul mare de tineri educați în spiritul
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
și dansa sau pentru a-și pregăti grătarele. Un alt element esențial a fost Hora satului în timpul căreia copii, tineri și adulți, dispuși în cercuri concentrice, au dansat ore în șir, cu patos și neostenit două dansuri tradiționale: sârba și hora ce păreau fără sfârșit. Suntem impresionați de numărul mare de tineri educați în spiritul dragostei și al respectului față de tradiții, pentru care hora este un element vital, sine qua non. În anii trecuți, focului tradițional, i s-a adăugat unul
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
în cercuri concentrice, au dansat ore în șir, cu patos și neostenit două dansuri tradiționale: sârba și hora ce păreau fără sfârșit. Suntem impresionați de numărul mare de tineri educați în spiritul dragostei și al respectului față de tradiții, pentru care hora este un element vital, sine qua non. În anii trecuți, focului tradițional, i s-a adăugat unul modern, de artificii ca o completare și o întrepătrundere a epocilor, a civilizațiilor, a elementelor de tradiție cu cele de modernitate, ca un
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Mehedinți/ Să te duc, nană, prin munți/ Să te sui, să te cobor/ Să dai ocol munților./ Prin codri de liliac/Te-oi duce, nană, cu drag/ La Podul lui Dumnezeu/ Să jucăm și tu și eu/ Și să-ncingem horă mare/ La Liliac, la Ponoare./” Sărbătoarea a început și s-a terminat simetric cu hora tradițională românească, jucată pe iarbă, într-o înfrățire desăvârșită cu natura și cu tradițiile care au pătruns în sufletele localnicilor educați de mici în spiritul
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
ocol munților./ Prin codri de liliac/Te-oi duce, nană, cu drag/ La Podul lui Dumnezeu/ Să jucăm și tu și eu/ Și să-ncingem horă mare/ La Liliac, la Ponoare./” Sărbătoarea a început și s-a terminat simetric cu hora tradițională românească, jucată pe iarbă, într-o înfrățire desăvârșită cu natura și cu tradițiile care au pătruns în sufletele localnicilor educați de mici în spiritul dragostei și al respectului față de ele, cărora li se adaugă turiști veniți din țară și
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
la care se poate ușor renunța. Doinele de dor, chiar vestita Mioriță subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru sunt exemple din mii. Culmea a fost atinsă de George Enescu. Probabil nu știți că rapsodiile sale au la bază cântece populare specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
luna care se hlizea la noi, impudică, numărându-ne săruturile, mai dați-mi puțin timp la dispoziție să privesc prin perdea cum se zbuciumă frunza-n teiul meu scump, să-i miros floarea acum în luna mai când ielele joacă hora ultimei clipe... joi, 15 mai 2014 Referință Bibliografică: nostalgii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1231, Anul IV, 15 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350737_a_352066]
-
de glume, Cel mai tare, din parcare... Și v-anunț în gura mare Cu... surle, tobe, lăutari, Că v-aștept cu mici, cu mari În izmene și ițari, Să veniți la mine-n sat Dac-aveți chef de jucat Dansuri, hore, păcăleli, Să ne dezmorțim nițel. Aruncăm și-o pălărie, Cine-o prinde-a lui să fie! Unde oare, când și cum? Nu v-abateți de la drum!) La Muzeul Satului, nenică Pe 20 mai, duminică! Rog... să nu lipsiți cumva... Ne
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > RISIPA AMINTIRILOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 460 din 04 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului RISIPA AMINTIRILOR Norii veseli prinși în hore, Cu Soarele ca prim solist, Formând superbe aureole, În culori de aur și ametist. Din livada falnică odată, Au rămas merii bătrâni, Aduși de bătrânul meu tată, În jurul vechii fântâni. Când amintirile ne cheamă, Cu aroma nostalgiei, Toată ceața se
RISIPA AMINTIRILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358861_a_360190]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > O IDEE COLORATĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia se așterne-n suflet ca o mantie incoloră, Picuri străvezii dansează în armonioasa horă. Totu-n juru-mi strălucește ca o minunată rouă, Parcă este sărbătoare și ni se deschide nouă O ușiță în natura ce vibrează, fermecată, Luminându-ne în suflet și în mintea delicată. Frunze galbene și roșii lasă toamna pe alee, Iar
O IDEE COLORATĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358989_a_360318]
-
fetele? Cântece duioase și tânguitoare, ca niște chemări, ca niște suspine...și alintări...în acompaniament de viori, clarinete și chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri în revărsarea tainicelor dorințe, iureș năprasnic de trupuri în salturi amețitoare, ritmuri de șolduri în ropot de tobe, cu
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
sărut pe frunte și ținându-i ambele mâini lipite de șold, în ochii ei albaștri, ca marea, s-a văzut un licăr de regret: „Îmi pare rău... că nu ai fost al meu!” Pe la ora douăsprezece noaptea s-a frânt „hora”. Cobrescu venise cu grămada de milioane, iar Bușoiu și-a primit cei zece mii de lei ca să-i țină; doar vă aduceți aminte că i-a zis lui Pandelică, de la început: „Vreu să fiu sigur de ei, boierule, ca să nu uitați
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]