10,678 matches
-
de ghinturi, timpul se prăvale peste tine precum malurile unei galerii din care te încăpăținezi să scoți lumină. Te amăgești, copile, te amăgești! Îți închipui că duci soarele de mână, că-i speli picioarele de nisip, îi răcorești buzele, îl hrănești ca pe un balaur cu felinare aprinse, îl... Infantilisme de condimentat clipele, pipăi bordurile cu bastonul ziua-n amiaza mare și spui că faci echilibristică pe o muchie ascuțită de lume. Domnule doctor, cât de complicate îți sunt vorbele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o floare, sufletul alege scara. Iluzia zborului sfidează infinitul; între două intenții, aparența de a fi implică eșecul de a nu încape. Nu are importanță de umerii cui îți sprijini obsesiile. Între două puncte imaginare este loc destul să-ți hrănești paranoia. Hai, curaj, mai ai un fuscel și ai ajuns tocmi la tâmpla furnicii, mâine te vei cățăra până sub talpa greierului, cu un asemenea aplomb vertical, sigur, vei reuși să-l gâdili pe Dumnezeu între degete. Pentru mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a făcut pace între clovni, vinovat de următorul spectacol va fi dresorul! Lume, păsările primăverii s-au aprins în zbor, printre cochilii de melci, încă o dată vom învăța mersul în vârful iluziilor. Lume, ninge peste câmpii cu fulgi de îngeri, hrănesc femeile pruncii, biberoanele sunt pline cu îngeri călduți, petale de îngeri în jurul florii de romaniță. Lume, este ca un blestem să ne spălăm obsesiile cu clăbucii lui Dumnezeu! Nene Matei, deschide-ți ușa într-o icoană ce nu-și rostește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și mă ia acasă. Uite femeie, ai primit colet, am semnat în vreo 6 registre pentru el. Dumnezeii mamei lui de golan! În șopron cu el, legat de grindă! Să nu-l văd prin casă, că îl omor! L-am hrănit, l-am purtat în școli, am cheltuit bani! Citește în pizda mă-ti ce scrie aici: PARANOIA. Asta îți este meseria, cruciulița mă-ti? Nebunul satului și-a terminat studiile, leagă-i muiere diploma de gât să vadă lumea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
motivează obsesiile, gratiile închid paranteze în sânge. Stau și le privesc cum trec pe sub fereastră, parcă sunt decupate din revistă. Fetița blondă este ca un lan copt de grâu: pâinea aburește în spic, Dumnezeu rupe pentru sine o firimitură, apoi hrănește păsări, Dumnezeu îmi dă să înfulec pe săturate. Fetița brunetă este precum poama ce dă în pârg: teasc din lemn de stejar palmele, aș umple ulcica până sus, ultimul strop, ca o virgulă de viață (inimile, nici măcar două, nu au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Catană, canaliilor?! Am slujit țara 30 de ani, 30 de ani am stat în umbra tovarășilor, iar voi, derbedeilor, încercați să mă otrăviți cu o ceașcă de ceai. La dracu cu politica asta de căcat! Statul vă îmbracă, statul vă hrănește, vă pune acoperiș deasupra capului, statul vă caută și-n cur, bă, neghiobilor, iar voi nu mai puteți de bine! Crucea mami voastre de dungați! Bă, handicapatule, ți-ai nenorocit copii! Fuge satul de tine ca de duh rău, spurcăciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Călugării, oameni de toată spița, făceau nevoință, post, rugăciune, supușenie. Jupânul era Dumnezeu, cuvântul părintelui stareț bilet de odihnă în grădina cerului. Fraților, în ușa voastră o să bată, pe laița voastră își va hodini oasele, din strachina voastră se va hrăni. Așteptați-l în post și rugăciune, ziua celei de-a doua veniri e aproape! Dar grijă mare, fraților, în taină, în mare taină să-l primiți! Aici trufia se îmbrăca în sutană de popă și prindea rădăcini adânci, sărăcia era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
furtună. Potir pentru suflet, trupul care iubește: "Luați, mâncați, acesta este trupul meu... Beți dintru acesta toți, acesta este sângele meu!" Rupeți din mine ca dintr-un arbore roditor, în inimile voastre va înmuguri pacea, veți fi livadă și veți hrăni alte înfometări! Fericirea este nesaț de Dumnezeu. Gustați aroma: salcia plângătoare siropează așteptările, pelinul pudrează foietajele, ultimul strat a prins crustă de atâta dragoste. Nespusele, neîncăputele, neînțelesele, nenăscutele se înghesuie într-un malaxor ruginit, omul singur. Fericirea definește absolutul: altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a vrut să ardă ca un martir. Ioane, Ioane, am zis eu că derbedeul îi suspect de cuminte, atât de cuminte că mi-a îndoit inima. Ți-am spus eu, Ioane, să-l cercetezi îndeaproape! Pui de cățea, te-am hrănit 4 ani, spurcăciune, iar tu-mi dai foc la casă! Așa-mi trebuie, dacă plec urechea la tot milogul! 40 de ani am învățat că nu trebuie să cred în oameni! Of, credință, credință, ești ca ciuma pe suflet! Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
aveau vreme să se gîndească la alte schimbări în stat, iar el cîștiga pe aceeași cale autoritate și putere asupra lor, fără ca ei să-și dea seama de aceasta. Cu banii bisericii și ai poporului, el a putut să-și hrănească soldații, iar războiul acesta de lungă durată a pus bazele armatei lui, care i-a făcut cinste de aici înainte. În plus, pentru a putea săvîrși fapte mari, servindu-se tot de religie, a început să manifeste o cruzime plină
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu totul intenției oamenilor care și-au ales suverani pentru ca aceștia să-i apere și care nu li s-au supus decît cu această condiție; în timp ce, supunîndu-se uzurpatorului, ei se sacrifică pe ei înșiși și toate bunurile lor pentru a hrăni avariția și toate capriciile unui tiran. Nu există, deci, decît trei modalități legitime pentru a deveni stăpînul unei țări, fie prin succesiune, fie prin alegerea poporului care are această putere, fie atunci cînd, în urma unui război drept, sînt cucerite cîteva
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Agatocle sau Oliverotto da Fermo sînt capabile să dezvolte, într-un om pe care instinctul îl duce spre ticăloșie, acel germene periculos pe care îl are în el, fără să-și dea seama prea bine. Cîți tineri care și-au hrănit spiritul cu lectura romanelor n-au ajuns să privească lucrurile și să gîndească întocmai ca Gandalin sau Medor? Este ceva de natură epidemică în modul de a gîndi, dacă mă pot exprima astfel, care se comunică de la un spirit la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
În timpurile vechi nu se cunoșteau, dintre ocupații, în Suedia, Danemarca, și în cea mai mare parte a Germaniei, decît agricultura și vînătoarea; pămînturile arabile erau stăpînite de un anumit număr de proprietari, care le cultivau și care se puteau hrăni de pe urma lor. Dar cum rasa umană a fost dintotdeauna foarte fecundă în aceste climate reci, se întîmplă că existau de două ori mai mulți locuitori decît puteau să trăiască din cultivarea pămîntului, iar prinții marilor Case se înarmau; erau niște
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Sire, nu tremur așa în fața dușmanilor Voștri"? Principii care au fost oameni înainte de a deveni regi își pot aminti ce au fost și nu se acomodează așa de ușor la tratamentul lingușirii. Cei care au domnit toată viața au fost hrăniți mereu cu tămîie ca zeii, și ar muri de inaniție dacă le-ar lipsi laudele. Ar fi, deci, mai potrivit, mi se pare, să-i plîngem pe regi, în loc să-i condamnăm; lingușitorii și mai ales calomniatorii merită condamnarea și ura
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de a produce și de a face schimburi, factorul pământ trebuie să constituie un subiect de cel mai viu interes, ca și clasa productivă ce folosește pământul acesta, sursă unică a unui venit economic. Încrederea în puterea pământului de a hrăni amintită de Mirabeau (1756-1758) sau Quesnay (1758) nu va fi împărtășită de economiștii clasici englezi care fondează economia politică făcând din munca agricolă și din munca industrială originea bogăției națiunilor. Factorul demografic este de atunci considerat ca un factor endogen
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Constrângerea bugetară a părintelui este înlocuită de o constrângere temporală pentru că timpul de lucru total al adultului se descompune în timp consacrat producerii de bunuri (timp în întreprindere) și producerii de copii în termeni cantitativi (să faci și să-i hrănești pe copii) și calitativi (să-i educi). Presupunând că randamentul capitalului uman crește odată cu stocul de capital uman, dacă acesta este ridicat, fertilitatea va fi slabă (Becker, Murphy și Tamura, 1990). Stocul de capital uman al familiilor educate exercită și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două variabile era admisă: mercantiliștii sunt pentru popor, făcând să depindă bogăția prințului de calitatea supușilor; fiziocrații acordă toată încrederea lor puterii pământului de a hrăni o populație pe care n-o doresc totuși prea abundentă; clasicii ricardieni ajung la concluzia că economia se îndreaptă către un stat ineluctabil staționar, conform legii naturale a lui Malthus. Dar după cel de-al Doilea Război Mondial, primele mari
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și cafenii semănînd cu șerpii. Unii le spuneau „cici“, alții „pișcari“ fiindcă ciupeau rău mîna pescarului prin glanda lor electrică. Prăjiți pe jăratec, se pare că erau tare buni la gust. Afară de aceste delicatese la vreme de vară, pișcăranii se hrăneau, ca toți sătenii din CÎmpia Tisei, cu ce dădeau pămînturile, grădi nile, curtea și poiata, mai puțin cu poame. Era, Într-adevăr, o așezare săracă În fructe. CÎțiva pomițari, adică duzi, și aceia răsăriți din Întîmplare, nu pentru că i-ar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de vreme ce mergînd dintr-un loc, fie spre apus, fie spre răsărit, ajungi tot În America... Mai povestea apoi ce aflase el de la siberieni, și anume că Împăratul rușilor și Împărăteasa erau cu totul și cu totul de aur fiindcă se hrăneau numai cu miere. Iar bolșevicii tocmai din această pri cină Îi uciseseră, ca să poată să-i taie și să vadă dacă mădularele lor străluceau la fel și pe dinăuntru. Pișcăranii mai degrabă au dat crezare primei istorii, cea cu pămîntul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
femeia îi mărturisește soțului că parcursese împreună cu el și cu apostolul Petru toate etapele pelerinajului palestinian. După acest miracol, Maria Magdalena se retrage într-un loc pustiu de lângă Aix, unde zilnic, la ceasul al șaptelea, îngerii o ridicau de la pământ, hrănind-o cu imnurile lor de slavă. Recluziunea va dura treizeci de ani. În ajunul morții, prin intermediul unui alt ascet, ea îl anunță că se va înălța la Domnul pe Maximin, ales episcop al ținutului, care o împărtășește cu sfintele taine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sfătuiește pe Ezdra să meargă în mijlocul unui câmp („unde nu s-a ridicat nici o casă”) și să petreacă șapte zile fără să mănânce carne ori să bea vin; îi este îngăduit, în schimb, ba chiar i se poruncește, să se hrănească din belșug cu flori în așteptarea visului revelatoriu 101. Ezdra procedează întocmai. După șapte zile, ridicând ochii, vede la dreapta sa o femeie care se vaită cu veșmintele sfâșiate și creștetul acoperit cu cenușă 102. La întrebarea iscoditoare a lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
el de dogoarea, altfel insuportabilă și ucigătoare, a Soarelui. Pe aripa dreaptă a păsării Baruh vede o inscripție cu litere aurii: „Nici pământul, nici cerul nu mă zămislește (tiktei), ci aripile de foc mă zămislesc”. După spusele îngerului, Phoenixul se hrănește „cu mana cerului și cu roua pământului”, iar după digestie elimină un vierme al cărui excrement devine scorțișoară (kinamomon), „folosită de către regi și principi”. Cu forfotă și cutremur, lumina se răspândește pe suprafața pământului. O nouă zi începe. Razele Soarelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
hainele în felurite culori. Într-un cuvânt, tot ce este hărăzit împodobirii și plăcerii femeilor este o invenție a demonilor statorniciți în carne (8, 14). Din unirea îngerilor căzuți cu femeile s-au născut uriașii, primele creaturi care s-au hrănit cu carne. Uriașii erau muritori și ei, dar, după moarte, sufletele lor continuau să rătăcească „prin lume”, astfel încât Dumnezeu a găsit de cuviință să le impună o regulă de viață, menită să le limiteze puterea doar asupra acelei părți a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a valma toate ideile pe care ei le propun: noi căutăm doar să-i înțelegem, să ne facem ucenicii lor, pentru că ei sunt Părinții noștri întru credință și pentru că au primit de la Biserica din vremea lor hrană din care să hrănească și Biserica din vremea noastră. (ibidem, p. XIII) Două teme sunt scoase în evidență prin aceste ample citate: 1. caracterul universal și comunitar („sobornicesc”, am spune, cu un arhaism românesc) al mântuirii: mântuirea nu valorează nimic, dacă nu privește întreaga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ajunsese de fapt cel mai departe : la Dumnezeu. Și de la inima noastră la inima Lui făcuse pod Iubirea. I se spunea Nebunul. Fiindcă pentru toți cei care plecau încotro vedeau cu ochii, era nebunie iubirea. Fiindcă iubirea te ține, te hrănește, te încălzește. Iubirea te leagă de toți și toate. Iubirea face pod de lumină până la Dumnezeu și odată ce poți pleca în inima LUI, celelalte plecări sunt doar rătăcire. Vitraliul ...Copilul se trezi brusc, zgâlțâit de umăr și chemat pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]