4,292 matches
-
Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Doamna Anastasia este ctitoră la Agapia, ei datorându-i-se casele și beciul mănăstirii. În anul 1682 scaunul mitropolitan se va muta cu ajutorul doamnei Anastasia la Biserica Albă cu hramul Întâmpinarea Domnului. Mitropolia va ființa aici până în anul 1834. La 15 iunie 1695 doamna Anastasia „a ținut să se menționeze că a terminat biserica destinată a fi catedrală mitropolitană și a înzestrat-o cu veșmintele și odoarele necesare”<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și odoarele necesare”<footnote Ibidem, p. 538 footnote>. Deoarece după cercetările arheologice făcute de profesorul O. Tafrali în gropnița din biserica mănăstirii Cetățuia nu s-au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a fost înmormântată în Biserica Albă cu hramul Stratenia”<footnote O. Tafrali, Mormintele familiei voievodului Gheorghe Duca la Mănăstirea Cetățuia, în: „Arta și Arheologia”, fasc. 9-10, anul 1933-1934, p. 40 footnote>. Constantin Duca voievodul Moldovei, în aprilie 1693, a adus osemintele tatălui său și lea înhumat la Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
țesute cu fir de aur, au indicat cu o oarecare siguranță că aici se află înmormântat ctitorul Gheorghe Duca<footnote O. Tafrali, op. cit., p. 39 footnote>. Mai putem aminti că fiul lui Gheorghe Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume luat de la o fortificație mai veche
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
râușorul Bahlui - el vedea - aproape, Dealul Cetățuia, unde fusese vechea biserică a celor dintâi așezări în părțile acestea”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor prin călători, p. 297 footnote>. Biserica lui Gheorghe Duca Vodă este menționată în unele documente cu două hramuri: primul Sfânta Troiță, iar al doilea Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Se presupune că primul hram a fost al unei biserici mai vechi construită pe locul celei de astăzi. Este greu de precizat întinderea sau forma fortificațiilor care existau pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
părțile acestea”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor prin călători, p. 297 footnote>. Biserica lui Gheorghe Duca Vodă este menționată în unele documente cu două hramuri: primul Sfânta Troiță, iar al doilea Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Se presupune că primul hram a fost al unei biserici mai vechi construită pe locul celei de astăzi. Este greu de precizat întinderea sau forma fortificațiilor care existau pe dealul Cetățuia înainte ca Gheorghe Duca să ridice aici mănăstirea cu acest nume. ,, Cert este că
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi întors până la termenul hotărât nu trebuia să li se ia nimic, nici bucatele pentru alții, după care urmau să plătească cu ruptul. La 31 martie 1680, Gheorghe Duca voievod dăruiește mănăstirii nou zidite Cetățuia de lângă târgul Iașilor, cu hramul Sfinții Petru și Pavel, un loc de moară în pârâul Bârnovei lângă grădina cea domnească a lui Vasile Lupu voievod<footnote Ibidem, documentul 532, p. 475 footnote>. Costantin fost mare armaș, ginerele comisului Baca, vinde Mănăstirii Cetățuia la 15 octombrie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
înzestrarea bisericii cu obiectele și cărțile de cult și cu mobilierul necesar, este indicată de inscripția - pisanie, zugrăvită în limba greacă deasupra ușii de intrare în pronaos. Redau în românește ceea ce este scris: S-a ridicat acest dumnezeiesc locaș cu hramul sfinților slăviților și întru tot lăudaților și întâi stătători Petru și Pavel, de iubitorul de Dumnezeu și strălucitul domnul domn Io Duca Voievod al întregii Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului domnul domn Dosithei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu chipul Sfântului Arhanghel Gavriil. Are dimensiunile 102 X 58 cm. Are culoarea albă cu roșu și verde. Icoana Soborul Sfinților Apostoli încheie rândul icoanelor împărătești din partea sudică a catapetesmei. Are culoarea roșie cu marou și verde cromat. Este icoana hramului mănăstirii. Ușa domnească de nord are icoana Sfântului Arhanghel Mihail. Are culoarea roșie cu verde. Urmează icoana Sfântului Ioan Botezătorul, care încheie partea nordică a icoanelor împărătești. Are culoarea marou cu verde. Icoanele împărătești din catapeteasmă Icoanele împărătești din catapeteasmă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
găsește în naosul bisericii este consemnat donatorul - starețul mănăstirii: protosinghelul Theodosie Bonteanu. Tot Theodosie Bonteanu este menționat la 8 octombrie 1933, ca stareț al mănăstirii Cetățuia având de această dată rangul de arhimandrit, în actul de sfințire a paraclisului cu hramul Sfântul Nicolae din palatul voievodului Gheorghe Duca : ,,În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Trecut-au 20 ani de la restaurarea Monastirii Cetățuia făcută de către Comisiunea monumentelor istorice, în zilele Marelui Rege Carol I, din îndemnul Înalt Prea Sfințitului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
domnesc și altele, plantându-se dealul Cetățuia și reînviind viața duhovnicească și culturală, care de multă vreme erau părăsite în această Monastire. În timpul de viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-a înființat acest Paraclis cu hramul Sfântul Nicolae, în fostul palat domnesc al ctitorului Duca Voievod, cu cheltuiala Monastirii și cu ajutorul bunilor creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie Bonteanu, Starețul Monastirii terminându-se, sfințitu-s-a azi 8 Octombrie anul mântuirii 1933 în al IV-lea an de domnie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au găsit de lucru în oraș și vor să lucreze la mănăstire. Așa și-a motivat prezența tinerilor în mănăstire. Din anul 1982, arhimandritul Mitrofan a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Iașilor, calitate în care a participat la hramuri de mănăstiri, sfințiri de biserici, călugării, înmormântări, etc. ca delegat al Mitropolitului. A fost un om apreciat atât de frații din cinul monahal, dar și de numeroși oameni de cultură, de mulți ierarhi și preoți care l-au cunoscut sau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Teologic de la Mănăstirea Neamț, cursurile Facultății de Teologie Dumitru Stăniloae din Iași, iar unii au urmat și a doua facultate și cursuri post universitare. În fiecare zi în mănăstire ajung pelerini atât din țară cât și din străinătate. Cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, mănăstirea i-a avut ca oaspeți atât pe conducătorii Bisericii, cât și pe demnitarii din țară și din străinătate. Ne-am bucurat de vizita Sanctității Sale Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu I, de Preafericitul Hristodoulos, Arhiepiscop al
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Lupu, părintele lui spiritual. Construcția întregului complex s-a încheiat în vara anului 1672, iar sfințirea s-a făcut de către Patriarhul Dosithei al Ierusalimului pe data de 29 iunie 1672, la sărbătoarea Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care a devenit hramul mănăstirii. Pelerinul care a ajuns în Iași și nu era dumirit ce-i acolo pe deal, la Cetățuia, acum știe, că modelul arhitectural după care s-au inspirat meșterii constructori ai edificiului a fost Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, dar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zapis și carte a noastră...gîndit-am întru inima noastră pentru svînta Mitropolie cea bătrînă a țărăi, din tîrgu din Iași,...fiind mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă, unde au fost hramul Svîntului Ioan...iarăși în tîrgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim de beserică stricată altă svîntă mitropolie țărăi...Dumnedzău cîrmuindu-ne...de o am obîrșitu, și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu după cum ne-au fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
voievod la 23 februarie 1629 (7137), în care se spune: „Io Miron Barnovschi voievod,...m-am milostivit și am dat o pivniță din Chervăsărie,...unde a fost casa lui Urechie fost mare vornic, sfintei mănăstiri a domniei mele...unde este hramul Adormirii Preasfintei...Fecioare Maria, și iarăși sfintei mănăstiri a domniei mele ce este lîngă tîrgul Iași, în pădurea ce se numește Bîrnova...Acea pivniță am dat-o...slugii domniei mele Necula din tîrgul Iași ca să vîndă el, în acea pivniță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce iaste la Ulița Măjilor...Așijdere au mai dat și șapte pogoane vie lucrătoare la łifești...au mai dat și 250 lei...agiutor la lucrul sfintii mănăstiri ce să face acum Mitropolii în orașul acesta al Iașilor, unde să...prăznuiește hramul Sfîntului marelui Gheorghie”. Să nu creadă sfinția ta că mitropolitul nu a făcut o afacere demnă de toată lauda...Dar nu-mi iau cuvântul zis înapoi... Și care-i acela, fiule? Păi nu am spus eu că una-i câmpul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cei care conduc serviciile secrete și de pază, ale lui Doamne, Doamne. Se pare, că întreaga mea viață mi-a fost hărăzit să aud de această sărbătoare, fiindcă pe când eram în satul meu natal, de Sfinții Mihail și Gavriil era hramul bisericii din sat, iar după ce am plecat de acolo, am și eu o Gabrielă în familia mea, fapt care îmi amintește de importanța acestei sărbători, măcar pentru curtea proprie. Se pare, că luna aceasta, în afară de sărbătorirea onomastică a fiicei mele
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
prima spălare mi-am dat seama că pantalonii îmi ajunseseră la genunchi, haina avea mânecile până la coate și nasturii aproape plesneau... Nu știam cu ce să mă îmbrac și am găsit o rochiță ușoară pe care o purtasem la un hram al satului... Dimineața, când pedagoga a strigat ca o lupoaică : -Hai, la înviorare, fetelor!...eu nu știam cum să cobor în curtea internatului în rochiță. Chiar m-a întrebat aspru : -Tu de ce nu te-ai dezbrăcat de rochiță aseară? Dar
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
iarăși în târgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim... altă svântă mitropolie țărăi mai mare și mai deschisă, și, cu agiutoriul milostivului Dumnezeu, începând a face... acea svântă casă Dumnezăiască să hie mitropolie țărăi suptu hramul Stretenia Domnului”. M-ai convins, dragule. Dar cu această ocazie am aflat și că pe locul Mitropoliei de astăzi a fost și o temniță. Sfinția ta are ureche fină, fiindcă a sesizat acest lucru... Și spune doamna Nastasia că a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci”. Ia să vedem dacă știi ce se mai petrecea în anul 1761, an în care se punea piatra de temelie a Mitropoliei Vechi cu hramul Sfântul Gheorghe? Cred că știu, sfințite. Întâi știu că mitropolitul Gavriil Calimachi este ctitorul acetei Mitropolii și că aceasta a fost terminată în 1769. Asta-i spre lauda ta, dar voiam să aflu dacă îți mai amintești de dania către
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-mi citești cele spuse de Maria... La 18 decembrie 1616 (7125) găsim: „Adică eu, doamna Maria, fata răposatului Petru vodă. Dau știre cu această scrisoare a noastră cum am făcut o mănăstire la târg la Iași, însă lângă satul Hlincea, hramul Sveati Gheorghie, și o am închinat în Sveati Gora, mănăstirii de la Dionisiațe, ca să-i hie de treabă și metoh. Și... sate am dat la acel metoh... ce-am cumpărat depreună cu giupânul mieu, Zota spătariul... Deci, când au vrut Dumnezeu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnul limba țărâi unde stăpânește”. Acest voievod spune la 12 aprilie 1619 (7127): „Io Gașpar voievod... Iată, m-am milostivit și am dat... acești țigani... să fie di la domnia mea danie și drepți robi țigani sfintei mănăstiri unde este hramul Sfântului Sava, în târgul Iași”. Îi vorba de vreo șase țigani, printre care și - probabila noastră cunoștință - łițul. Nu știu cum, dar mi-au venit în minte cuvintele: „Cine ridică sabia de sabie va muri”. De unde până unde te bântuie asemenea gânduri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcute către mănăstirea Sfântul Sava. Asta-i o treabăușoară ușoară, sfințite. Iaca. Taman la 27 martie 1652 (7160) „Trandafir marile șetrariu” face un zapis în care spune: „M-am sculat și am dăruit doă locuri de dughene svintei mănăstiri cărie-i hramul Svintii Sava... cari loc iaste împotriva celora dughene a svintii mănăstire”. Nu-i prea limpede unde se află locul acelor dughene. Dar asta-i altă poveste. Acum te-aș ruga să cauți scrisoarea către vodă, ticluită la 1658 (7166) august-octombrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Alexandru Lăpușneanu voievod, despre care am mai vorbit... Despre această mănăstire am aflat dintr-o danie făcută de Petre Șchiopu voievod în aprilie 1584 (7092), când vodă spunea: „Am dat și am înlesnit a noastră mănăstire de La Greci, unde este hramul Ierarhului... Nicolai... un sat... anume Silițcanii și cu loc de moară în Bașov... Așijderea dăm... sfintii mănăstiri de la Greci... un sat, anume Necoreștii... la ținutul Neamțului”. Această mănăstire n-a avut însă multe zile, fiindcă locul pe care a fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfântul Vasile cel Mare din apropierea mănăstirii Galata, în care se spune: „Această biserică... a fost zidită între anii 1795 1806 prin osârdia ieromonahului Vartolomeu și credincioșilor din Târgușorul Nicolina. La zidirea ei s-au întrebuințat și materiale de la biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii...” Cred că acele materiale erau tocmai din biserica lui Poroțchie „ce au fost căpitan mare”. Citesc mai departe. În cale îmi iese un zapis din 20 aprile 1740 (7248) al lui „Costantin Costin, biv vel paharnic al łării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]