1,472 matches
-
puse temei pe buna sa dreptate, pe fățișul sperjuriu și pe călcarea de alianță a contrariului său, pe tăria propriei sale oștiri, sporită cu abia o mie de cumani, și merse plin de încredere în luptă, atârnând sus de steag hrisovul de jurământ al lui Theodor și lăsîndu-l să fluture. Cele două oștiri se întîlniră aproape de râul Hebrus, în locul Clocotenița. Ioan Asan bate cumplit pe protivnicul său Theodor, îi împrăștie oștirea, îl prinde pre el, parte a trupelor sale, multe rude
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tesalonic, ocupă câteva provincii apusene, își puse titlul de împărat și despot, arogîndu-și astfel din propria lui putere neatârnarea deplină și rangul de împărat, lucruri pe care căuta să le dovedească mai cu samă prin întrebuințarea de scrisoare roșie în hrisoavele sale. Dar și pe acest regent Ioan Asan îl cruță cu mărinimie, poate pentru că îi era rudă și-l credea mai puțin periculos, drept care îi arăta iubirea de pace și moderațiune, nu-l împresură cu război, nici nu-l supără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt a fost atât de convingător încît toți se declarară gata a se supune. O solie cătră împăratul pune la cale împreună cu el condițiile predării, cari din partea împăratului sânt recunoscute printr-un hrisov de aur. Partea cea mai cu vază și mai inteligentă a locuitorilor iese din oraș și merge unde tabăra împăratul cu Curtea, anume lângă locul Labisda, pentru a aduce în persoană omagiul lor împăratului și pentru a-i vesti că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Domino nostro naturali) și-i jurui atât regelui cât și coroanei Ungariei fidelitate nestrămutată. Curând după asta crezu că poate solicita de la rege să confirme o danie pe care o făcuse el unei rude a lui, anume Ladislaus Dobka. În hrisovul dat în această privire el nu se numește numai voievod al Ardealului, ci și ban de Severin și duce al coloniei Făgărașului (Banus de Zevrinio et Dux plantationis terrae Fogaras ) laudă meritele ce și le-a câștigat viteazul oștean Ladislaus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Silistriei (Tristrum). Drept care, în anul 1390, el adaose pe lângă titlurile sale de pîn-atunci pe cel de despot al Dobrogei și domn al Silistriei; adaose pe cari cu câțiva ani în urmă e drept că nu le mai întrebuințează, căci în hrisoavele din anul 1395 bunăoară îl vedem numindu-se iarăși numai voievod al Valachiei, duce de Făgăraș și Omlaș, {EminescuOpXIV 171} comite de Severin. El putea prin urmare cu tot dreptul să pună afară de orice îndoială aserțiunea, adeverită de istoriografii bizantini
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Țării Ungurești fără condiție și fără vorbă, iar în contra altor dușmani după plac și chibzuință liberă. S-a așezat totodată termin potrivit până la care părțile amândouă erau datoare să ratifice tratatul și să trimite în Moldova soli înalți să preschimbe hrisoavele de alianță formale și întărite cu pecetea cea mare a statului. Ratificarea cerută și preschimbarea documentelor s-au și făcut înlăuntrul terminului hotărât iar diploma privitoare la aceasta, eliberată de Mircea I, nu e datată din țara sa, ci spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vlad voievod al Basarabiei, îi dăruiră câteva domenii aflătoare înlăuntrul Ungariei cari erau deja în posesiunea lui și grămădiră asupra lui semne de favor și daruri de grație. Astfel Polonia câștigă în persoana lui Vlad un partizan zelos, al căruia hrisov de închinare, datat din Argeș în Valachia, 28 mai 1396, dovedește hotărâta lui lepădare de supremația ungurească și alipirea pe față la regatul Poloniei. În acel hrisov Vlad juruiește formal și solemn pentru sine și urmașii săi ascultarea cuvenită, supunere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grație. Astfel Polonia câștigă în persoana lui Vlad un partizan zelos, al căruia hrisov de închinare, datat din Argeș în Valachia, 28 mai 1396, dovedește hotărâta lui lepădare de supremația ungurească și alipirea pe față la regatul Poloniei. În acel hrisov Vlad juruiește formal și solemn pentru sine și urmașii săi ascultarea cuvenită, supunere după datorie și fidelitate stăruitoare cătră tronul și regatul Poloniei; apoi, recunoscând totodată pe regina Hedwiga de singura moștenitoare legitimă a coroanei Ungariei și pe soțul ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu regele Sigismund, apucă drumul prin Tismana, se opri aci câteva zile și încuviință rugămintea egumenului Nicodim de a se da adecă acelei mănăstiri dreptul esclusiv al pescuirii în râul Tismana și al pășunării între satul Tagora și munte. În hrisovul dat pentru aceasta Mircea [î]și zice lui-și: "Mare voievod și autocrat preste toată țara ungro vlahică, transcarpatină și tătărească, duce de Amlaș și Făgăraș, domn al Banatului de Severin, singur despuitor peste ambii țărmi ai întregei Dunări până la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca nimeni să nu se potrivească a clăti sau schimba aceasta nici în zilele lui, nici în ale fiului său Mihail, drept care pe hrisovul domnesc sânt iscăliți ca martori miniștrii săi ca cei mai de samă boieri de sfat; anume banul Radu, vistieriul Manciul, logofătul Baldovin. Mănăstirii Vodița, întemeiate de unchiu-său după tată, Vlad I Voievod, Mircea îi întări și-i spori posesiunile și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vistieriul Manciul, logofătul Baldovin. Mănăstirii Vodița, întemeiate de unchiu-său după tată, Vlad I Voievod, Mircea îi întări și-i spori posesiunile și privilegiile ce le avuse pîn-acuma, îi concese dreptul de-a-și alege singură egumen, drept pe care în același hrisov îl recunoaște și pentru mănăstirea Tismana. Și din partea ungară mănăstirea Vodița se bucura de-o tratare prietenoasă; căci în anul 1418 regele și împăratul Sigismund dădu călugărilor voie de-a căuta pe teritoriu unguresc atât pășune pentru vite cât și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
produși cu țiitorile sale răpiră în sfârșit domnia de la urmașii săi legitimi. O asemenea soarte avu chiar fiul său legiuit, Mihail, destinat a-l moșteni, care îndată după moartea tîtîne-său căută să se puie în posesiunea țării și eliberă deja hrisoave domnești. Astfel dete la 5 iunie 1418 din Argeș un document de privilegiu pentru coloniștii germani din orășelul ardelenesc Helta, prin care le dădea acestora dreptul de-a-și paște vitele în munții Valachiei și pe lângă acestea le dădea asigurarea că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
comitatul Maramureșului, răsplătindu-l astfel cu multă milă. Cumcă numele Balcu e într-adevăr Baliza, iar numele Dragu nu e decât o scurtare a lui Dragoș se vede din confruntarea diplomei lui Sigismund I de la 12 august 1390 cu alt hrisov de privilegiu de la patriarhul Antonios din august 1391, vorbindu-se în cea dintâi despre voievozii Balcu și Dragu, într-al doilea de voievozii Baliza și Dragoș din Maramureș. Lațco Vodă. Domnia de opt ani a lui Lațco Vodă (1365 - 1373
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și fidelitate regelui, reginei, dinastiei regale și regatului Poloniei și, după datina bisericii orientale, el depuse jurământ, sărutând cu respect crucea și evanghelia pe care i le ținu Kyprian, mitropolitul Chievului, iar omagiul și jurământul prestat le întări prin anume hrisov în scris, înduplecînd și pe demnitarii săi cei mai de frunte și pe boari să depuie același omagiu și același jurământ pentru Polonia în numele poporului moldovenesc. În documentele ieșite de la rege în privirea aceasta Petru poartă titlul de Palatinus Moldaviae
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în perioada 1844-1845 trăiau aproximativ 20.000 de ruși de rit vechi. În Moldova, atitudinea autorităților față de staroveri era una normală, de toleranță și de acceptare. În secolul al XVIII-lea domnitorii Moldovei Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care-i apărau pe staroveri împotriva a” orice ingerințe în afacerile loru religioase, respective la bisericile, schiturile, popii și călugării loru”. Printr-un hrisov emis în 1805, domnul Moldovei Constantin Moruzi a reînnoit lipovenilor aceste drepturi, iar succesorul său, Scarlat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de acceptare. În secolul al XVIII-lea domnitorii Moldovei Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care-i apărau pe staroveri împotriva a” orice ingerințe în afacerile loru religioase, respective la bisericile, schiturile, popii și călugării loru”. Printr-un hrisov emis în 1805, domnul Moldovei Constantin Moruzi a reînnoit lipovenilor aceste drepturi, iar succesorul său, Scarlat Callimachi le-a reconfirmat ulterior. Episcopul Melchisedek (1871) aprecia că, în Țara Românească, primii lipoveni s-au stabilit în prima parte a secolului XX
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
urmată de cea din nord-est (mai ales județele Iași și Suceava). În Moldova, staroverii au început să sosească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (Socolinți 1724). În acea perioadă, domnii fanarioți Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care dădeau staroverilor din Moldova mai multe drepturi și libertatea practicării credinței. Stabilirea rușilor-lipoveni în județul Iași încă din prima jumătate a secolului al XVIIIlea sa datorat atât contextului istoric și social, cât și cadrului natural favorabil practicării ocupației de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și pământul și-au cuibărit dogorâtoarea dragoste a tuturor anotimpurilor. Nicăieri natura nu apare mai măreață ca în amfiteatrele înlănțuite, cățărate pe cele mai înclinate și amețitoare pante, cu totul neeconomice pentru alte culturi, cu excepția viței-de-vie. Podgoria Huși, consemnată în hrisoavele marilor domnitori, de la Ștefan cel Mare care avea cramă și vie domnească la Huși, și-a mărit faima în decursul vremurilor. Crama este cel mai vechi spațiu pentru depozitarea vinului din Huși. Oamenii locurilor au muncit cu trudă și suflet
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
1983 apărute la editura Minerva. O congestie cerebrală îl va secera în 1945 și pe bunul, statornicul și vechiul său prieten Ion Pillat. Lui îi va scrie o stelă funerară: Am împlinit cu slavă domneasca mea povară Eu ce pe hrisoave semnai Ion Pillat; Am cârmuit poporul de versuri ca pe-o țară Și legiuiri de aur cu ritmul meu i-am dat, Acum nu mor și nimeni pe groapa-mi să nu geamă Ca-n basmul Mioriței fac nunta și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au măsurat acest loc, din colțul uliței ce desparte drumul porței cei mari și Ulița cea Mare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu fănar de-a curmeziș pe lângă drumul porței cei mari, până în zidul Curței gospod de lângă ceasornic,... pe care loc fiindcă și dumnealui doftoru vra să facă o spițerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obște”. --Din acest hrisov aflăm multe lucruri noi: că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că, după 18 ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache vinde o bucată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce suntem, trebuie să luăm în seamă doar cele scrise. Uite, spre pildă... Știam că undeva pe lângă Spiridonie a existat Curte domnească, dar nu știam cum s-a ajuns acolo. Din hrisovul lui Alexandru Ioan Calimah voevod, din 3 septembrie 1795, însă, aflăm: “Deci socotind... că... ce mai întăi trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde să șază și supărare a să lua casăle unora și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru punerea la cale a Academii de aice din... Ieșii, care arată că s-au zidit din temelie lângă Mitropolie, prin a domnii sale cheltuială... îndestulată și cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în Iași, ci și în toată țara de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură și cu fapte bune... Și prin acest al nostru domnesc hrisov hotărâm plată și lefile dascălilor și chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară pentru douzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]