1,549 matches
-
sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă cosiță iepelor Ca s-o poarte fetele, Să crească lung ca ața, Moale ca mătasea; Și cosița fetelor Dă s-o poarte iepele. Rețeta: se zice la Sf. Teodor, înainte de răsăritul soarelui, când se spală fetele pe cap, ca să le crească părul mare și frumos. Se dau cu o unsoare tăcută de vindecătoare din: coajă de plop cu undelemn, cenușă de nuci și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
masă; Cât grâu în ogor, Atâtea vite-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă cosiță iepelor Ca s-o poarte fetele, Să crească lung ca ața, Moale ca mătasea; Și cosița fetelor Dă s-o poarte iepele. Rețeta: se zice la Sf. Teodor, înainte de răsăritul soarelui, când se spală fetele pe cap, ca să le crească părul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă cosiță iepelor Ca s-o poarte fetele, Să crească lung ca ața, Moale ca mătasea; Și cosița fetelor Dă s-o poarte iepele. Rețeta: se zice la Sf. Teodor, înainte de răsăritul soarelui, când se spală fetele pe cap, ca să le crească părul mare și frumos. Se dau cu o unsoare tăcută de vindecătoare din: coajă de plop cu undelemn, cenușă de nuci și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de ordin sintactic, nu doar semantic. Primul dintre acestea vizează faptul că unele "structuri stereotipe" sunt construcții care depășesc nu doar nivelul sintagmei, ci chiar și pe acela al propoziției. De pildă, expresii precum a bate șaua (ca) să priceapă iapa sau a bate fierul cât e cald cuprind în cadrul lor subordonate întregi, nemaiputând fi reduse astfel la nivelul sintagmei. Desigur că, în ultimă instanță, chiar și aceste fraze ar putea fi contrase în anumite "sintagme" (a bate șaua spre a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bate fierul cât e cald cuprind în cadrul lor subordonate întregi, nemaiputând fi reduse astfel la nivelul sintagmei. Desigur că, în ultimă instanță, chiar și aceste fraze ar putea fi contrase în anumite "sintagme" (a bate șaua spre a atrage atenția iepei sau a bate fierul înainte de răcirea lui), însă acest procedeu le-ar anula tocmai semnificația lor specifică (idiomatică). Prin urmare, construcțiile amintite trebuie considerate drept texteme și tratate ca atare. 2.1.3.2. Pe de altă parte, expresiile idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
menționat și de Cronica Ipatievscaia, care notează sub anul 6793 (1285) că din tătarii lui Nogai și Telebuga, „duși de mânia lui Dumnezeu, o mare mulțime au pierit. Telebuga Hanul s-a înapoiat pe jos și femeia lui pe o iapă, rușinat de Dumnezeu.” Cu caii bolnavi de pestă, alți tătari nu și-au mai revăzut locurile de pe care au plecat în această a doua mare invazie a Transilvaniei și Ungariei. Numai un nobil maghiar, Omodeus, a tăiat cu oastea sa
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
scorțișoară, ei să plătească de grivnă 3 groși”. În celelalte orașe, vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri, și celor care vor merge dincolo de Nistru, în ținutul tătărăsc. Acolo, însă, ei nu puteau duce iepe sau cai, piei crude de miel, de oaie, de vite cornute, blăni de veveriță și vulpi. Ca și în privilegiul lui Alexandru cel Bun, Domnul căuta să limiteze plecarea produselor din țară în această direcție, impunând o taxă pe mărfurile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pustiu asiatic, înconjurau micul aerodrom de la Plodovitoje. "La câțiva kilometri de Plodovitoje își amintește Mariana Drăgescu era un sat locuit de calmuci, o rasă mongolă, blânzi și prietenoși; nu cunoșteau limba rusă. Trăiau foarte primitiv; se hrăneau cu lapte de iapă, și creșteau câteva capre. Satul se numea Tinguta". În ianuarie 1943, RWD-urile revin pe aeroportul Băneasa. Pentru tinerele aviatoare, campania Stalingradului se terminase. A fost ultima la care a participat Nadia Russo: în mai 1943 se va retrage din
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
dă un telefon să vadă cum mai stau treburile pe domeniu. Vorbește pe rând cu mai mulți servitori, care o asigură fiecare în parte că "toate-s foarte bune". Primul îi spune că toate-s bune, cu excepția unui fleac: murise iapa preferată a marchizei. Când îl întreabă pe al doilea servitor, grăjdarul, cum murise iapa, acesta îi spune că toate-s foarte bune și că iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu mai mulți servitori, care o asigură fiecare în parte că "toate-s foarte bune". Primul îi spune că toate-s bune, cu excepția unui fleac: murise iapa preferată a marchizei. Când îl întreabă pe al doilea servitor, grăjdarul, cum murise iapa, acesta îi spune că toate-s foarte bune și că iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se spune că dintr-un fleac: fiind o zi cu vânt, focul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
toate-s foarte bune". Primul îi spune că toate-s bune, cu excepția unui fleac: murise iapa preferată a marchizei. Când îl întreabă pe al doilea servitor, grăjdarul, cum murise iapa, acesta îi spune că toate-s foarte bune și că iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se spune că dintr-un fleac: fiind o zi cu vânt, focul care cuprinsese castelul s-a întins și spre dependințe. Când marchiza
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cositor, din burdufuri uriașe, croite dintr-o singură piele de bou, unde fermentase zile întregi, după cum se cuvine. Pe o tavă de metal, de dimensiuni impresionante, ni se oferă munți întregi de brînză: din lapte de vacă, de oaie, de iapă, de iak sau de cămilă, felii groase de caimac, uscate pe acoperișul iurtei, la vîntul deșertului. Toate grase, toate gustoase, toate fără pîine. În cîteva boluri de cositor, se toarnă lapte bătut și un "arhi"4 foarte slab alcoolizat, extras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
apoi Ganjur și Sandan ne spun cît airak beau zilnic. Cantitatea variază între... 15 și 30 litri! E drept că, uneori, călărind cît e ziua de lungă, nu mănîncă nimic; beau doar airak din ploște de piele pîntecoase, laptele de iapă conținînd o sumă de elemente hrănitoare mult superioară oricărui alt fel de mîncare. Astfel că, repede, bolurile lor trec din mînă în mînă, mereu golite și mereu umplute, într-un ritm pe care noi nu l-am fi putut respecta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
dintotdeauna, din poveștile orientale sau din romanele lui Kessel, din povestirile de călătorie sau din cărțile cu poze. Pe mine, copilul crescut în miros de grajduri și nădușeală de cal, pentru care cel mai frumos dar primit în viață fusese iapa Iri cea murgă și nebună, mă atrăgea la circul din Alma-Ata un singur lucru djighiții. Dar nici unul dintre numere nu era de neglijat. În general, episoadele comice erau executate de oameni normali, nevopsiți, excelenți mimi, bizuindu-se mai ales pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sau a sufletelor celor morți. Trecătorii adaugă o pietricică sau aduc ofrande. 2 Halate de mătase foarte viu colorate, legate cu un brîu de culoare contrastantă. Costum permanent al Mongolilor de ambe sexe. 3 Băutura tradițională a Mongolilor: lapte de iapă, fermentat. La alte popoare, se numește "kumîz". 4 Băutură alcoolică mongolă. 5 Lupte tradiționale, cu ocazia sărbătorii naționale. La întrecerile de călărie, participă copiii între 5 și 11 ani, pe așa numiții "cai iuți", pe o distanță de 40 km
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
În „Omul interzis”. Prostia, care adesea stă alături de codoșie, are partea ei de dispreț: „Analfabeții, Învrăjbit vârtej,/ Năvălitor din groapa altor nopți,/ Aduc prostiei Înzecit prilej/ Să-și lepede puetu-n semidocți.” (Lues latent) sau „Prostia galopează-n toată firea/ Că iapa dobitoaca la manej/ Și umedă undește născocirea/ Ridichelor Întoarse pe gâtlej”. (Hibernia) ori „Invalid și ventriloc smochinit sub cozoroc/ Blegotrop și hipospad tălpășița pentru iad/ Uite-așa cum e și nu, nimeni altul nu-i făcu./ Și se-ncrâncenă de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poet Ioanid Romanescu are dreptate atunci cand menționează: ,,Făcând parte din caracterele ,,Foarte arare” (cum ar fi spus Eminescu), Alexandru Tăcu debutează târziu cu o carte ce reprezintă un act artistic și un document istoric”. ,, Prostia galopează-n toată firea/ Că iapa dobitoaca la menaj/ Și umedă undește născocirea/ Ridichelor Întoarse pe gâtlej. Curat murdar, murdar curați/ Pe stradă, la sclavie ori acasă/ Asimilam În lucruri anturați/ Mirosul de politică-pucioasă”. Din surse sigure (va rog să mă credeți) știu că Cineva a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
limpede ca ziua, din cauza lunii ce inunda geamurile, alintând-o deșucheat pe mama (dormeam cu ei, de frică, în aceeași odaie spațioasă, centrală, deși mai existau câteva camere goale, cu paturi largi, umplute cu perne...), îndemnând-o ca pe-o iapă devotată: „Hai, Liza, hai Lizanca mea, hai...“ și urma un lanț împodobit de nerușinări dulci și necunoscute mie încă... Profira, originală, avea un blestem de pomină, când o scoteam din sărite: „Căca-ți-ai plămânii tăi să-ți caci, vrăjmașule
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
iese complet goală din baie și se miră: Nu mi-au dat cămașă curată." Ea îi propune să sune ca să vină infirmierele, dar bătrâna se grăbește. Se precipită pe coridor, tot în cea mai sumară toaletă, bătând șaua să priceapă iapa, ca să ceară din culise o cămașă curată. Cererea îi e satisfăcută numaidecât. A doua zi, în timpul unei scurte plimbări de înviorare pe coridor, o infirmieră tânără, al cărei chip nu-l știe, se întoarce spre ea: "Sunteți cumva doamna V.
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dat s-a anunțat că se dă libera trecere peste pod doar pentru o jumătate de oră. Apoi podul va fi aruncat în aer. Strigăte disperate, derută! Tata a fost singurul care și-a păstrat calmul și luciditatea. A înhămat iapa, ne-a suit în docar și a dat bice. La intrarea pe pod, aglomerație mare, fiecare lupta pentru el pentru a se salva. Nimeni nu știa ce va urma, dacă rămâne în continuare pe teritoriul Basarabiei. Cu greu am reușit
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
fost protejați de localnici. Podul a fost dinamitat, rușii s-au ținut de cuvânt! De aici până în satul bunicilor mei din Suceava, drumul s a derulat fără evenimente deosebite. Doar oboseala și disperarea! Când ne-am oprit în fața porții bunicilor, iapa s-a prăbușit. A murit de epuizare. Noi ne-am revenit greu, înconjurați de dragoste și înțelegere. În urma noastră a ajuns o căruță, descărcată pe jumătate, dar omul a ținut să fie alături de noi până la capăt. După plecarea din Braniște
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
trebuia să cunoști. E o orfană pe care o cheamă Adelheid. Părinții ei au murit și ducele vrea s-o creștem noi. Asta-i tot.“ Apoi pleca, fie la grajduri să vadă mânzul cel nou, pe care tocmai Îl fătase iapa albă, fie la vânătoare, fie la mânăstire, la Sfântul Petru, să guste vinul cel nou Împreună cu pă rintele stareț. Rishawei nu-i rămânea altceva decât s-o Întrebe pe copilă. Dar aceasta era la fel de Încăpățânată, ridica din umeri și nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]