1,242 matches
-
așa-zisa poezie intimistă (Ă). După ei, o poezie nu poate fi realistă, nu poate emoționa pe nimeni dacă nu izvorește spontan din adâncurile „eului”, ale acelui „eu originar de care mai vorbea cu cinci ani În urmă un profesor idealist de la catedra de estetică a „Univeristății Victor Babeș” (Liviu Rusu, Estetica poeziei lirice, Ed. Casa Școalelor, 1944). (Ă). În practică, Însă, munca de creație, această bizară și unilaterală „teorie” - care reprezintă o Încercare camuflată de reînviere a defunctului „trăirism” - duce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Moldova: ea își cheltuiește energia în lupta pentru schimbarea ordinii sociale, caută să transplanteze din Apus formele noi și organizează România modernă. În adevăr, instinctul puternic de regenerare apare acolo. Muntenia are pe Tudor Vladimirescu. Ea face revoluția. Ea are idealiști generoși ca Goleștii și Rosetti și organizatori ca Brătianu și Carada. Muntenia este mai politică decât Moldova. De aceea, genul oratoric înflorește mai mult acolo. (De aceea, poezia ei dinainte de 1880 e mai propagandistă.) Și astăzi partidele serioase - liberalismul, țărănismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
căci Eminescu, cum se știe, n-a fost influențat numai de literatura străină, ci și de filozofia străină, și anume, de acea filozofie care convenea perfect naturii sale. Acest pesimist trebuia să trăiască pe socoteala sa filozofia lui Schopenhauer. Acest idealist solitar, pentru care realitatea cea mai reală era lumea lui subiectivă (vezi Sărmanul Dionis, autobiografia lui morală), trebuia să trăiască idealismul lui Kant, Fichte și Schopenhauer (care e filozofia din opera mai sus-citată). Acest pesimist și idealist trebuia să trăiască
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lui Schopenhauer. Acest idealist solitar, pentru care realitatea cea mai reală era lumea lui subiectivă (vezi Sărmanul Dionis, autobiografia lui morală), trebuia să trăiască idealismul lui Kant, Fichte și Schopenhauer (care e filozofia din opera mai sus-citată). Acest pesimist și idealist trebuia să trăiască pe socoteala sa pesimismul și idealismul budist. (Dealtfel, romantism, pesimism, idealism filozofic sunt, în cazul acesta, tot atâtea fețe ale uneia și aceleiași stări sufletești.) Iar starea sufletească a lui Eminescu nu era numai a unui om
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
umane drept ameliorabilă, nu iremediabil tarată și, nu în ultimul rând, conceperea procesului istoric în termeni pozitiviști, de progres, atât material cât și moral și deci social au fost ridicualizate de către realiștii vremii, în special de Edward Carr. Acesta reproșa idealiștilor termenul îi aparține naivitatea cu care abordau relațiile internaționale, credulitatea excesivă în natura umană și posibilitățile de îmbunătățire a acesteia și corelativ a politicii internaționale și iresponsabilitatea flagrantă de care dădeau până la urmă dovadă, nefăcând nimic pentru a preveni ascensiunea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
devine cea mai importantă finalitate a capitalismului, iar spațiul artificial interpus între vânzător și cumpărător crește. În acest fel, argumentează Marx pe urmele lui Hegel, de la care a împrumutat dialectica dar pe care a transpus-o din planul abstract, ideatic, "idealist", cum îl numește el, al autorului ei, în plan material concret valoarea de întrebuințare este "negată", devenind valoare de schimb. Pasul următor îl constituie "negarea negației": valoarea de schimb este la rândul ei negată de către valoarea de întrebuințare a cumpărătorului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai obedienți, cu atât mai bine; entuziasmul revoluționar și devotamentul ideologic puteau însemna o indezirabilă autonomie cognitivă și organizatorică. Stalin, când nu manifesta un amuzament sarcastic față de acest tip de comportament, îl considera circumspect, ceea ce putea antrena majore deservicii pentru "idealist". Tito s-a dovedit însă a fi mult mai puțin idealist decât îl considera liderul de la Kremlin. Își argumenta cu tenacitate și realism punctele de vedere, chiar dacă acestea contrastau cu cele ale Moscovei, punând întotdeauna pe primul plan revoluția iugoslavă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
puteau însemna o indezirabilă autonomie cognitivă și organizatorică. Stalin, când nu manifesta un amuzament sarcastic față de acest tip de comportament, îl considera circumspect, ceea ce putea antrena majore deservicii pentru "idealist". Tito s-a dovedit însă a fi mult mai puțin idealist decât îl considera liderul de la Kremlin. Își argumenta cu tenacitate și realism punctele de vedere, chiar dacă acestea contrastau cu cele ale Moscovei, punând întotdeauna pe primul plan revoluția iugoslavă, nu pe cea mondială. Astfel, când Stalin și Dimitrov, prin intermediul Cominternului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în termeni mai degrabă conservatori (exclusiviști), partidul de tip leninist poate fi considerat la rândul său o elită, de data aceasta inclusivistă, având misiunea de a civiliza lumea prin revoluție. Romanticii nu sunt neapărat, așa cum s-ar putea crede, religioși, idealiști sau sentimentali în accepțiunile curente pe care le dăm acestor termeni. Pentru ei, "în sfera religiozității", "întregul, nedivizatul" devine "un concept-cheie". "Credința într-o lume de dincolo este, din această perspectivă, de nesusținut fiindcă ea presupune tocmai divizarea întregului". Pe cale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fiindcă ea presupune tocmai divizarea întregului". Pe cale de consecință, ca și în cazul marxism-leninismului, avem de-a face "cu o transcendență coborâtă în lume, nu în afara ei" (Râmbu: 2001, 100). Și tot ca în cazul marxism-leninismului, "romanticul nu este un idealist" în sens hegelian sau kantian. Pentru el, "valorile nu sunt transcendente". Dimpotrivă, "pot fi înfăptuite". "Intangibilitatea lor este numele pe care-l dăm neputinței noastre și lipsei noastre de eroism (Râmbu: 2001, 19; subl. m.). Tema eroismului, transparentă la Bălcescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
această direcție. Asta deoarece, pe lângă reinterpretările leniniste ale marxismului, avem de-a face în acesta caz și cu romantism, naționalism și fascism. Marx a cunoscut și combătut primele două curente ideologice, considerându-le ideologii care mențin umanitatea captivă în spectrul "idealist", pentru a folosi termenii săi, îngreunându-i în același timp șansele de progres. Ravagiile fascismului i-au rămas necunoscute, dar le-ar fi denunțat cu siguranță în stilu-i caracteristic: vehement și caustic, pe de o parte, riguros științific, pe de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și securității pe continent, a constituit și constituie o notă definitorie pentru politica României în problemele europene (Vlad în Vlad: 1981, 48; subl.m.). În ceea ce privește schimbarea raportului de forțe în plan global, Ceaușescu afirma: Desigur, nu suntem chiar atât de idealiști, înțelegem realitățile, știm că dezvoltarea colaborării internaționale, accentuarea cursului destinderii nu se înfăptuiesc de la sine, că mai sunt forțe care se opun acestui proces, că mai sunt popoare care se află încă sub asuprire străină, care luptă pentru eliberarea națională
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scriitor satiric era pu? în angajat dup? p? rerea lui: Caragiale nu se identifică cu nici un curent politic său partid. Critică lui estetic? a scenei rom�ne? ți era at�ț de acid? ? i lipsit? de rezultate �nc�ț ț�n? rul ? i idealistul na? ionalist Iorga o consideră drept o dovad? a urii f?? i?e a acestuia fă?? de Rom�nia. Rela? iile dintre Iorga ? i Gherea (că ? i cu revista acestuia, �Literatura ? i ? tiin? a�) s? au �nc�lcit atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m? re? ia ? i idealismul filosofiei germane cu ac? iunile politice ? i militare ale Germaniei. A �ncercat s? g?seasc? un r? spuns la aceast? contradic? ie ? i s? explice cum un popor preocupat permanent de g�ndirea abstract? ? i idealist? putea, �n momentul urm? tor, s? fie gata s? se dedea la cea mai îra? ional? ? i �nregimentat? ac? iune militar?. Dup? p? rerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare �ntre spirit, g�ndire, bun sim? ? i pumn. Acestea constituiau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exclama �ntr? un editorial: �Moldova lui ? tefan cel Mare s? a ridicat din nou�118. Apoi, brusc, prima păgîn? a �Neamului rom�nesc� era acoperit? de fotografia lui Woodrow Wilson, prezentat de Iorga drept �speran? a omenirii�. Continuă (poate un pic prea idealist), descriind motivele dezinteresate ale Americii, ajung�nd la concluzia c? rolul Statelor Unite va fi �arbitrarea ? i stabilirea unei p? ci eterne�, ? elurile pre? edintelui Wilson. Iorga a f? cut o analiz? istoric? naiv? a rolului jucat de America �n Cuba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe ? eicaru, �l p? r? seau pe Iorga cu durerea pe care o sim? im atunci c�nd renun?? m la iubirea tinere? îi noastre�. Iorga remarcă faptul c? i?a auzit de multe ori �peste um? r� pe oameni numindu? l �idealist ? i vizionar� �n cercurile politice 58. Pe l�ng? toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronic? a politicii sale; nici o prietenie (cu pu? ine excep? îi) ? i nici o ostilitate nu s? a manifestat pe fă??. O dat? cu revenirea lui Br
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nimic, aleg�ndu? se doar cu b? legar, ? i toate acestea �n mijlocul abuzurilor inerente traiului la cheremul mo? ierilor, consideră plecarea �n Statele Unite ? i ? ansa de a munci pentru un salariu decent că muncitor industrial drept un mare pas �nainte. Imaginea idealist? a satului rom�nesc din perspectiva s? m?n? torismului �nsemna mult pentru Iorga, dar pu? în pentru ace? ți oameni! Ei proveneau din diferite sate ale Rom�niei. Iorga �? i amintea c�ț de tare �i b? tuse inima atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cinema? Cum să le faci actuale? Acestea erau întrebările pe care mi le adresa Alexa Visarion, chestionând într-un fel teza cărții mele Tarkovski. Filmul ca rugăciune și aplicabilitatea ei în cazul proiectului său. Proiect care era prea frumos și idealist pentru a fi abandonat, dar și prea frumos și idealist inactual de frumos, aș zice, și, poate, insuficient de convingător în idealismul său pentru a fi păstrat așa cum era. I-am răspuns, la rândul meu, cu întrebarea: de ce este nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care mi le adresa Alexa Visarion, chestionând într-un fel teza cărții mele Tarkovski. Filmul ca rugăciune și aplicabilitatea ei în cazul proiectului său. Proiect care era prea frumos și idealist pentru a fi abandonat, dar și prea frumos și idealist inactual de frumos, aș zice, și, poate, insuficient de convingător în idealismul său pentru a fi păstrat așa cum era. I-am răspuns, la rândul meu, cu întrebarea: de ce este nevoie de legenda Meșterului Manole astăzi? Care este actualitatea ei pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
uman] are un potențial suficient de bogat pentru a face din om st]panul înțelept al unui domeniu etic indivizibil. Viziunea lui Lao Tzi referitoare la inclinațiile prelingvistice are vizibile amprente optimiste asupra teoriei individualiste occidentale, dar este mai puțin idealist] decât viziunea lui Mencius. El afirm] c], în absența limbajului și a îmbog]țirii culturale, oamenii ar fi suficient de sociabili încât s] formeze mici comunit]ți agrare (sate) și ar avea o existent] pașnic] deoarece le-ar lipsi curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Abilitatea de clasificare și de orientare selectiv] va duce în cele din urm] la egalitate. Exist] o predilecție înn]scut] a omului pentru asemenea diferențieri și pentru adoptarea unor sisteme etice convenționale existente în prealabil. Eroarea const] tocmai în ipoteza idealist] lansat] de c]tre Mencius, prin care natura este cea care îl expune pe om la un conținut specific. De fapt, omul este moral din fire numai în virtutea faptului c] utilizeaz] limbajul în mod firesc, ins] tot el are și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]u intitulat Utilitarismul. Exist] în mod evident și lucruri bune indiferent dac] sunt dorite sau nu de c]tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de s]n]țațe, bani, ad]post, întreținere și altele de acest fel, toate fiind resurse necesare oric]rui proiect sau inițiativ] personal] a individului. Acest aspect nu se adreseaz] tuturor preocup]rilor care i-au motivat pe adepții utilitarismului idealist. Potrivit principiilor materialiste, valorile de adev]r și frumos trebuie protejate și promovate doar în m]sura în care asigur] bun]starea omenirii, iar acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar fi de acord cu recunoașterea acestei idei la scar] larg]. Cu toate acestea, utilitarismul materialist se apropie foarte mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre interese materiale generale, utilitarismul materialist a conferit un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca principiu al egalit]ții morale între oameni (mai puțin între oameni și animale). Filosoful german Frederich Nietzsche a scris despre modul de formare a caracterului prin intermediul orgoliului și al imaginii prototipice. Și de aceast] dat] vorbim despre o form] idealist] de caracter, incompatibil] cu egalitatea moral]. Idealul lui Nietzsche se remarc] nu atât prin ceea ce afirm], cât prin ceea ce respinge (etică iudeo-creștin]). Ins] nici autorul însuși nu a fost pe deplin conștient de intensitatea caracterului anticreștin al teoriei sale. El
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]