3,066 matches
-
obiectul unei "vizibilizări" nouă desemnare a spectacolului 46 destinate să producă, pentru grupul respectiv care se formează și caută recunoaștere publică, o valoare colectivă în termeni de categorie, repercutată ulterior asupra indivizilor care ocupă de acum un loc pe piața identitară și capătă prin aceasta o valoare proprie 47. Aceste noi diversificări ale pieței în centrul căreia se află ideea de "țintă" ca unificare a spațiilor sociale disputate la fel de mult ca și ONG-urile, categoriile de consumatori sau de alegători etc.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și a instrumentelor de interpretare. Această "reconciliere" multiformă, aclamată în interiorul întreprinderii, poate fi rezumată în viziunea comunitară pe care o cristalizează: este vorba de a institui întreprinderea în "comunitate" endogenă pentru a-i asigura mai bine competitivitatea pe scena economică. Identitare, culturale și comunitare, așa par a fi simptomele majore ale "revoluției" la care ar fi chemată "întreprinderea de mâine". Pentru a face legătura cu interogația inițială privind joncțiunile dintre întreprindere și etnologie, recunoaștem în termenii utilizați firele care conduc direct
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale delimitării mijlocul de a recuceri, de a reconverti și / sau de a-și legitima eșecul sau poziția, oferă material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor. Astfel, imaginea efemeră a "întreprinderii cetățenești" nu mai este astăzi convingătoare în fața întreprinderilor mondiale, necăutând nicio justificare etico-socială în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
căror interes depășește cu mult câmpul lor inițial 74. În acest context, tendința antropologiei ar fi de a se ține la distanță de aceste curente emergente, poziție care poate fi de altfel interpretată în diferite moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a înscrie un teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc. pe care le întreține orice grup social cu lumea exterioară este partea constitutivă a existenței, a referențialității lui proprii. O configurație paradoxală are loc: pe de o parte, se impun regimurile de autoreferențialitate în plan cognitiv, pe de alta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mondiale și privatizarea intereselor sunt însoțite de o etatizare și de o comercializare a "superstițiilor" altădată proscrise. Într-adevăr, statul-partid încurajează cu atât mai mult credințele cu cât acestea constituie o rezervă de identitate vandabilă în exterior și o trambulină identitară pentru menținerea unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
realului era foarte răspândită în anii șaptezeci, fiind ecoul tematicilor construite pe clivajul occidentalizare / autenticitate în contextul mondial posterior decolonizării. Se constată astăzi o tendință generală către reactivarea schemelor de analiză prin prisma cuplului de opoziții mondializare / rezistență etnoculturală (sau identitară). Aceste paradigme au avantajul de a pune în evidență configurațiile locale care nu se diluează într-un sistem global hegemonic; în lipsa încorporării în obiectele de studiu a relației de dominare ca atare, acestea nu reușesc însă să explice felul în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de fuziune sau de fisurare pe care le derulează. Imaginarul central al pieței ca forță hegemonică globalizată, exteriorizată și culturalizată apare ca un element esențial în sânul evantaiului cvasi-infinit al noilor edificări ale solidarității, ale apartenenței și ale comunității, politice, identitare, religioase. Aceste fracționări, care se înmulțesc pe tot cuprinsul lumii, plasează în general în centrul logicii lor o remodelare a conexiunilor între economie și legitimarea politică. Ele tind să eclipseze solidaritățile construite pe referința muncii și la clasele sociale generate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
socializării în centrul dezbaterilor mult mai ferm decât consensul anterior privitor la raționalism. Dezbaterile dintre neorealism și instituționalism s-au concentrat asupra problemei cooperării în anarhie. Prin contrast, dezbaterile dintre neorealiști și liberali se referă la traiectoria generală a construcției identitare și a socializării în sistemul internațional. Această nouă axă a dezbaterilor contemporane oferă două avantaje teoretice distincte. Mai întâi, o concentrare asupra dinamicii socializării poate să cuprindă mai multe întrebări despre cauzele și consecințele colapsului sovietic decât consensul raționalist. Ea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reprezentanți de marcă ai instituționalismului interpretează greșit neorealismul, ca fiind un model raționalist al sistemului internațional, cu scopul de a-și dezvolta argumentele împotriva principalelor revendicări neorealiste. Însă, neorealismul adoptă o logică reflexivă care se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei, și nu se bazează pe asumpții privind raționalitatea actorilor. Astfel, în timp ce neorealismul și liberalismul se deosebesc fundamental în termenii evaluării caracterului și consecințelor de lungă durată ale anarhiei, se poate ca
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
noilor cunoștințe dobândite de actori. Totuși, aceste abordări nu țin seama în mod sistematic de faptul că interesele naționale sunt definite mai întâi de socializarea anterioară a statelor (Hasenclever ș.a., 1997, p. 155). Astfel, descrierea învățării complexe și a schimbării identitare care ni se oferă este limitată sub două aspecte. Mai întâi, problematica centrală rămâne cea a cooperării în anarhie. Anarhia este privită ca fiind reproductivă, și nu transformativă; ea generează un mediu constrângător, nu unul permisiv. În consecință, instituționalismul nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ei. Prin urmare, Germania își "reinventează" sentimentul de identitate națională în lumina politicii sale externe în schimbare (Glees, 1996, p. 279). Totuși, în anii 1990, elita politică germană a dat dovadă de multă competență în administrarea acestui proces de tranziție identitară. Spre deosebire de elitele politice din Japonia și China, cea germană a făcut pași semnificativi către găsirea unor soluții plauzibile la problemele cu care se confruntă în sistemul internațional emergent. Așadar, în perioada 1989-1999, Germania a demarat un proces de epurare a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
outgrup, din cauza vreunei amenințări concrete la interesele ingrupului, așa cum afirmă neorealismul/realismul. Mai curând, are loc socializarea și se cercetează (in)existența unei amenințări concrete. Astfel, săgeata cauzală se orientează în sens opus față de direcția sugerată de neorealism, întrucât construcția identitară determină anarhia și gradul de frică și competiție. În aceste circumstanțe, "grupul trebuie să ofere argumente privind competitivitatea mediului pentru a consolida identificarea în cadrul grupului. Iată ce face realpolitik, ca ideologie" (Johnston, 1999, pp. 288-291). Johnston afirmă că "eforturile de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Tiananmen, și nu ca reacție la colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Așadar, acesta nu este rezultatul unor schimbări structurale asociate cu sfârșitul Războiului Rece. Cu toate acestea, Johnston recunoaște și că sfârșitul Războiului Rece a fost extrem de important pentru criza identitară a Chinei. Aceasta se datorează faptului că sfârșitul Războiului Rece "a confirmat informațiile despre diferențele ingrup-outgrup, care s-au manifestat mai ales odată cu 4 iunie", prin reducerea stimulentelor SUA de a minimiza disputele politice cu China (Johnston, 1999, p. 295
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
principalul obstacol care împiedică adoptarea unei reacții de "învățare" la provocările întâmpinate. Cît timp elita blochează în continuare schimbările fundamentale, calea probabilă pe termen mediu va fi continuarea adatării pragmatice. Așa cum observă Segal, "efectul cel mai probabil este o criză identitară prelungită, în care schimbările ce nu duc la colapsul total au un impact important asupra vieții chinezilor și a vecinilor lor" (Segal, 1994, p. 62). În general, regimul comunist se confruntă cu problema că ideologia nu mai poate oferi țării
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
gol" din punct de vedere moral, și nu are legitimitate pentru că este nesigur cu privire la baza existenței sale. În aceste condiții, îi este dificil să formuleze o politică externă coerentă și, în consecință, își analizează mereu comportamentul. Într-adevăr, esența crizei identitare a Chinei constă în faptul că, în mod paradoxal, intensificarea odată cu 1989 a orientării realiste tradiționale a politicii sale externe stă la baza sentimentului profund de disconfort în relația cu lumea. Până când regimul nu recunoaște acest lucru, China se va
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de asumpția comportamentului rațional. În schimb, el subliniază că teoria se bazează pe efectele de selecție generate de interacțiunea într-un mediu competitiv. Privit astfel, neorealismul trebuie să fie înțeles ca o teorie ce se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. În acest sens, neorealismul se bazează pe o logică reflexivă și este, așadar, mai apropiat de liberalism în termenii concepției asupra alcătuirii și dinamicii sistemului decât de instituționalism. Bineînțeles că explicația
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de stat 1989-1999 Stat Preferințe strategice Analist (analiști) Germania Instituționaliste reflexive Anderson și Goodman Japonia Realiste mercantile Heginbotham și Samuels China Realiste identitare Johnston Preferințele exprimate de Germania unificată sunt caracterizate de Anderson și Goodman drept reflexiv-instituționaliste. Pe măsură ce se adaptau la tranziția de la Războiul Rece, "instituțiile [...] au restructurat și au remodelat interesele germane, astfel că, în ochii elitei politice germane, apartenența la instituții
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nici cu predicțiile neorealiste, și nici cu cele instituționaliste. În schimb, ele reflectă puternic influența coalițiilor economice și politice interne formate după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit lui Johnston, preferințele Chinei după 1989 pot fi caracterizate drept realiste identitare. Realismul identității sugerează că liderii chinezi consideră că principalele pericole din mediul lor de securitate se datorează provocărilor la adresa coeziunii ordinii interne, și, în aceste circumstanțe, ei recurg la discursul și comportamentul de tip realpolitik pentru a veni în sprijinul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
chinezi consideră că principalele pericole din mediul lor de securitate se datorează provocărilor la adresa coeziunii ordinii interne, și, în aceste circumstanțe, ei recurg la discursul și comportamentul de tip realpolitik pentru a veni în sprijinul legitimării regimului (Johnston, 1999). Realismul identitar din China își are originile în 1989, când regimul a realizat că urmărirea strategiei de dezvoltare a relațiilor interdependente cu Occidentul, ca element esențial al modernizării, avea ramificații interne majore. Apoi, acest fapt a fost exacerbat prin reducerea amenințării externe
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de a completa teoria realistă structurală. Putem realiza acest lucru prin localizarea originilor reculului și ale supra- extinderii nu numai într-un context instituțional intern, care subliniază rolul jucat de miturile politice și de favoruri, ci și într-o tranziție identitară prin care trece statul, ce decurge din interacțiunea dintre politica internă și cea internațională. Această direcție de cercetare servește la accentuarea în plus a afinităților dintre literatura realistă clasică/neoclasică și intuițiile din perspectiva teoriei liberale sistemice. Chalmers Johnson oferă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și logicile cercetării / 85 Statistica publică / 86 Profesioniștii culturii / 97 Universitarii / 104 Capitolul 5: Descrierea, explicarea și înțelegerea / 113 Descrierea / 113 Explicarea / 121 Înțelegerea / 137 Capitolul 6: Interpretări în lumina tradițiilor sociologice / 145 Teoriile critice / 146 Teoriile integrării / 151 Teoriile identitare / 155 Partea a treia: Profesiile / 159 Capitolul 7: Modelul creatorului / 161 Originile și dezvoltările modelului / 161 Difuzarea modelului în sfera culturală / 174 Capitolul 8: Rutinizarea culturală / 181 Aplicații ale conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
El distinge, pe de altă parte, obiectele tehnice de obiectele artistice în funcție de efectele lor: fizice (utilitate) pentru primele, sensibile (inutilitate) pentru celelalte. După el, "estetica, prin efectele ei sensibile, contribuie la eficacitatea riturilor" (Mauss, 1985, p. 85). Efectele psihologice și identitare Este imposibil să revenim la o descriere a efectelor psihologice ale producției, posesiei, dobândirii, consumului, difuzării de "cultural" ca și calitate socială. Mai ales că acest aspect se situează la frontierele sociologiei, care rămâne reticentă la a pătrunde în aceste
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
spațială: oamenii rămân acasă, sau se deplasează într-un cadru asociativ, școlar (conservator, atelier...)? socială: este privilegiată o practică solitară, sau, dimpotrivă, una de grup (cor, fanfară, orchestră, trupă...)? financiară: investițiile asociate sunt importante și regulate (instrumente, cursuri, materiale, concerte...)? identitară: individul se consideră un profesionist? Are proiecte profesionale în raport cu ceea ce face? Practici religioase și politice: modele de descriere? Descrierea practicilor implică de la început probleme de metodă, cu care se confruntă și cei care analizează planurile religios și politic. • Practicile religioase
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]