1,391 matches
-
II, pref. A.D. Xenopol, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, Iași, 1890-1892; Amintiri din copilărie și Anecdote, Iași, 1892; Opere complecte, I-VI, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, București, [1895]; ed. 2, București, 1902-1903; Opere complete, pref. Ilarie Chendi și St. O. Iosif, Bcurești, 1902; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu și Ilarie Chendi, București, 1906; Opere complete, pref. Tudor Pamfile, Chișinău, 1920; Opere complete, pref. D. Marmeliuc, Cernăuți, 1924; Opere complete, I-III, pref. E. Lovinescu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
și Anecdote, Iași, 1892; Opere complecte, I-VI, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, București, [1895]; ed. 2, București, 1902-1903; Opere complete, pref. Ilarie Chendi și St. O. Iosif, Bcurești, 1902; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu și Ilarie Chendi, București, 1906; Opere complete, pref. Tudor Pamfile, Chișinău, 1920; Opere complete, pref. D. Marmeliuc, Cernăuți, 1924; Opere complete, I-III, pref. E. Lovinescu, 1928; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu, București, 1932; Alte povești, snoave, anecdote și versuri
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
și edificator profilul fiecărui folclorist român. Dicționarul se definește, în bună măsură, și ca o lucrare de istorie literară, prezentând medalioane de scriitori precum I. Agârbiceanu, V. Alecsandri, Gh. Asachi, N. Bălcescu, Lucian Blaga, Ion Breazu, D. Cantemir, G. Călinescu, Ilarie Chendi, T. Cipariu, G. Coșbuc, I. Creangă, B. Delavrancea, Ov. Densusianu, Al. Dima, Mircea Eliade, M. Eminescu ș.a. După ce timp de trei decenii a cercetat și editat (în trei volume) scrierile lui Petru Caraman (I-III, 1987-1985, în colaborare cu
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
unui scriitor sau al unei teme: Lucian Blaga, poète (2-3/1979), Camil Petrescu et la conscience introspective (4/1980), Tradition orale roumaine (5/1980, 6/1981), Aspects roumains de l’avant-garde (7/1981, cuprinde scrisori și poeme inedite ale lui Ilarie Voronca, documente inedite privitoare la B. Fondane), Mircea Eliade aujourd’hui (8/1982), Romanciers roumains contemporains (9/1982), Musique tsigane et paysanne (12-13/1984). Rubrică permanentă „Point de vue roumain sur...” vizează mai ales scriitori francezi: Raymond Queneau, André Gide
DIALOGUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]
-
făcut să izbucnească un violent scandal literar. După o notă strecurată în „Voința națională” (1905), unde era perfid insinuată presupunerea că autorul lui Vlaicu Vodă ar fi profitat de un manuscris al lui Odobescu, se naște ceea ce, în același ziar, Ilarie Chendi numește „legenda plagiatului” lui D. Detractorii se ivesc unul după altul (în „Viitorul”, „Flacăra”, „Dreptatea”), făcând „dezvăluiri” stupefiante, dar fără vreo dovadă decisiv incriminatorie. Campania s-a potolit, însă D. va rămâne marcat. În corespondența lui, chestiunea e obsesivă
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
ca Al.T. Stamatiad, Șerban Bascovici, I.M. Rașcu, Iuliu Cezar Săvescu, Mihail Cruceanu, Ștefan Petică (Serenade demonice, inedite), câteva proze lirice ale lui Dimitrie Anghel, Mihail Eliescu, Alfred I. Solacolu și două recenzii elogioase scrise de Ovid Densusianu și de Ilarie Chendi la volumul de versuri Din trâmbițe de aur al lui Al. T. Stamatiad. I.M.
GRADINA HESPERIDELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287323_a_288652]
-
rampă de lansare a numelui lui G. în Occident. Ostinato abordează un subiect-tabu pentru ideologia oficială a vremii, care avea să-i aducă autorului faima unui „Soljenițân român”: lumea întunecată a închisorii comuniste. Personajul central al romanului, studentul la filologie Ilarie Langa, condamnat la șapte ani de închisoare pentru vina de a-și fi ucis mama bolnavă de cancer - procedeu primitiv de eutanasiere -, devine, prin zelul anchetatorilor Securității, din deținut de drept comun - deținut politic. Nu e însă vorba de o
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
în proză a lui C., legenda Piatra Corbului, publicată în „Propășirea”, este relatarea fidelă a unei vechi povești aflate de la un bătrân, pe munte. SCRIERI: Poetice cercări, Iași, 1839; Poezii, Iași, 1840; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Ilarie Chendi, București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed. 2, îngr. și introd. Petre V. Haneș, Craiova, f.a., 247-249; Popovici, Romant. rom., 367-370; Cornea, Originile, 594-595, 699; Dicț. lit. 1900, 250; Scarlat, Ist. poeziei, I, 341-342; Gh. Sibechi, Contribuții
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
a adapta muzicii interioare a propriei sensibilități toate ritmurile de tip tradițional și redimensionarea în spirit modern a poeziei roadelor. Autorul Coloanei în amiază (1961) cântă nu numai fructele, ca Ion Pillat, cântă toate roadele pământului. Asemenea lui B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
Rădăuți, Viena, 1912; Rutenii din Bucovina, București, 1913; Mânăstirea Sucevița, București, 1923; Stâna la românii din Bucovina, Cernăuți, 1923; Dosoftei, mitropolitul Moldovii, Cernăuți, 1927. Traduceri: W. Hauff, Cântăreața, Gherla, 1889. Repere bibliografice: Dimitrie Dan, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903-1904; Ilarie Chendi, Doi membri corespondenți ai Academiei, Enea Hodoș și Dimitrie Dan, „Sămănătorul”, 1904, 14; C. Loghin, Scriitori bucovineni, București, 1924, 209-215; C. Loghin, Dimitrie Dan, în Antologia scrisului bucovinean, II, Cernăuți, 1938, 138-147; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
, Ilarie (14.XI.1871, Dârlos, j. Sibiu - 23.VI.1913, București), critic literar. Este fiul Elizei (n. Hodoș) și al lui Basiliu Chendi, fiind înrudit dinspre mamă cu Nerva Hodoș și cu Al. Papiu-Ilarian. Urmează școala primară la Bandul de Câmpie
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
porniri i se pare fariseică, iar „moderația de stil” - o absurditate. S-a remarcat ca un polemist înverșunat, malițios, chiar sarcastic uneori, ceea ce i-a consolidat adversitățile, fără a-i aduce numaidecât aderenți. Foiletonist superior, în adevăratul înțeles al cuvântului, Ilarie Chendi a contribuit prin munca lui plină de o rară dăruire de sine la îmbogățirea și diversificarea literaturii noastre, la punerea bazelor ei moderne. Prin activitatea sa bogată și multilaterală, Chendi a reprezentat o verigă utilă și indispensabilă în critica
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
îngr. și pref. Dumitru Bălăeț, București, 1988-2003. Traduceri: H. Ibsen, Ziua învierii, Orăștie, 1900 (în colaborare cu C. Sandu[-Aldea]); H. Sudermann, Ioan Botezătorul, Orăștie, 1901 (în colaborare cu C. Sandu[-Aldea]). Repere bibliografice: Sofronie Ivanovici, Maniacii condeiului. No. 3. Ilarie Chendi, București, 1904; Vasile Savel, Opera d-lui Il. Chendi, București, 1906; Octavian Goga, Aprecierea valorilor la noi, TR, 1911, 266; Lovinescu, Opere, V, 119-121; Iorga, O luptă, I (1914), 12; Trivale, Cronici, 230-234; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Iorga, O luptă, I (1914), 12; Trivale, Cronici, 230-234; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, Arad, 1920, 5-11; Tudor Arghezi, În umbra lui Ilarion, „Hiena”, 1920, 12-13; Darie [Cezar Petrescu], Lăsați-l să doarmă ..., „Hiena”, 1920, 12-13; Victor Eftimiu, Ilarie Chendi, „Hiena”, 1920, 12-13; Gala Galaction, Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l..., „Hiena”, 1920, 12-13; N. Iorga, În amintirea zilelor celor bune, „Hiena”, 1920, 12-13; Ion Minulescu, Omul cu spadă, „Hiena”, 1920, 12-13; Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1923
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Omul cu spadă, „Hiena”, 1920, 12-13; Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1923, 520; Lovinescu, Critice, I, 105; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 28-42; Octavian Goga, Precursori, București, 1930, 135-152; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 37-50; Ion Breazu, Ilarie Chendi, în Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, îngr. și pref. Ion Breazu, Cluj, 1937, 199-200; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. (1937), 21-22; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, I, Timișoara, 1939, 65; [Ilarie Chendi], SDL, VIII, 215-220; Victor Eftimiu, Fum
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
lit. cont. (1934), II, 37-50; Ion Breazu, Ilarie Chendi, în Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, îngr. și pref. Ion Breazu, Cluj, 1937, 199-200; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. (1937), 21-22; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, I, Timișoara, 1939, 65; [Ilarie Chendi], SDL, VIII, 215-220; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940, 285-287; G. Călinescu, Ist lit. (1941), 566; Eftimiu, Amintiri, 19-37; Vasile Netea, Figuri ardelene, București, 1945, 107-112; G. Călinescu, Chendi, CNT, 1957, 11; Eftimiu, Portrete, 102-116; Perpessicius, Opere, II
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
1941), 566; Eftimiu, Amintiri, 19-37; Vasile Netea, Figuri ardelene, București, 1945, 107-112; G. Călinescu, Chendi, CNT, 1957, 11; Eftimiu, Portrete, 102-116; Perpessicius, Opere, II, 67-98; Adriana Iliescu, Prezențe transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea,VR, 1968, 11; Const. Ciopraga, Ilarie Chendi, CRC, 1969, 28; Ov. S. Crohmălniceanu, Ilarie Chendi, „Pagini de critică”, RL, 1969, 49; Al. Piru, Reeditarea lui Ilarie Chendi, RL, 1969, 50; Micu, Început, 197-199; Ciopraga, Lit. rom., 669-674; Mircea Popa, Ilarie Chendi, București, 1973; Z. Ornea, Un
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
ardelene, București, 1945, 107-112; G. Călinescu, Chendi, CNT, 1957, 11; Eftimiu, Portrete, 102-116; Perpessicius, Opere, II, 67-98; Adriana Iliescu, Prezențe transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea,VR, 1968, 11; Const. Ciopraga, Ilarie Chendi, CRC, 1969, 28; Ov. S. Crohmălniceanu, Ilarie Chendi, „Pagini de critică”, RL, 1969, 49; Al. Piru, Reeditarea lui Ilarie Chendi, RL, 1969, 50; Micu, Început, 197-199; Ciopraga, Lit. rom., 669-674; Mircea Popa, Ilarie Chendi, București, 1973; Z. Ornea, Un polemist neînduplecat, RL, 1989, 12; Al. Dobrescu, Un
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
102-116; Perpessicius, Opere, II, 67-98; Adriana Iliescu, Prezențe transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea,VR, 1968, 11; Const. Ciopraga, Ilarie Chendi, CRC, 1969, 28; Ov. S. Crohmălniceanu, Ilarie Chendi, „Pagini de critică”, RL, 1969, 49; Al. Piru, Reeditarea lui Ilarie Chendi, RL, 1969, 50; Micu, Început, 197-199; Ciopraga, Lit. rom., 669-674; Mircea Popa, Ilarie Chendi, București, 1973; Z. Ornea, Un polemist neînduplecat, RL, 1989, 12; Al. Dobrescu, Un Don Quijote printre critici, CL, 1989, 4; Z. Ornea, „Fragmentele” lui Chendi, RL
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
-lea,VR, 1968, 11; Const. Ciopraga, Ilarie Chendi, CRC, 1969, 28; Ov. S. Crohmălniceanu, Ilarie Chendi, „Pagini de critică”, RL, 1969, 49; Al. Piru, Reeditarea lui Ilarie Chendi, RL, 1969, 50; Micu, Început, 197-199; Ciopraga, Lit. rom., 669-674; Mircea Popa, Ilarie Chendi, București, 1973; Z. Ornea, Un polemist neînduplecat, RL, 1989, 12; Al. Dobrescu, Un Don Quijote printre critici, CL, 1989, 4; Z. Ornea, „Fragmentele” lui Chendi, RL, 1995, 42; Dicț. scriit. rom., I, 545-548; Opriță, Anticipația, 463-464. C.D.
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
în periodice din București: „Universul literar”, „România literară” ș.a. În general, este vorba despre note de cititor entuziast și bine intenționat. În „România viitoare” susținea rubrica „Medalion”, în care schița caracterizări globale ale unor scriitori (M. Sadoveanu, V. I. Popa, Ilarie Voronca, Pușkin, Maxim Gorki, Maiakovski, Walt Whitman, G. B. Shaw, Paul Eluard ș.a.). Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice, după cum precizează A., dar cu un aer neverosimil din cauza efortului de literaturizare. Proză de
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Moldovanu, Mihail Săulescu, Carmen Sylva, iar prozatorii - Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu, D. Anghel, N. Davidescu. Se traduce din Petöfi (Octavian Goga), Elizabeth Barett Browning (Margareta Miller-Verghi), William Shakespeare (D. Nanu). Alți colaboratori: N. N. Beldiceanu, Ilarie Chendi, Constanța Hodoș, Natalia Negru, Al. T. Stamatiad. I.I.
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
I. U. Soricu, I. Borcia, Ermil Borcia, A. Pop, Aron Cotruș, A. Emil Chiffa, Elena din Ardeal, V. Stoica, St. O. Iosif; dintre prozatori, I. C. Panțu, I. Agârbiceanu, Al. Ciura, Silvestru Moldovan, Liviu Rebreanu. Redactorul almanahului consemnează activitatea criticilor literari Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază meritele lui Silvestru Moldovan sau ale lui T. V. Păcățian în apariția unor gazete transilvănene. Schița biobibliografică
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
înțelegerea cu guvernul de la Budapesta, nu au fost decât două conduse de uniți și niciun ziar oficial al vreunei dioceze unite nu a susținut politica Telegrafului Român" (Ibidem, f. 700). 304 Jakab Elek, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Apud, Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, p. 13. 305 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 699. 306 Ibidem, f. 700. 307Ibidem, f. 700. 308 În încheierea raportului menționat anterior s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a rămas constantă între momentul apariției și schimbarea regimului politic din România. Este exemplară situația revistei Cahiers France-Roumanie editată trimestrial de Asociația Franța-România la Paris. Dacă în 1945, când a apărut primul său număr, publicau în Cahiers France-Roumanie Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Basil Munteanu, Tristan Tzara, Mihai Șora, Claude Sernet sau Mario Roques, după 1946 a început să capete o tot mai pronunțată orientare procomunistă, cei menționați fiind înlocuiți cu autori ca Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Al. Sahia. în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]