11,020 matches
-
o funcție publică să își declare bunurile comune, cele deținute în indiviziune, precum și cele ale copiilor aflați în întreținere. Declarațiile de avere și de interese constituie instrumente extrem de utile în vederea descoperirii conflictelor de interese și depistării dobândirii ilicite a averii. Scopul primordial al acestora nu este unul punitiv, ci mai degrabă acela de a spori încrederea publicului în guvernare. Completarea în întregime a declarațiilor va pune capăt multor zvonuri și, în același timp, va conferi o protecție persoanelor
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
sau eliberați din funcție nu pot exercita o funcție sau demnitate publică pe o perioadă de până la 3 ani); 3) sesizarea organului fiscal competent sau a parchetului. Mai mult decât atât, actul rămas definitiv prin care se constată caracterul ilicit al averii sau al unei părți a acesteia va fi publicat pe pagina de internet a ANI. Alte sancțiuni penale pot fi dispuse în cazul depunerii unor declarații de avere și de interese care nu corespund adevărului, constituind infracțiunea de
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
a unei sesizări cu privire la modul dobândirii averii de către o persoană se pedepsește cu închisoarea de la 3 ani la 5 ani. Capitolul VI Dispoziții finale Articolul 25 Dispozitivul hotărârii judecătorești, rămasă irevocabilă, prin care se constată proveniența ilicită a unor bunuri, se comunică organului fiscal de la domiciliul persoanei a cărei avere a fost verificată, în vederea executării. Articolul 26 (1) Bunurile confiscate se vor valorifica prin vânzarea la licitație, sumele obținute făcându-se venit la bugetul de
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
constituie una dintre garanțiile constituționale ale dreptului de proprietate. Această prezumție se întemeiază și pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce privește averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită“. Totodată, în considerentele Deciziei nr. 799/2011, instanța de contencios constituțional a reținut că, „în absența unei astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
să fie dovedită“. Totodată, în considerentele Deciziei nr. 799/2011, instanța de contencios constituțional a reținut că, „în absența unei astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului“. Cu toate acestea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 453/2008, „prezumția instituită prin textul constituțional de referință nu împiedică cercetarea caracterului ilicit
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului“. Cu toate acestea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 453/2008, „prezumția instituită prin textul constituțional de referință nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii“. Or, prin chiar scopul demersului legislativ, așa cum este reglementat la art. 2 din proiect, respectiv „recuperarea către bugetul de stat a marilor averi care nu pot fi justificate din veniturile licite“, se elimină prezumția de dobândire
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
va pronunța o hotărâre prin care să dispună confiscarea unor bunuri determinate sau a unor cote-părți dintr-un bun dacă nu este justificată dobândirea licită a acelor bunuri. Așadar, decizia de confiscare nu se ia ca urmare a dovedirii caracterului ilicit al dobândirii, ci ca urmare a nejustificării dobândirii licite a bunului, contrar prevederilor art. 44 alin. (8) din Constituție. ... 6. Constatăm că proiectul cuprinde soluții legislative contradictorii și nu este redactat într-un limbaj specific normativ, cuprinzând dispoziții neclare, echivoce
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
că averea nu face parte din categoria „marilor averi“, reglementarea fiind lipsită de coerență. ... 6.2. La art. 2, textul este echivoc prin folosirea sintagmei „recuperarea către bugetul de stat“, putând fi interpretat că se are în vedere numai situația dobândirii ilicite a averii prin prejudicierea statului. ... 6.3. La art. 3 lit. a), referitor la definiția expresiei „mare avere“, semnalăm că aceasta face referire doar la „totalitatea drepturilor patrimoniale ale unei persoane“, or, potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr.
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
neexecutării fără justificare a obligației din contractul individual de muncă, ci acesta este împărțit arbitrar, în funcție de cuantumul salariului copărților, angajatorul fiind dispensat de a dovedi în instanță că prejudiciul invocat este o consecință directă și necesară a faptei ilicite contractuale. ... 7. Astfel, constituie obligația angajatorului să dovedească proporția în care fiecare salariat chemat în judecată a contribuit la prejudiciul produs, iar dacă este incapabil de această probă, nu ar trebui dispensat de ea, pretinzând, în mod arbitrar, salariaților părți
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
neconstituționalitate susține, în esență, că, spre deosebire de dispozițiile Codului civil, art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 scutește angajatorul de obligația de a mai dovedi în instanță că prejudiciul invocat este „o consecință directă și necesară a faptei ilicite contractuale“, pretinzând, în mod arbitrar, salariaților părți din prejudiciu care nu sunt cauzate de aceștia. ... 18. Față de aceste critici, Curtea reține că dispozițiile art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prevăd faptul că răspunderea patrimonială a salariaților nu
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil“. Aceeași idee se regăsește exprimată și în conținutul legii speciale, respectiv art. 10 alin. (2) din Legea nr. 132/2017, care, în plus, identifică faptul ilicit cauzator de prejudicii ca fiind accidentul de vehicul. La nivel de principiu, asigurarea de răspundere civilă produsă prin accidente de vehicule reprezintă o garanție a persoanelor vătămate prin accident și care aveau deschisă o acțiune în daune împotriva vinovatului de
DECIZIA nr. 468 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277032]
-
Tomlinson, Priscilla Idele, Prerna Banati, David Anthony, Kathryn Roberts, Katharina Haag and Dr Xanthe Hunt, Importanța conștientului: Lecții din crizele trecute pentru copii și adolescenți în contextul COVID-19, UNICEF Institutul de Cercetare - Innocent, Florența, 2021 Numărul copiilor consumatori de droguri ilicite care primesc servicii adaptate este redus. Potrivit datelor MAI din anul 2020, începând cu anul 2014, numărul copiilor și adolescenților consumatori de droguri ilicite care au primit servicii adaptate nevoilor a crescut de la 121 în 2014, la 337 în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
adolescenți în contextul COVID-19, UNICEF Institutul de Cercetare - Innocent, Florența, 2021 Numărul copiilor consumatori de droguri ilicite care primesc servicii adaptate este redus. Potrivit datelor MAI din anul 2020, începând cu anul 2014, numărul copiilor și adolescenților consumatori de droguri ilicite care au primit servicii adaptate nevoilor a crescut de la 121 în 2014, la 337 în 2018. Numărul copiilor și adolescenților consumatori de droguri care au beneficiat de programe de tip "harm reduction" a variat de la 83 în 2014
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
în rândul polițiștilor și al altor angajați ai autorităților competente ale părților, cu accent pe combaterea implicării acestora în activități de crimă organizată, trafic de ființe umane și migrație ilegală, trafic de migranți, trafic de țigări sau alte produse; producție ilicită, transport și trafic de substanțe stupefiante și substanțe psihotrope și precursori și, de asemenea, pe respectarea drepturilor și libertăților omului, în conformitate cu legislația națională a statelor părților. (3) În ceea ce privește controlul intern, în baza prezentului acord, activitățile
ACORD din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275562]
-
intrarea în lichidare, instituită prin art. 7 criticat, echivalează cu o confiscare, contrară exigențelor constituționale stabilite prin art. 44 alin. (8), potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă“. În lipsa probării caracterului ilicit al dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului și a inexistenței unei hotărâri judecătorești definitive în acest sens, soluția reglementată prin art. 7 din Legea nr. 314/2001 înlătură prezumția de dobândire licită a averii și este
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
art. 7. ... 128. Luând în considerare particularitățile legislative și similitudinea reglementării, Curtea Europeană a reținut că aplicarea legii în vigoare la data epuizării infracțiunii nu constituie o aplicare retroactivă în detrimentul acuzatului. De vreme ce reclamantul și-a continuat activitatea ilicită ulterior intrării în vigoare a noii legislații penale, el putea și trebuia, la nevoie beneficiind de consiliere juridică adecvată, să prevadă că pentru infracțiunea continuată comisă îi va fi aplicată legea în vigoare la data săvârșirii ultimei acțiuni (pct. 63-64
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
În mod asemănător, se constată că legiuitorul a optat, în cazul infracțiunilor prevăzute de ambele legi, pentru utilizarea alternativă și a unor noțiuni generale pentru definirea elementului material, cărora li se pot subsuma, în principiu, o categorie variată de operațiuni ilicite, cum ar fi „orice altă activitate de intermediere de produse“, în cazul infracțiunii prevăzute de Legea nr. 194/2011, respectiv, „orice alte operațiuni privind drogurile de mare risc“, în cazul traficului de droguri. ... 139. Spre deosebire de variantele alternative comune ambelor
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
victime indirecte). ... 5. Curtea de Apel București - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată, în acest sens, că persoanele aflate în relații apropiate cu victima infracțiunii de vătămare corporală suferă daune morale și sunt afectate de faptele ilicite astfel săvârșite, că acestea pot avea o viață mult mai grea în urma afectării integrității corporale a victimei și că este posibil ca ele să fie obligate să îngrijească victima, fără a putea primi despăgubiri care să le amelioreze viața
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
acesta este cuprins în cartea a V-a - Despre obligații, titlul II - Izvoarele obligațiilor, capitolul IV - Răspunderea civilă, secțiunea a 6-a - Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale, și vizează repararea prejudiciilor nepatrimoniale (tradițional denumite „daune morale“) rezultate din fapte ilicite care provoacă prejudicii integrității corporale ori sănătății victimei. Alin. (1) al art. 1.391 din Codul civil stabilește că, în cazul răspunderii pentru vătămarea integrității corporale ori sănătății unei victime, pot fi acordate și daune morale, mai precis despăgubiri pentru restrângerea
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
acordate și daune morale, mai precis despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială, în vreme ce alin. (2) al art. 1.391 din Codul civil precizează că, pentru durerea încercată ca urmare a morții victimei directe a unei fapte ilicite, instanțele pot acorda despăgubiri și ascendenților, descendenților, fraților, surorilor, soțului sau oricăror alte persoane care pot dovedi existența unui prejudiciu moral prin ricoșeu. Curtea observă că alin. (1) al art. 1.391 din Codul civil face vorbire de repararea patrimonială a
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
verbis persoanele îndreptățite să obțină aceste daune morale, în vreme ce alin. (2) al art. 1.391 din Codul civil enumeră expressis verbis persoanele care pot beneficia de daune morale pentru durerea prilejuită lor de moartea victimei directe a unui fapt ilicit care stă la baza răspunderii delictuale. ... 15. Curtea constată că redactarea imprecisă a primului alineat al art. 1.391 din Codul civil a fost interpretată prin Decizia nr. 12 din 16 mai 2016 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților sale de viață familială și socială. Altfel spus, în cauzele penale, daunele morale pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială pot fi acordate doar victimelor directe („persoana vătămată victimă a infracțiunii“) ale faptului ilicit (pretium doloris); indirect, această interpretare exclude posibilitatea obținerii de daune morale de către victimele indirecte (solatium doloris) pentru suferințele lor, proprii, rezultate din restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială în cadrul interacțiunii lor cu victima directă a faptului
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
pretium doloris); indirect, această interpretare exclude posibilitatea obținerii de daune morale de către victimele indirecte (solatium doloris) pentru suferințele lor, proprii, rezultate din restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială în cadrul interacțiunii lor cu victima directă a faptului ilicit (așa-numitul prejudiciu de afecțiune). Decizia nr. 12 din 16 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a stabilit că, în cauzele penale, astfel de daune morale
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
jurisprudența, cât și legislația acceptau, cu titlu de principiu general, repararea prejudiciului moral.“ (Mihail Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972, p. 106) Au fost considerate daune morale cele în cazul cărora efectul negativ al faptei ilicite „afectează acele atribute ale persoanei care influențează relațiile sale sociale - nume, onoare, reputație etc. - sau cele care se situează în domeniul afectiv al vieții umane – relații între soți, între părinți și copii, între prieteni -, vătămări care își găsesc expresia cea
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
între soți, între părinți și copii, între prieteni -, vătămări care își găsesc expresia cea mai tipică în durerea morală și fizică încercată de victime“ (Mihail Eliescu, op. cit., p. 106). În mod particular, prejudiciul nepatrimonial suferit de victima unui fapt ilicit care a avut ca urmare vătămarea integrității corporale sau a sănătății a avut acest temei normativ. De altfel, și art. 92 alin. (2) din Codul penal român din 1936 a prevăzut în mod expres acordarea de daune morale în cazul
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]