1,461 matches
-
Revoluția din Franța, care a izbucnit în 1789, a speriat-o pe țarină, a îngrozit-o violența revoluției pariziene, Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta fiind ghilotinați. Toate acestea au făcut-o să-și schimbe atitudinile politice cu tentă iluministă. Spre sfârșitul vieții a devenit foarte rigidă sub influența lui Platon Zubov, cu 38 de ani mai tânăr, a căutat liniștea în ambianța grădinilor și, în urma unei congestii cerebrale, a murit, la 67 de ani, în 1796. A urmat la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
craniului sau dimensiunile corpului nu pot absorbi singure întreg fenomenul alterității."49 Paradoxal este faptul că inclusiv oamenii de știință au probleme în recunoașterea și articularea corectă a alterității. Aceste probleme nu sunt noi: ele își au originea în antropologia iluministă a secolului al XVIII-lea. Antropologia Luminilor se bazează pe un anumit număr de presupuneri, printre care și aceea că decursul istoriei umane este orientat, unilinear, non-reversibil și continuu: filogeneza este calchiată pe ontogeneză. Or, unul din corelatele esențiale ale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ordine va exprima orinetarea popoarelor europene spre libertate și democrație. 4. Spiritualitatea germană în expansiune Germania secolului al XVIII-lea traversa o perioadă de mare avânt cultural 333. Renașterea limbii germane ca limbă literară ocupă fotoliul de lider al perioadei iluministe, în timp ce religia și teologia oferă încă pretexte de dispută între catolici și protestanți. Filosofia europeană a secolului al XVIII-lea este caracterizată prin încrederea în rațiune, prin intermediul căreia omul poate, singur, să aibă acces la cunoaștere, critica autorităților tradiționale (religioase
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
germană a iluminismului, apărută mai târziu decât cele franceză și engleză, afirma un nou relativism cultural și un nou raționalism 334, prin Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), Samuel von Pufendorf (1632-1694) sau Christian Wolf (1679-1754). Desigur că cel mai mare gânditor iluminist german, Immanuel Kant (1724-1804), a surprins cel mai bine politica iluministă germană. Împreună cu Hegel 335, el este fondatorul filosofiei germane moderne. Postulatul unității implică în noțiune riscul de a uita diversitatea, divergențele și conflictele, care fac din această filosofie un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
afirma un nou relativism cultural și un nou raționalism 334, prin Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), Samuel von Pufendorf (1632-1694) sau Christian Wolf (1679-1754). Desigur că cel mai mare gânditor iluminist german, Immanuel Kant (1724-1804), a surprins cel mai bine politica iluministă germană. Împreună cu Hegel 335, el este fondatorul filosofiei germane moderne. Postulatul unității implică în noțiune riscul de a uita diversitatea, divergențele și conflictele, care fac din această filosofie un adevărat "câmp de bătălie" (Kant). Expresia "filosofia Luminilor" nu este o
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Geschichte in einem Band. Ein Überlich, Berlin, VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971. TACITUS, P. Cornelius, Opere, I (Dialogul despre oratori; Despre viața și caracterul lui I. Agricola; Despre originea și țara germanilor), Ed. Științifică, București, 1958. TEODOR, Pompiliu, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984. TREITSCHKE, Heinric von, Deutsche Geschichte, Berlin. TRÓCSÁNY, Zsolt, Az Erdélyi fejedelemség korának orszaggyülési, Budapest, 1976. TYMOWSKI, Michal, Une histoire de la Pologne, Noire sur Blanc, 1147 Montricher, Elveția, 1993. ULBRICHT, Walter, Prăbușirea Germaniei în primul război
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
I pentru a forma noua armată greacă. 332 Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 138-139 333 În privința pregătirii în universități: H. Schulze, op. cit., pp. 28-29. 334 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 115-116, 118, 121. 335 Ibidem, p. 139. 336 P. Teodor, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1984, pp. 7-8. 337 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, pp. 321-322. 338 Ibidem, pp. 322-323. 339 H. Schulze, op. cit., p. 74. 340 I. Horga, Europa secolului al XIX-lea, Oradea, 2000, p. 244. 341
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1, de o "trădare" a acestora? Cel puțin la ultima întrebare am răspuns cu altă ocazie și rămân la ideea că "ceea ce Benda a perceput ca trădare a cărturarilor nu a fost altceva decât efectul revoluției industriale și al politicilor iluministe (cu fenomene precum urbanizarea și alfabetizarea), ce au dus la apariția masei ca actor politic. Intelectualii au putut să se adreseze unui public pe care l-au dorit. Tratatele nu rețin pasiunile politice; articolele de presă scrise în miezul evenimentelor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dar absolut nimic, din întreaga mea atitudine și acțiune, dacă nu se percepe - în primul rând - această poziție esențială"37. În pofida unei atari neînțelegeri, existentă încă în prezent, Adrian Marino și-a desfășurat tezele ideologice și a propus reluarea tradiției iluministe a pașoptismului, sub o egidă adaptată provocărilor din spațiul public românesc contemporan, aceea a liberalismului neopașoptist, ale cărui principale elemente încerc să le descriu în cele ce urmează. Reîntoarcerea la ideologia momentului 1848, pe care Marino o propune ca punct
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tantrismul și pe Milarepa, Islamul, pe Gioacchino da Fiore sau pe Paracelsus, după ce ar fi meditat în ajun asupra lui Zarathustra, Gautama Buddha și a taoismului, asupra Misterelor elenistice, înfloririi creștinismului, gnosticismului, alchimiei sau mitologiei Graalului; el ar întâlni pe iluminiști și pe romanticii germani, pe Hegel, Max Miiller, Freud, Jung și Bonhoejfer, la puțin timp după ce ar fi descoperit pe Quetzalcoatl și Viracocha, cei doisprezece Alvări și Grigore Palamas, pe primii kabbaliști, pe Avicenna sau Eisai. Vai! Această scurtă și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cunoscutul cîntăreț de muzică populară Achim Nica, (județul Caraș-Severin); Peștișani (sat Hobița) s-a născut marele sculptor Constantin Brîncuși, iar la Padeș, Tudor Vladimirescu eroul de la 1821, (județul Gorj); Avrig - unde s-a născut și este Înmormîntat marele Învățat și iluminist român Gheorghe Lazăr (1779-1823); Gura RÎului - sa născut istoricul Aurel Decei (1905-1976); Rășinari - Ilarie Mitrea (1842-1904) medic și naturalist și Eugen Brote (1850-1912) economist și om politic; RÎul Sadului - Sava Popovici Săvoiu (1878-1906), pictor memorialist și Victor Iliu (1912-1968) cineast
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Popovici Săvoiu (1878-1906), pictor memorialist și Victor Iliu (1912-1968) cineast și ziarist; Sadu - s-a născut Ioan Inochentie Miku Klein (1692-1768) promotorul luptei politice a românilor din Transilvania, Samuil Micu (1745-1815) unul din corifeii Școlii Ardelene, Ioan Piuariu - Molnar (1779-1815) iluminist și medic român; Săliște - Oprea Miclăuș, Moise Macarie și Moise Mucenic, luptători pentru drepturile naționale ale românilor, Ioan Lupaș (1880-1968), Andrei Oțetea (1894-1977), Ioan Moga (1902-1950), Mihail Macre, Onisfor Ghibu (1883-1976) istorici , Ioan Picu Pătruț țăran autodidact, autor a peste
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel Micu (1745-1806) unul din corifeii Școlii ardelene; - tabăra de elevi Sadu V. - pensiuni turistice : Cerbul Carpatin, Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1.2. România și relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale Relația Stat-Biserică a devenit una foarte discutată și extrem de sensibilă atât pentru Uniunea Europeană, cât chiar pe întreg cuprinsul mapamondului. Procesul de descreștinare a Europei a început de mult, chiar din perioada iluministă 6, dacă nu chiar mai devreme la anumite popoare, și a adus cu sine laicizarea în mare parte a statelor lumii. Astfel că cea mai mare parte a statelor lumii, mai devreme sau mai târziu, s-au rupt totalmente de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
agresat de pușlamalele cu bani din clasă și de părinții lor monstruoși, starea școlii românești nu poate fi, în marea ei majoritate, decât cea schițată frugal mai sus. Mă vor ierta, sper, cei care fac acest apostolat public din convingerea iluministă că merită, în orice condiții, să aduci un strop de lumină intelectuală în viețile de cele mai multe ori triste ale acestor copii lăsați în derivă, cu familii sfâșiate sau plecate în lume pentru a câștiga o bucată de pâine, aruncați într-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sunt tributare limbii suedeze și că abia cu activitatea episcopului Mikael Agricola, care la 1548 traduce "Noul Testament" în limba finlandeză vorbită în zona Turku, se poate vorbi de un început de cultură și literatură finlandeză, pe care cărturarii din epoca iluministă se vor strădui s-o dezvolte și s-o îmbogățească, inclusiv prin realizarea unui dicționar finlandez-suedez-latin. Îi urmează diverse glosare, dicționare de proverbe, colecții de ghicitori, de povestiri, mitologii, gramatici. Primul ziar finlandez își datorează apariția activității unei societăți (Aurora
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Fredman 25 (și nu Epistolele lui Bellman, așa cum puțin neclar apare în cartea lui Kirstinä26) și ele sunt menite să fie, în fapt, niște imnuri dedicate trăirilor plenare, bahice, în deplină armonie cu un concept nou, un carpe diem scandinav iluminist. Creutz a lăsat posterității o lucrare pastorală, Atis și Camilla. Extrem de devreme, în 1733, Gabriel Maxenius susține o teză centrată pe incantații și adaugă cinci versuri ale Kalevalei, primele care au văzut lumina tiparului. Kristian Lencquist susține teza De superstitione
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în 1733, Gabriel Maxenius susține o teză centrată pe incantații și adaugă cinci versuri ale Kalevalei, primele care au văzut lumina tiparului. Kristian Lencquist susține teza De superstitione veterum Fennorum 27 (1782). Temele celor doi se mulează bine pe filosofia iluministă. Discipol al lui Porthan, Frans Mikael Franzén (1772-1847) face trecerea spre romantism, scriindu-și mare parte din operă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primește premiul Academiei suedeze pentru a sa Odă Contelui Gustav Filip Creutz, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prima poziție la vânzările de carte pentru copii de pe www.amazon.de stătea bine-mersi Wo bitte geht’s zu Gott? fragte das kleine Ferkel (Scuzați, pe unde se-ajunge la Dumnezeu? întrebă purcelușul), de Helge Nyncke și Michael Schmidt-Salomon (visător iluminist și apărător al ateismului). În ianuarie, ea se afla deja în vizorul Comisiei naționale de verificare a scrierilor cu potențial periculos pentru tineri și era cât pe ce să fie trecută la index. Povestea e simplă: un purceluș și-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
dus la nesiguranța distincției dintre cultură și bunul sau serviciul de consum. Potrivit lui Maxim Silverman cultura "clasică" sau "înaltă" a fost fondată pe conceptul de creație și de viață a spiritului, fiind un instrument necesar al statului în misiunea sa iluministă de a-i civiliza și socializa pe cetățeni. Citându-l pe Alain Touraine, care vorbește despre înculcarea modalităților de manifestare ale rațiunii și frumuseții ca sarcină a integrării în societate, Silverman pune în discuție conexiunea politică dintre cultură, rațiune și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
preferă abordarea situațională a diferitelor obiecte prin intermediul diferitelor instrumente, gândind teoria asemenea unei "cutii de unelte" (așa cum o gândiseră Ludwig Wittgenstein în spațiul anglo-saxon și Gilles Deleuze în spațiul continental). Pornind de la cele două condiții fundamentale ale criticii practice: separarea iluministă a practicii de cunoaștere, în sfere și discipline autonome și sfera publică burgheză cu idealurile sale de opinie critică și liberă expresie (rezistând statului absolutist), Foster constată faptul că persoana implicată în actul critic ar reprezenta mai curând interesele burgheziei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
burgheză cu idealurile sale de opinie critică și liberă expresie (rezistând statului absolutist), Foster constată faptul că persoana implicată în actul critic ar reprezenta mai curând interesele burgheziei care, punând accentul pe îmbogățirea "lumii vieții" prin potențialul cognitiv al proiectului iluminist, ar promova o "cultură a expertizei", care s-ar depărta de "hermeneutica comunicării cotidiene". Deși a funcționat ca formă de rezistență și consens a consolidării clasei burgheze, odată cu presiunile capitalului și ale statului, critica a trebuit să asiste la reducerea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
eminent al capodoperelor, marele actor al istoriei; regenerarea Însemnă deschidere de noi orizonturi; trecutul trebuie prețuit și conservat pentru că de acolo vin valori transmisibile dar capodoperele trecutului se află În așteptarea eliberării lor spre viitor. Într-un asemenea context privirea iluministă diferă de vechiul restitutio al umaniștilor este o reînnoire a trecutei historia magistra pentru că articulează apelul la trecut cu deschiderea spre viitor. Secolul al XIX lea este o etapă importantă În evoluția ideii de patrimoniu cultural pentru că este timpul punerii
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93370]
-
răsfrântă în natura descoperirilor științifice a tuturor epocilor de dezvoltare a civilizației, imagine care ilustrează legătura de influență între tipul de conștiință de sine dominant și caracterul spiritual al teoriilor elaborate. Se știe ce au însemnat teoriile clasice, romantice sau iluministe în dezvoltarea culturii și se poate demonstra maniera interdependentă de colaborare între conștiința de sine ajunsă la decantare colectivă și produsul finit al efortului de cunoaștere în diferite etape de dezvoltare ale sale. Dacă reflexivitatea poate "produce" sinteză prin intermediul relațiilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
albastru, pe masă. Vezi tu, Pascal, în România lui Ceaușescu exista sistemul ăsta, Repartizarea, în care se întâmpla ca absolvenții de facultate să fie trimiși să muncească la mama dracului, în sate izolate, departe de familie. Aparent era o idee iluministă, pentru ca toate zonele țării să beneficieze de lumina educației. Așa s-a întâmplat și cu ai mei, așa că au fost nevoiți să mă plaseze bunicilor, până pe la 6 ani. Și sunt convins că aceștia mă iubeau, doar că țăranii români
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]