7,197 matches
-
atari condiții confesiunea autorului n-ar putea fi, în ruptul capului, una nudă, emoțională. Din pudoare sau poate dintr-o internă determinare, ea e lenevos-sceptică, avînd însă grijă a-și atenua cruzimea printr-o deschidere fantastă, printr-o alunecare în imaginar. Prezumata angoasă e absorbită de sarcasm iar sarcasmul e preluat de fluxul energiei imaginative: Fără iubire sînt numai bun/ să crească din mine absența un arbore fastuos,/ mlădiu, pînă la cer./ - Ca din inima morților?/ - Ca din inima morților! Acolo
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
Venea din timpul diez este emblematic pentru nebunii ani '90, aducând în pagină întreaga atmosferă de exaltare religioasă și toleranță democratică în care ne-am trăit adolescența. Un timp istoric și social modelat de speranțe arzătoare și temeri difuze, un imaginar colectiv aflat în echilibru precar cu realul propriu-zis, apăsător sau neglijabil (prin injecție onirică), deformat și deformator. Plasticitatea ficțiunii se datorează, firește, celui care o scrie. Dar și contribuția realității autohtone e semnificativă. Lumea românească de azi oferă atâtea elemente
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
de vedere, valabil, chiar dacă la nivelul prozodiei nu există elemente comune. Un alt model posibil ar putea fi Virgil Mazilescu și mă refer aici la modalitatea prin care autoarea își transfigurează poetic experiențele existențiale. Sentiment și candoare La polul opus imaginarului poetic al Clarei Mărgineanu se află lirica Monicăi Pillat. Vitalismului debordant, cvasi-nevrotic al autoarei volumului Fata de asfalt, i se opune echilibrul seren al unei poete crescute la școala clasicilor, care a găsit drumul sigur, bătătorit al credinței. Dacă poezia
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
numai atât: ,și fiară și-alte-asemeni", mai adaugă mărturisirea din poem, adică are o multitudine de alte fațete decât simpla împărțire dihotomică, specifică romantismului și simbolismului. Structura multiplă a eului arghezian corespunde lumilor multiple ca domenii ale cunoașterii și aventuri ale imaginarului. A-l înțelege în continuare pe Arghezi prin prisma dualității înseamnă a nu sesiza depășirea baudelairianismului de către poetul nostru și a-i denatura chiar propria confesiune. Interpretarea lui Dumitru Micu merită însă a fi urmărită în alte direcții, mai în
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
spune că principalele forme de definire a diferențelor față de ceea ce este văzut ca fiind "normal" pentru cei mai mulți dintre cetățeni, si anume a asumă o identitate "românească", pornesc de la criteriul național. Cei "diferiți" și eventual investiți cu valente negative la nivelul imaginarului colectiv sunt cei percepuți ca fiind un pericol pentru unitatea națională și pentru identitatea națională, iar criteriul religios apare numai pentru a fi subordonat celui național 2. De aceea, în măsura în care o parte cetățenilor accepta ideea că a fi ortodox este
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
1989 a fost mult îngreunată iar atacurile la adresa ei vizau tocmai acest aspect: existența ei îi împarte pe români, îi divide, destrăma unitatea națională (concept-cheie al viziunii ceaușiste despre națiune și despre statul- național în anii 1980 prezent însă în imaginarul colectiv și după 1989)3. Evident, și aici a existat o evoluție în timp, frecvență atacurilor la adresa greco-catolicilor a fost mai mare în primii 10-15 ani după Revoluție intrând apoi în declin. Dacă ne uităm acum către minoritățile naționale, vedem
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
apa și focul - un element primordial, regenerator, cu unul de apocalipsă, purificator. Poetul însuși se definește în poemul Fără țară "un strop de foc" (din volumul Cântece fără țară, 1916). Altă dată, în Străinul (din volumul Ne cheamă pământul, 1909), imaginarul poetic apelează la același tip de oximoron: "ploaia razelor de soare". O infernală combustie internă a unei lumi mistuite de suferință se revelă într-o viziune plutonică, scrutătoare de abisuri, unind reveriile htoniene ale voinței (răzbunare, revoltă, vizionarism), năzuința eliberării
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
de cauză, ca niște produse literare ale unui tânăr de nici douăzeci de ani, în plină formare, poemele din Istorii duminicale surprind prin maturitatea gîndirii, excelenta stăpînire a tehnicilor poeziei (prozodia este impecabilă) și, nu în ultimul rînd, printr-un imaginar poetic solid, în care cultura temeinic asimilată își dă mâna cu delicatețea sufletească specifică vârstei și imaginația debordantă. Deloc surprinzător, poezia lui Valeriu Stoica este una intelectualizată, conceptuală, doldora de intertextualitate și aluzii livrești. Ea păstrează retorica, pe alocuri grandilocventă
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
în locul ideal pentru evadări în minunate spații civile. Poemele cu titlul Istorie duminicală (cinci la număr, în corpul volumului) sunt dedicate duminicii ca stare de spirit. Confortul bibliotecii este augmentat de conștiința ninsorii de afară. Versurile par o combinație între imaginarul înfrigurat al lui Bacovia și retorica declamatorie a lui Adrian Păunescu: ,Înfrunte oricine ninsoarea de-afară/ De astăzi rămîn sechestrat între cărți/ Zadarnic mă strigă, prin viscol, la scară,/ Ecouri sosite din sute de părți.// Aici mă absoarbe vârtejul de
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
detonator al apariției tânărului Mircea Dinescu pe scena liricii noastre de la începutul deceniului opt. Îi citim versurile de debut, nolens-volens, cu ochii noștri de acum și cu o privire, dacă nu obosită, în orice caz transformată de succesivele liberalizări ale imaginarului poetic. Ultimii ani au ridicat în mod semnificativ cota îndrăznelilor artistice (limbaj slobod până la vulgaritate, scene de sex fără perdea, expuse ca într-o vitrină de bordel, aluzii triviale ori referințe directe la anumite părți - nu multe - ale anatomiei omenești
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
rămas prieteni, arată cât de dificil era acest amestec, mai cu seamă proiectat pe fondul sumbru, dur și închistat al anilor '50. Oglinda, păpușile și Toscanini în copilărie simțeam un fel de respingere a lumii și-mi găseam refugiul în imaginar, fără să știu că această preferință era un semn al carierei de mai târziu și că jocul cu păpușile a fost de fapt prima ocazie de a mă antrena în regie. Mă jucam trăgându-le de sfori (căci toate păpușile
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
pe care le reprezintă?. O altă cale de analiză au urmat Carmen Pădure Blaga și Georgiana Lungu Badea. Prima s-a referit la disponibilitatea textului lui Dumitru }epeneag de a fi tradus și a insistat asupra fenomenului de convertibilitate a imaginarului în structuri de reprezentare și structuri de limbaj. Există o similitudine, la nivelul operațional, între creativitate și traducere în procesul neuro-mental de construcție și deconstrucție. Cea de-a doua a detaliat ?arhitectura procesuală? a creației lui }epeneag. Legătura dintre onirism
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
Eliberarea de vechile fantasme e o iluzie. ? Un teatru întreg de fantasme? (p. 17) stă la pândă. Prozatorul e clovnul propriului trecut, orice ar face. Există soluții de a masca această fatalitate: dresura de fantasme sub forma arbitrariului controlat al imaginarului, adică sub forma unei textualizări a onirismului. Visul e un circ al fantasmelor, iar prozatorul e dresorul lor, victorios în urma unui proces îndelungat de îmblânzire. Dominarea propriilor fantasme trebuia să treacă prin purgatoriul altei limbi, care sună mai autoritar, dar
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
opera, produsul finit. Că efortul ar fi mai important decât rezultatul. Estetica eterogenă și căutarea ,în nesiguranță" mi se par perfect integrate în cuprinsul poemelor lui mari, în care cuvintele potrivite, forțând sintaxa și reformând vocabularul, reconfigurează în mod excepțional imaginarul saturat de atâtea și atâtea reprezentări anterioare. Ineditele traiectorii deschise și drumul trudnic parcurs de autor își găsesc împlinirea nu într-un merit al încercării propriu-zise, ci în bijuteriile realizate cu migală de poet. Care se considera, cum știm, un
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
mea precum un fluture”, nici încet, căci ,,timpul va veni în spatele meu, ca un bou blând.” Așa stând lucrurile, am ales Calea mea!» (THEODOR RAPĂN) Celelalte sunt prelungiri ale trupului. Cartea e altceva, cartea e o prelungire a memoriei, a imaginarului, a ființei cosmice.” 2. Pe langă ziarul ,,Teleormanul” funcționa un Cenaclu Literar în care nu vârstele îi apropiau pe cenacliști, ci trăirea aleșilor în fiorul cuvântului scris. De atunci am rămas cu acest cult al cărții și al creației. O
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în/ pîntecele ei. eroii se lasă mîncați de hagiografi. într-o castitate mult mai/ subtilă, bunica vomita. lacurile se strîngeau în jurul peștilor, cerul în jurul buricului ei,. într-un astfel de registru poeta mizează pe o frenezie a materializării, pe un imaginar inflamat, sieși suficient. Nimic nu iese în afara acestei sfere implozive, a acestei magme ce se autoconsumă. Solemnitatea decade-n absurd, dar, printr-o mișcare circulară, absurdul se solemnizează. Transcendența e implicită ca-n orice damnare. Spre-a sugera o organicitate
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
nu este aceea tangibilă, episodică și supusă diverselor variații de context, cu una atemporală, nondiscursivă și imaterială. Însă în pofida suportului său oarecum imponderabil, referentul acestei picturi este unul incontestabil și de o autoritate copleșitoare. În linii mari, două sînt sursele imaginarului în pictura lui Vladimir Zamfirescu și ele privesc, în aceeași măsură, modele care au sedimentat și s-au acreditat în timp, dobîndind o autoritate maximă și indiscutabilă: codul cultural și eposul spiritual. Discursul pictorului pornește, așadar, de la epica vetero- și
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
aceea stilistică. Esențializînd lecția lui Corneliu Baba, el decontextualizează forma, purifică imaginea, extirpă reperele de parcurs și îi transferă privitorului, apelînd subtil, prin stimuli subliminali și prin alte strategii psihologice, la memoria acestuia, întreaga responsabilitate a privirii sistematizatoare. Ieșind din imaginarul și din eposul spectacolului biblic și pășind mai încoace, în lumea seculară și în spațiul culturii istoricizate, Zamfirescu nu-și modifică atitudinea și nici nu-și schimbă felul de a privi. Chiar dacă iese din sacru, el rămîne cumva în mitul
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
Lumea ,pierdută" mai supraviețuiește în mobilier și va dispărea în mare măsură atunci când eroul va fi obligat să îl vândă, pentru a subzista. Danyel Raynal vrea să înțeleagă ce se petrece în Insulă, dar nu se poate desprinde de lumea imaginarului, pe care o cultivă de când este scriitor. Acolo sunt nu doar familia, dar și Idei: eroul își vorbește sieși, se interoghează, își răspunde, i se adresează Guvernatorului și chiar lui Dumnezeu, pe teme de morală și de filozofie speculativă. întoarcerea
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
ca la Cité Internaționale din Paris ar fi fost prezent, alături de Gabriela Adameșteanu, si Eginald Schlattner, ca un al unsprezecelea scriitor, e drept de limba germană, din România. Editorialul lui François Busnel îi previne pe cititori în legătură cu clișeele de care ,imaginarul francez" este doldora cînd vine vorba despre România: ,cețurile Carpaților" ori ,neverosimilele extravaganțe vampirești" (referință la Dracula, desigur). Alexandre Fillon a fost la București și la Cluj, înainte de vizita românilor în Franța și s-a documentat atent asupra invitaților, dar
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
nicidecum de vreun imperativ obiectiv. Situația s-a schimbat însă din momentul în care știința însăși a început să invalideze presupozițiile umanismului, care se vedea acum contestat cu propriul instrument de certificare. Drept urmare, critică democrației a putut să revendice în imaginarul public dimensiunea epistemică a conformității cu adevărul natural, impozabil tuturor dincolo de afinitățile subiective. În acest sens, un rol important a revenit studiilor din domeniul psihologiei, în particular psihanalizei și dezvoltărilor ulterioare din teoria adleriană, care au infirmat concepția optimistă asupra
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
nou pe ireal și ,regat imaginar". Utopia din Cartea Milionarului nu trebuie privită în sine, ca rezultat al invenției situate în afara oricărui comentariu. Proza lui Ștefan Bănulescu cere o lectură mai complexă. Ea ne arată atât modul de constituire a imaginarului, de instituire a unei lumi, cât și modul în care această lume ar trebui interpretată. Ștefan Bănulescu pune o oglindă în fața crepusculului bizantin al Metopolisului. Narcisismul creației este dublat de narcisismul interpretării incluse în textul întemeietor. Act de multiplicare vicioasă
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
intensitatea suferinței e halucinantă, a lui Cioran e balcanică, adică e și nu e. De altfel, cu o sinceritate cuceritoare, el însuși își divulgă situația și se ia în rîs". Sau: , La el, exagerarea, ironia și concentrarea țin loc de imaginar. în Caiete, unde le estompează, cînd nu și le pierde, unde e mai Ťsincerť, nu mai este el". Ca și: , Se întîmplă și ca Cioran să nu sesizeze tragicul". Ca și: , Și nu i se potrivește cultul actual. îndeobște, cultul
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
mesajul profund al sutelor de lucrări și în aria geografică din care ele provin. Atît la o privire exterioară, cît și la o analiză aprofundată, Bienala... de la Ploiești este simultan un curs de geografie artistică și un studiu subtil despre imaginar și despre comportamentul simbolic dintr-o arie culturală care cuprinde, practic, toate marile zone ale lumii. Din Maroc și pînă în Lituania, din Egipt și pînă în China, din Macedonia pînă în Guineea, din America pînă în Bulgaria și din
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
proiecția în timpuri revolute. Atît de expresiv rural dar și dornic de emancipare, poetul declară: ,Un țăruș înfipt în islaz mă ajută să ies/ Din timp/ Și privind în oglindă să mă bucur de izbînda/ Asupra morții" (Cîntec despre substanță). Imaginarul i se proiectează în ,splendide vremi răscolite de fluturi", cu medievală amprentă: ,Mă sprijin de ele cu toată greutatea corpului/ Mănînc un măr viermănos/ Arunc sulița la țintă în ochiul cît un taler/ Al ciclopului/ Scriu plin de lene:/ Iubesc
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]