1,575 matches
-
putut să apară din‑ tr‑un unghi oarecare. El desena din memorie respectând reguli stricte a că‑ ror aplicare asigura că tot ceea ce trebuia să figureze în pictură se va putea discerne perfect 4. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din feno‑ men, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în urmă cu ani, își regăsește expresia explicativă și de acum nefantastică. Fantasticul își are însă sursa de perpetuare a lui în cunoașterea științifică și de acum explicativă. El acum străbate drumul spre o altă treaptă de exprimare în arta imaginativă a artistului, pentru simplul motiv că trăirea momentului este subiectivă, deci influențată de particularități. Artiștii vor continua așadar să încerce (și să reușească) să facă vizibilă partea nevăzută a fantasticului. În continuare, fără pretenția de a trata exhaustiv subiectul, ne
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
timp în amicale tovărășii cărora le-ai dat tot sufletul.” Nimeni nu ar putea contesta că spaima de moarte nu este, în proza lui Holban, trăită autentic, întrucât ea domină conștiința eroului și devine o obsesie. „Personajul experimentează moartea doar imaginativ și atunci experiența se transformă în spectacol în care eroul este în același timp regizor, interpret principal și spectator fascinat nu numai de aceasă joacă macabră, ci de reacțiile celorlalți.”<footnote Alexandru Călinescu, Anton Holban. Complexul lucidității, Editura Albatros, București
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
oprit, ne oferă spectacolul unei creații mereu reînnoite, încît gîndurile noastre sînt antrenate în acest curent și avem iluzia că și noi am putea crea, că nimic nu se opune voinței și fanteziei noastre? Acest sentiment original al unei creații imaginative libere s-ar explica mai ales prin contrastul dintre mediile unde se desfășoară, în general, activitatea noastră mintală și cel în care ne găsim acum. Gîndirea și sensibilitatea spuneam unui muzician care nu este decît muzician sînt obligate să urmeze
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
divină, și o așterne pe pânza mirificului spațiu. Întăresc spusa de mai sus: nu orice privire poate vedea albastrul dealurilor ieșene. Să te poți bucura de acest privilegiu, se cere să ai ochi de artist. Adică sensibilitate și har. Privirea imaginativă este apanajul artistului, dar nu poate contesta nimeni faptul că în orice ființă umană sălășluiește un sâmbure de artist. Diferența este că, în unele cazuri, acesta încolțește și dă în rod, în altele, el rămâne în stare incipientă, ținând pe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
o remarcă care reflectă progresul jurnalismului dezangajat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit de subiectul care o observă - multe din ele publică "reportaje de viață atât de vii încât te cuprinde mirarea de ce acești scriitori atât de energici și imaginativi nu sunt recunoscuți și încurajați" (14). Această mică divagație a lui Garland este importantă pentru că el este unul din teoreticienii importanți ai mișcării literare naturaliste și Crumbling Idols una din tribunele principale ale mișcării (Pizer Realism and Naturalism 55). Mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de către Germania. Totuși, Willliam Dean Howells, ca editor al lui Atlantis, este creditat ca principalul susținător al literaturii americane realiste. Pentru Howells realismul va "dovedi fidelitate față de experiența fenomenală și probabilitatea motivelor este o condiție esențială a unei mari literaturi imaginative" (Criticism and Fiction, 15). Este bine de observat că influența literaturii realiste (și naturaliste) asupra jurnalismului literar narativ a fost mai mult în direcția descoperirii unei articulații critice. Tehnicile literaturii realiste și naturaliste erau de mult folosite în formele narative
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în parte pentru că a suferit și din cauza limbajului critic sovietic. Dar Cathy N. Davidson traduce pasajul: "Bakhtin deci notează (că) activitatea intelectuală și emoțională complexă a citirii ficțiunii influențează la momentul dat individul neputincios, cel puțin din punct de vedere imaginativ, prin aceea că-i permite în chip necesar să aibă o reacție față de text" (303). Afirmația lui Bakhtin că un individ dobândește "inițiativă" reflectă subiectivitatea implicită în cadrul "activității intelectuale și emoționale complexe" și autorizarea imaginației "la un răspuns particular necesar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să nu lase nici o întrebare fără răspuns - păreri contencioase. În afară de problemele epistemologice ale unei asemenea ambiții, rezultatul este că direcția principală a modelului de știri este de a nega întrebările la cititor, acest fapt născând o prăpastie epistemologică între participarea imaginativă a cititorului și ceea ce a devenit între timp un univers obiectivat. Ca să spunem așa, stilul știrilor "obiective" aspiră către un ideal platonic, așa cum am demonstrat într-un exemplu anterior de știre factuală. Buletinul, scris de reporterul lui Associated Press, Lawrence
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fapt incontestabil care nu are cum să fie subiect de dispută, altfel decât întrebarea pe care cititorul a fost direcționat să o pună - Este Lincoln în viață sau nu? În cele din urmă subiectivitatea cititorului a fost exclusă de la participarea imaginativă. Imaginația a fost cu adevărat paralizată. O concluzie asemănătoare poate fi trasă cu privire la nașterea în acea perioadă a presei de senzație. Jurnalismul de senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
March refuză sfatul lui Conrad Drezfoos, o face pentru că jurnalistul "filozofează" - are ideea să se retragă pe sine din imediatul cotidian al vieții... Această poziție îl împiedică pe March să termine schițele pentru care strânsese material" (180). Refuzând să participe imaginativ cu subiectivatatea sa în aceste experiențe, March își neagă în ultimă instanță propria subiectivitate; el reface în propria viață experiența distantă care reflectă alienarea cititorului față de obiecte. Filozofând, o ia pe calea volatizării nietzcheniene. Într-adevăr, Ziff are dreptate: caracterul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ajutat la lărgirea granițelor lumii cunoscute, au mărit volumul de informații noi și și-au eliberat perioada în care au trăit legende. Ca și în trecut, spiritul călătoriei și al descoperirii maritime a continuat să influențeze orice tip de literatură imaginativă și reflectivă" (190). Emanciparea menționată de Bush este una de eliberare de imaginea distanțată a trecutului absolut prin acceptarea prezentului inconcluziv. O astfel de literatură în care relatările despre lumea fenomenală sunt anunțate - jurnalism - este reflectată în jurnalul lui William
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
numi în mod convențional măiestrie artistică creativă, sau ce numește Weber "conștiința de formare". După cum notează Frederick A. Pottle despre Jurnal londonez, "în general Boswell își știe povestea ca și cum ar fi romancier" (12). Rezultatul este "o mare putere de realizare imaginativă care compensează lipsa invenției [ficționale]" (14). Cu "realizarea imaginativă" în inima jurnalismului literar narativ, se separă și mai mult firele modelelor de story și de informație, o tendință care va căpăta amploare în secolul următor în evoluția stilului jurnalistic în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
numește Weber "conștiința de formare". După cum notează Frederick A. Pottle despre Jurnal londonez, "în general Boswell își știe povestea ca și cum ar fi romancier" (12). Rezultatul este "o mare putere de realizare imaginativă care compensează lipsa invenției [ficționale]" (14). Cu "realizarea imaginativă" în inima jurnalismului literar narativ, se separă și mai mult firele modelelor de story și de informație, o tendință care va căpăta amploare în secolul următor în evoluția stilului jurnalistic în ziarele americane. Între timp, peste Atlantic, relatările narative au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
îi oferă cititorului asemenea răspunsuri, incitându-l astfel la întrebări și la implicarea propriei subiectivități. După cum afirma Cathy N. Davidson în opera sa de interpretare a lui Bakhtin, o asemenea implicare în prezentul neconcludent "dă putere, cel puțin pe plan imaginativ, individului ce până acum nu avea nici o putere, implicându-l activ prin răspunsurile personale pe care le suscită textul" (303). Aceasta era ambiția predominantă a jurnalismului literar din anii '30 ai secolului al XX-lea. Printre practicanții din acea perioadă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
împărțind orașul în două: stânga și dreapta" (124). După cum remarca discipolul ei, Pamela Bordelon, pe lângă predominanta "lirică" a prozei (123), Hurston face apel și la o abordare devenită între timp comună în jurnalismul literar, și anume plasarea cititorului, pe plan imaginativ, într-o locație pe care acesta nu ar fi remarcat-o în mod obișnuit. Eatonville, cu o populație de numai 136 de locuitori, ar fi fost altfel probabil ignorat. Și totuși, aflându-se între Jacksonville și Winter Park-Orlando, este o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
propriile opinii prin intermediul... imagisticei", după cum sugerase colegul său comunist Joseph North (121). Aceasta nu înseamnă că asemenea texte ar putea evita vreodată în întregime influența ideologiei, dar în schimb ele i se pot opune și pot determina cititorul (pe plan imaginativ) să tragă propriile sale concluzii. Anderson reușește să reziste într-o măsură mai mare acestor tentații ideologice. Mai mult, el pare să înțeleagă pericolele ideologice ale unui jurnalism obiectiv. În cadrul unui rechizitoriu adus jurnalismului obiectiv practicat în acea perioadă, el
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
comun de jurnalism și engleză (40, 46). În mod similar autorul articolului din Nieman Reports apărut în 1992, "Păcatul secret al jurnalismului", sugerează că acest păcat tainic este rolul important pe care îl joacă în articolele cele mai complexe scenariul imaginativ, cu alte cuvinte, aceste articole utilizează tehnici care în mod obișnuit sunt asociate cu scrierea unei nuvele (Kirkhorn 36). Gradul în care limitele acestui gen rămân încă neclare este dat de Judith Paterson în articolul "Cele mai bune lucrări ale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ficțiune, 1977) și John Hellmann Fables of Fact (Povești despre fapte, 1981). Hollowell propune o analiză care să examineze schimbările de stil din jurnalism, a rolului artistului și a producției artistice, și în cele din urmă a schimbărilor în scrisul imaginativ așa cum se reflectă în noul jurnalism (x). De asemenea, propune un continuum în care plasează noul jurnalism undeva între fantezie și istorie, și asta îl ajută să situeze și forma de expresie (20). În plus, ia notă de subiectivitatea preponderentă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ohio State UP, 1965. Williamson, G. A., Introducere, Foxe's Book of Martyrs, de John Foxe, 1596-97, ediția a 5-a, Ed. și abrevieri de G. A. Williamson, Boston: Little, 1965. Wilson, Edmund, Axel's Castle: A Study in the Imaginative Literature of 1870-1930, New York: Scribner's, 1943. ―, "Communists and Cops", New Republic 11 Februarie 1931: 344-47. Wilson, Harold S., McClure's Magazine and the Muckrakers, Princeton: Princeton UP, 1970. Winterowd, W. Ross, The Rhetoric of the "Other" Literature, Carbondale: Southern
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lungul existenței 181. Capacitatea Parizienei de a juca mai multe roluri este inegalabila. Pariziana este capabilă să pună la cale și să inventeze în mod constant scenarii 182, mai ales de felul acelora în care ea este protagonista. Gândirea ei imaginativa se manifestă plenar în scenariile și politica organizării spectacolului. Teatralitatea ordonează funcțiile personajelor în sisteme articulate. Dezvoltând diferite abordări textuale și dramaturgice, Pariziana joacă, de regulă, rolul de vedetă (Michèle de Burne, Clorinde Balbi, Nana) sau, uneori, pe cel de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în timp ce numai la 19,7% dintre femeile diabetice de tip 1 (internate în clinica noastră) colegii de serviciu știu că ele suferă de diabet. La femeile diabetice tinere apare o frigiditate dobândită, pentru că la femeie sexualitatea și procrearea în plan imaginativ, fantasmatic sunt corelate între ele. În planul reprezentărilor, actul sexual este totdeauna asociat cu nașterea, și dacă îi este frică de naștere și actul sexual va fi realizat într-o stare de anxietate, de angoasă, fără nici o participare, ca un
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
o teorie numită "incertitudinea pozitivă", care vorbește despre o abordare paradoxală a deciziei în carieră, în momentul în care individul nu știe nimic despre urmările alegerii sale. Este o modalitate de combinare a tehnicilor obiective/intelectuale și a celor subiective/imaginative într-un fel de înțelepciune neconvențională implicată în planificarea viitorului și în formularea unor decizii creative. Gelatt susține că incertitudinea care caracterizează viitorul se constituie într-o oportunitate deosebită pentru client, care astfel are posibilitatea să intervină și să modifice
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
bineînțeles, că un consilier va deveni terapeut personal. 5. Încurajarea imaginației, creativității și flexibilității Viziunea tradițională de stabilire a unei relații de consiliere include onestitate, atitudine necondiționat pozitivă, înțelegere și empatie. La fel de importantă este, însă, și abilitatea de a fi imaginativ, creativ și flexibil. Necesitatea de adaptare la o piață de muncă în schimbare și la noile realități sociale crește importanța abilităților mai sus prezentate. 6. Utilizarea activităților care implică fizicul, abstractul și emoționalul Deseori, consilierii se bazează mult prea mult
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
poate rezuma doar la observație, ci își extinde câmpul de investigație și prin adresarea de întrebări, acțiunea creativă și comunicarea colaborativă. Ținând cont de aceste modalități de operare ale gândirii critice, care ar putea fi văzută ca supliment al abordării imaginative a unei lucrări, a unui eveniment sau proces artistic, gândirea creativă, care ar putea funcționa pe baza unor activități de cultivare a imaginației critice, ar putea presupune compararea și contrastarea (respectiv capacitatea de a vedea diferențe și asemănări între concepte
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]