17,610 matches
-
străduțe, palate, somptuoase, voluptoase. N-am timp de nimic, de fapt, în goana mea vieneză. Decît de Werther. Cortina a doua, ca o schiță de lucru în alb și negru la un spectacol vechi cu Antigona, se ridică. Un copac imens pare mutat dintr-o pădure seculară aici. Genială ideea acestui mare scenograf, Peter Pabst! Cel care a lucrat mult cu Pina Bausch și care a cristalizat, vizual, stilul ei. Cu Peter Pabst a colaborat Andrei Șerban și la Othelo, făcut
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
de locuri? Actul al doilea. E toamnă. Copacul e îngălbenit. Și trist. Charlotte stă la o masă cu Albert. Sînt căsătoriți. Privesc în gol, minute în șir. Schimbă banalități. O atitudine nu chiar necunoscută. O căsătorie fără flamă, burgheză. Copacul imens al lui Peter Pabst, tulburător ca imagine și nu numai, preia în montarea lui Andrei Șerban funcția romantică din text, care este menținută, astfel, subtil, pe scenă. El este martorul pasiv, într-un fel, al întregii povești, nemuritorul care adăpostește
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
pare uneori că vi se confesează chiar Thomas?" (p. 137). Este adevărat că literatura pierde teren în fața imaginii. Dar, Răsvan Popescu o știe cel mai bine, cea care are de cîștigat din această dispută este televiziunea, nu cinematograful. Dovadă, numărul imens de săli de cinematograf închise în ultimii ani. Iar un film cult, cum se anunță a fi Femeia visurilor, are toate șansele să devină un răsunător eșec dacă nu este bine garnisit cu scene de sex dintre cele mai îndrăznețe
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
avînd nevoie de unele retușuri. Tabloul trebuia să reprezinte un amurg la mare. Un asfințit apocaliptic. Zeul setos de sânge al întregii planete cum se lasă vara sub orizont pe vreme senină. El, crudul, nesățiosul zilei, trimițând aupra lumii fluvii imense sângerii de toate nuanțele și pe care Sisi, de cînd veniseră la mare, se încăpățâna să le picteze, reluând mereu același peisaj inuman. Cărăuțeanu, rămas în urmă, își aprinsese pipa și venea agale pe maidanul pustiu spre țărm, însoțit de
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară". Din nou, G. Călinescu fantasmează în mod precipitat: "Imaginația e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis". Dar nu, bogăția fulgilor e un imens ecran pe care "mândra țară" e proiectată într-o avantajoasă armură de zale argintii. Iar strofa a doua cuprinde un distih ce-ți taie răsuflarea, când te aștepți mai puțin: Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
liceu vor declara că el a fost cel care i-a agresat și nu va recunoaște nimeni adevărul, că a fost bătut crunt de ei. În momentul următor, apăru o namilă grasă și bădărană care o împinse cu burta sa imensă, în afara clădirii liceului. Era agentul de pază al firmei T. AGR. S.Z. care păzea instituția de învățământ. Sonia sună atunci la 112. Un echipaj de Poliție veni la fața locului, să ia declarații. Apărură și două matahale tuciurii înspăimântătoare
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
de titularizare, cu grade didactice, profesioniști adevărați nu numai deținători de hârtie. Dar la Chiștoroaia toate acestea nu reprezentau absolut nimic. Nu dădea doi bani pe profesionalism. Se comporta cu ei de parcă ar fi fost ultimii sclavi de pe plantații. Ce imensă plăcere avea să se răzbune pe ei! Femeia avea cele mai crude și neobișnuite metode de chinuire. Ar fi invidiat-o chiar și criminalii de la Auschwitz dacă ar fi văzut ce făcea. Agresa, amenința cu moartea, mințea fără limite, șicana
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
deie din seninul lor ceresc; Nu-i vreau triști, senini să fie, ah, din suflet îi iubesc! Strălucirea lor să cadă printre umbre trecătoare... Ochi vrăjiți, pe cer îmi stați printre stele călătoare, Singur eu, avid, vă caut rătăcind în imensul infinit; Ochi albaștri ca seninul, mă întreb: cin’ v-a găsit? Cine-n voi se oglindește, și pe cine azi iubiți? Ochi gingași, fugari în noapte, de ce sunteți rătăciți? Unde stați, unde-nnoptați, ori îmi sunteți călători? Obosiți păreți pe
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
de văluri delicate - de la verdele crud al primelor frunzulițe de iarbă, până la cel întunecat și veșnic al acelor de brad - intersectate în cele mai incredibile forme... de parcă un copil s-ar fi jucat cu hiperboloizi uriași, cu elipsoizi și paraboloizi imenși, pe care i-a proiectat aleatoriu în văzduh iar aceștia au căzut haotic pe culmile muntoase... și cea mai incredibilă este curba rezultată din intersecția celor două formațiuni muntoase din față. Îi spun observația colegului din grupul nostru, care se
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
pe bulevardul central și se obișnuise, să ajungă rapid în centrul orașului, unde erau și corpurile Universității. Traseul era atât de plăcut, încât o îndemna la visare. Intră în sala de laborator. Razele soarelui se revărsau în cascadă, prin ferestrele imense, ce ocupau aproape tot peretele exterior. În față, în primul rând se așezaseră cei mai înalți studenți din an. Și-a dat seama imediat, că se dispuseseră așa intenționat. Probabil aflaseră că vine o persoană, care de abia terminase facultatea
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
demiurgice.Sensul existenței este dat de Lumină. “Facerea" înseamnă iluminare, ordonarea haosului prin vibrație. Operațiunea cosmogonică este o despărțire a întunericului de lumină, la origine amestecate. Lumina și întunericul sunt de aceeași natură. Lumea în care trăim este o operă imensă de lumină. Ne mișcăm în lumină, cunoaștem prin intermediul luminii și fiecare dintre vietățile existente în natură trăiește de pe urma luminii. Spiritualitatea răsăriteană a descoperit însă și alte înțelesuri adânci ale luminii. Căci Hristos, Cuvântul prin care și pentru care toate s-
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
eu i-am făcut o porcărie crasă, și de-atunci nu mai pot să-l văd în ochi, îl urăsc numai și numai din pricina acelei porcării!”), o asemenea meteahnă duce fatalmente la ură și atomizare socială și provoacă un rău imens întregii națiuni, treabă exploatată de cei ce urmăresc întreținerea dihoniei între români și menținerea României la coada țărilor din Uniunea Europeană. Cu toate că până în prezent s-au împrumutat peste o sută de miliarde euro, întrucât grosul acestora a fost destinat consumului și
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
rămas, au serios de suferit de pe urma dezbaterilor politice și a învârtelilor supranumite afaceri. Dar știu că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
românești. De dragul reformei (la fel ca utopiile comuniste, să fie un alt ideal sinucigaș al românilor?) au fost sacrificate toate sferele importante de activitate (industrie, agricultură, transporturi navale și feroviare etc.), fără a se pune altceva în loc, astfel că în imensele goluri apărute au înflorit nemunca, specula, corupția, furtișagurile, impostura și minciuna, în general toate formele de disoluție moral-spirituală. După cum se prezintă lucrurile, în 25 de ani încă n-am isprăvit cu reforma-genocid (economic, moral-cultural, de identitate, democratic), atâta timp cât se mai
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Pentru că Rusia este elementul tampon dintre opulența vestică și Orientul Îndepărtat în expansiune economică (a se vedea masiva penetrare a capitalului nipon în Statele Unite, dar și insistența cu care China privește spre Europa), pentru că actuala civilizație apuseană se bizuie pe imensele resurse naturale rusești (îndeosebi petrol și gaze naturale) și pentru că Rusia reprezintă o importantă piață de desfacere pentru produsele finite occidentale. Se subînțelege că situația economică a României nu se va redresa căutând vinovați în dreapta și în stânga și, după dibuirea
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
felul cum arată produsele încă nepuse pe foc? Da, cu condiția ca acestea din urmă să fie exotic gustoase sau să prevestească satisfacții de gurmand. N-a fost cazul. Actorilor - Mircea Diaconu, Constantin Cotimanis, Emil Hossu le-a făcut o imensă plăcere joaca de-a Shakespeare. Joaca mizează pe complicitatea spectatorilor și, în seara aceea, aceștia s-au supus cu grație poruncilor de pe scenă și episodul workshop a fost unul dintre cele mai reușite. Scena "Ofelia, du-te la mănăstire" a
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
a fugi înapoi în canale, pe stradă, în gări și parcuri. Efortul oamenilor de teatru riscă să fie zero dacă autoritățile competente, care au sistemul legislativ și ar trebui să aibă, măcar, bunăvoința necesară, nu consideră acest spectacol o șansă imensă în orice fel de dialog internațional legat de problema copiilor străzii. Nu mi s-a părut ca oficialitățile să fi dat buzna la "Creangă", dar s-ar putea să greșesc. Nu cred, pe de altă parte, că mirajul scenei să
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
principale) ca impact la public. Evoluția lor conține o maturizare artistică și umană. Sper să fie conștiente de ce li se întîmplă și să înțeleagă, mai repede ca majoritatea artiștilor tineri, că afirmarea are nevoie de timp și de o muncă imensă ca platforma să fie solidă și performanța durabilă. Acasă a adus o lumină bizară prin canale. Protagoniștii lor au fost, pentru cîteva seri, protagoniștii scenei Teatrului "Creangă", o dedublare provocatoare a nocturnului. Nu știm, de fapt, ce lumină va învinge
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
postului t.v. cu pricina și, mai ales, nu așteptați rezultate spectaculoase imediat: veți vedea, după cîțiva ani, că instituția cronicii literare n-a falimentat și că e posibil să fie pusă oarecare ordine chiar și într-o producție editorială imensă și haotică precum cea de astăzi, de la noi. Îîntre ruptură și cîrpeală Mai mulți încercați editorialiști au încercat să evalueze dimensiunile conflictului dintre părintele Constituției, Antonie Iorgovan și d-na Rodica Stănoiu, ministru al Justiției. După bunul obicei din presa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
subiectelor sale de editorial. Nefiind un cititor de ziare, multe dintre grozăviile vieții politice românești le-am aflat din cartea de față și nu din cotidianul pe care îl conduce sau din suplimentul său literar. Tentația analizei de conținut e imensă. Editorialele lui Cristian Tudor Popescu cer în primul rînd o reacție, o atitudine. Și totuși sîntem în fața unor texte publicate fără trimiteri, fără datare sau indicația locului în care au apărut inițial. Sînt deci scoase din contextul fierbinte care le-
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
Constantin Țoiu (variantă) 2 mai 1970. Jurilovca. Morunul, ca nuvelă... fragment... (de roman). Ideea ispășirii păcatelor. cu mîncăruri aduse de lipoveni. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darului, - noi îi zicem pomană. Un pescar aduce un morun imens. Cu încă trei inși îl bat în cuie, îl răstignesc de poarta de lemn a bisericii atît de colorată... (Biserica veselă)... Morunul atîrnă cu capul în jos, capul avînd aspectul unei torpile gata să fie expediată. A fost prins mai
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
a scris Stahl și în cartea sa Amintiri și gînduri, apărută la Ed. Minerva, în 1985, eu fiind redactorul volumului. Și, împreună cu volumul din anul următor Eseuri critice, apărută tot la Ed. Minerva, (tot eu fiind redactor) au provocat un imens scandal creat de publicațiile naționalist-ceaușiste Săptămîna și Luceafărul, înspăimîntîndu-l pe bătrînul, acum, sociolog care mă întreba, atunci, dacă nu cumva i se va lua pensia. În acest interviu lung cu dl Zoltán Rostás vorbește pe larg despre generația grupării "Criterion
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
episod de scurtă durată. Am găsit o scrisoare a lui Comarnescu adresată lui C. Noica în decembrie 1938, cînd filosoful s-a convertit la legionarism, în care îl sfătuia (Noica era la Paris cu o bursă) că face o greșeală imensă prin aderarea sa la mișcarea legionară, citînd-o în cartea mea Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, ca și răspunsul decis al tînărului filosof. Dl Zoltán Rostás ne-a făcut un serviciu imens publicînd această serie de interviuri cu marele sociolog Henri
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
la Paris cu o bursă) că face o greșeală imensă prin aderarea sa la mișcarea legionară, citînd-o în cartea mea Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, ca și răspunsul decis al tînărului filosof. Dl Zoltán Rostás ne-a făcut un serviciu imens publicînd această serie de interviuri cu marele sociolog Henri H. Stahl (de ce așa de tîrziu?). I se cuvin sentimente de stimă și recunoștință. Recomand, cu căldură și stăruință, lectura acestei incitante cărți. Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
toți autorii care mi-au inspirat cronici nefavorabile sau nu întrutotul favorabile! Cu ură! Tot blestematul de sentiment al răspunderii (așa îl consider acum, blestemat) m-a determinat să mă ocup de prospectarea zăcămintelor de talent literar din România. Zăcăminte imense, foarte puțin explorate și aproape deloc exploatate. Am devenit un fel de geolog fanatic (fără să ajung și șef al statului), astfel încât la un moment dat am și desenat o hartă a resurselor de talent literar din România, pe care
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]