2,253 matches
-
și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt vechii opoziții dintre sistemele capitaliste și societățile visate ale schimbului, îndeamnă la evitarea impasurilor determinismului și cauzalității. Transformarea schimburilor și a idealizărilor în bunuri exemplară în valorizarea eticii de întreprindere sau a celei de antreprenoriat din ONG-urile caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Aplicarea obiectelor și metodelor etnologiei elaborate pe terenuri rurale unor spații sociale noi necesită reformulări care au făcut obiectul a numeroase disensiuni în ultimii douăzeci de ani. Unele ajustări ale demersului etnologic pot ascunde adevărate piedici intelectuale, conducând astfel la impasurile teoretice pe care le voi ilustra aici printr-un exemplu, ales în mod deliberat dintre abordările care s-au dovedit cele mai novatoare și mai puțin caricaturale. Noëlle Gérôme este o pionieră a etnologiei întreprinderii în Franța. Ea se situează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fapt niciodată să-și construiască obiectul: acesta se dovedește imposibil de circumscris, fiindcă indică un raport social al cărui conținut concret trebuie să fie constant eliminat pentru a fi ridicat la statutul de finalitate disciplinară 95. Este vorba de un impas în care s-a împotmolit în special critica postmodernă. Dacă noțiunea de alteritate e considerată o producție socială (ceea ce este acum o evidență împărtășită și bine afirmată), atunci accentul cade pe procesul de alterizare. Alteritatea (în realitate, modurile ei de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mărfurilor și a numerarului. Această imposibilitate a activității de producție de a servi ca principiu de obiectivare a unui univers material umanizat exclude toate manifestările concrete ale economiei monetare: consumul și producția însăși, care nu poate decât să rămână în impasul raportului de forță. Exploatarea culturii de palmieri sălbatici nu a putut depăși suprimarea coerciției în virtutea naturii înseși a acestui mod de activitate. Este absolut inutilă încercarea, prin măsuri de creștere a prețurilor sau prin ameliorări tehnice, de a salva această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
construcții hegeliene care nu-i satisfac decât pe cei care le-au făcut. În Africa neagră, eșecul științelor umane scientiste este de netăgăduit, și nu ameliorând tehnicile de anchetă, adică străduindu-ne din ce în ce mai mult în direcția scientismului, vom ieși din impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și colegii lui. În unul din aspectele naturii lui, obiectul său (populația) corespunde acestei reificări scientiste în care fraternizează economiști, pedologi, agronomi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nimic de-a face cu perspectiva scientistă. Totuși, prin nu se știe ce complex, el se plasează în același univers ca și colegii săi, rupându-se astfel de realitate și prezentând analize mult prea onirice. Cum se poate ieși din impas? Există, se pare, un singur mijloc: întoarcerea la concretul imediat, reluarea contactului direct cu satul; într-o a două etapă (stabilirea planului de dezvoltare), va trebui stabilit raportul dintre acest concret al satului și rezultatele științifice ale analizelor economice, ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să fie puși oamenii la muncă? Iată întrebarea cel mai des formulată. Școala tehnică pare a fi cea mai potrivită pentru a ameliora calitativ activitatea, dar ce învățământ agricol îi va putea face pe oameni să muncească dacă nu vor? Impasul se dovedește imposibil de depășit. Dacă există vreo noțiune ancorată fără drept de apel în mintea noastră occidentală, este cea de "muncă"; previziuni economice, analize sociologice, planificări presupun mereu în mod implicit că individul muncește mult și bine. Această noțiune
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ori, nu prea a fost aprofundat, și în fața consumului monetar al satelor, rămânem neputincioși, situație deosebit de gravă; pe ce anume să se sprijine o politică de dezvoltare dacă nu, înainte de toate, pe consum (cel puțin dacă se dorește ieșirea din impasul producției forțate)? Există două surse de venit monetar la Okelataka: vânatul și cafeaua. Cei 15 600 franci obținuți în timpul celor două luni ale șederii noastre pot fi, datorită monotoniei structurale a duratei anuale, extinși la douăsprezece luni. Astfel, aproximativ 93
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
oprită; el își află semnificația profundă în acumulare. Ar fi de făcut un întreg studiu asupra artei cuvântului, asupra acestui gând exclusiv vorbit, nefixat în scris și în lectură. La modul general, chestionarul nostru clasic de opinii ne conduce în impas. Ce am făcut atunci? Ne-am folosit pur și simplu de un magnetofon. Am obținut trei serii de documente: 1. Am organizat mai multe reuniuni de grup în jurul magnetofonului; ca în orice reuniune sătească, erau puține discuții, fiecare rostind un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între scopul dominației, persoane și factorii aflați în joc, bunurile economice discrepanță care duce la impas și interzice orice stabilitate. Fiecare își etalează bunurile pentru a anexa persoana celuilalt; este un conflict pasiv, contemplativ, am putea spune. Într-un context ca acesta, nicio unitate, nicio stabilitate nu se poate manifesta. Sau persoanele sunt cele în cauză
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
celălalt; • experiențe comune; o continuă, neîntreruptă comunicare și intercunoaștere; • consens, soluții negociate; • încredere reciprocă, onestitate reciprocă, sinceritate reciprocă, compasiune; • ascultarea atentă a celuilalt; ascultarea empatică reciprocă; • reacția amânată, cumpătată; • dorința și capacitatea de dăruire; • inițiativă pentru dezvoltarea relației, pentru depășirea impasurilor; • a ști că putem spune întotdeauna ce avem de spus (cu diplomație, cu grijă pentru partener, asertiv); • timp dăruit/oferit partenerului. Prin problemele și căutările ei, cartea de față și-a propus să aducă în prim-plan: a. importanța relațiilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să fim pregătiți să plătim pentru a obține. Să căutăm cu atenție și discernământ să ne dăm seama de ce dorește celălalt ceea ce cere. Este, totodată, indicat să-l facem să vorbească mai mult decât vorbim noi. Dacă negocierea intră în impas, atunci: • aducem în discuție date noi; • stabilim o pauză; • ne situăm pe o poziție hotărâtă sau îl întrebăm care ar fi cerința care ar duce la încheierea negocierii. Nu facem niciodată o concesie fără a primi ceva în schimb. Încheierea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
slujbaș credincios de-al lui vodă. Cât despre ,,antidotul’’ pe care Negoiță este solicitat a-l utiliza pentru vindecarea eroinei, lucrurile se complică. După isprava de la Craiova lui Negoiță i se ia darul, iar fostul vrăjitor se află în mare impas. El merge totuși la curtea lui Vodă, dar, nici nu se putea altfel!, domnița ,,știe’’ că Negoiță nu mai este puternicul trimis al diavolului și, de aceea, refuză a comunica cu el, alungându-l cu vorbe de dispreț și ocară
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
al încordării, hangiul înnebunește. Stavrache, cazul clinic al nuvelei, ar dori să-și fixeze existența, să-și constituie un statut social stabil și prosper, ceea ce nu poate realiza cât timp nu are certitudinea morții fratelui plecat. Viața hangiului intră în impas, cititorul asistând mai mult la un proces de autodistrugere, căci nici o vină juridică nu i se poate imputa. Este invadat de coșmaruri și morbul lucrează din interior, făcându-l să traverseze stări halucinatorii, până la confruntarea cu realitatea, care îl găsește
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
să se angajeze în mod repetat în relații cu ceilalți, care îi consolidează postura de subordonare în relație; de exemplu, multe femei se căsătoresc cu bărbați care vor soții servile, inhibate. Această reprimare a propriilor lor idealuri și frica de impas, le face pe femei mai anxioase, ca și în tulburarea de anxietate generalizată. Atacurile de panică și fobiile sunt în mod simplu expresiile unei extreme vulnerabilități care le face pe femei să devină anxioase. Agorafobia poate fi un alt mod
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
piedică exterioară." Mi-a reproșat din nou că nu mă plimb și m-a amenințat că după-masă, spre ora 6, trece să mă scoată. Mi-a cerut și paginile scrise până acum, vreo douăzeci, cu gândul să mă tragă din impas. Paginile pe care i le-am dat conțin, în mare, o analiză a complexului semantic per, o justificare a "peratologiei" ca aură metafizică a acestui complex semantic, o localizare a teoriei din Tragicul în cadrul peratologiei, o redefinire a libertății în raport cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca și cum Cineva ar fi pitit în trusa condiției umane, înainte de a ne fi trimis în excursie pe pământ, și harta evadării noastre de aici. 13 februarie Andrei crede că poate rezolva prin deriziune, șarjă și apel la venerabilitatea problemei un impas care face parte din însăși rețeta noastră de fabricație. Când l-am numit odată neonest (și a tresărit) nu m-am referit la caracterul lui, ci la consecințele formației lui. De aia e bună filozofia și Andrei plătește cu această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ascultă numai Beethoven și zice că îl descoperă." ― " Ce dorești, doamnă, nu-mi dai voie să-l descopăr pe Beethoven la 82 de ani?" Sosirea mea la Paris se face întotdeauna prin ei. Seara a început. Pălăvrăgim, râdem, ne evaluăm impasurile și, ca de fiecare dată când îi revăd, mă cotropește senzația de bunăstare interioară totală pe care mi-o dă cea mai proaspătă, mai egală, mai neobosită iubire a mea. vineri, 9 august Astăzi, trecând pe Boulevard Hausmann, în fața magazinului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o perspectivă internațională, învățăm să ne cunoaștem mai bine, după cum știu comparatiștii și după cum spunea deja Montaigne. Ceea ce înseamnă, totodată, că lectorul din afara Franței va putea privi acest capitol doar ca pe un exemplu printre altele, permițându-i să cunoască impasurile majore în tratarea problemei. Tot pentru acest cititor nu numaidecât francez vom propune, în postfață, câteva elemente concrete pentru o structurare independentă a cercetării și acțiunii împotriva violenței din mediul școlar în lume. Capitolul I Violența manipulată Violența în școală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
străin e ca o concentrare a atracțiilor și pericolelor din Brazilia, chiar dacă, așa cum subliniază Marin (Marin, 2000, p. 522), "nu se poate reduce extrema complexitate a crizei carioca numai la violența criminală. Trebuie să privim tragedia de la Rio prin prisma impasurilor modelului brazilian [...]. Pe termen lung, aici s-a sedimentat o excluziune socială pe care alegerile economice au accentuat-o". Am face o greșeală, întâlnită destul de frecvent, considerând Brazilia o țară săracă, subdezvoltată. Este, înainte de toate, una dintre cele mai inegale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fenomene; iar în științele practice, cum ar fi politica, ne arată cum putem descoperi cele mai potrivite opțiuni în ceea ce privește politicile. Avînd în atenție această concepție asupra teoretizării, lucrarea de față nu oferă altceva decît o serie de interpretări discutabile ale impasurilor teoretice - cel puțin în ce privește realismul. Însă această carte este scrisă și cu un alt interes teoretic. Teoria nu este doar acel rezultat al cunoașterii prin care sînt generalizate constatările empirice; teoria este însăși condiția cunoașterii: avem nevoie de categorii și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cînd Germania s-a simțit suficient de puternică pentru a-și egala sau chiar a-și depăși adversarii, plus Marea Britanie, atunci politica balanței a eșuat. O mai bună descriere a acestei epoci decît "echilibru" este cea a unei situații de impas cu un arbitru preocupat de status quo. Balanța puterii nu poate însemna nici o politică îndreptată spre echilibru. Prin chiar asumpțiile realismului, atîta timp cît lupta pentru putere nu are o limită dată, fiecare își va urmări superioritatea, nu echilibrul. În
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
problemă din sfera negocierii și compromisului. A înțelege securizarea ca o practică ce mobilizează anumite dispoziții ajută analistul să obțină noi intuiții empirice. Ole Wæver folosește această înțelegere pentru a vedea ce s-a întîmplat în timpul politicii de destindere. Cînd impasul nuclear a zădărnicit toate inițiativele politice, Occidentul a folosit un fel de strategie de desecurizare. Kremlinul refuzase întotdeauna să-și deschidă granițele din punct de vedere economic și cultural, să recunoască drepturile omului și disidența politică, invocînd de obicei motive
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trecutului. Lawrence Freedman (1991) a rezumat, în maniera concisă care-l caracterizează, cele două lecții cu care SUA s-a ales din războaiele din Lumea a Treia, mai ales din cel din Vietnam: o intervenție are ca rezultat fie un impas, fie o escaladare (sau, mai rău, ambele). Discuțiile referitoare la intervenția din ultimul război din Golf au gravitat multă vreme în jurul acestor doi parametri, înainte ca analogia cu al doilea război mondial să contribuie la depășirea acestei situații. Perceperea celui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
America de Sud. Dar acesta presupune costuri mari și cere un mare efort pentru cercetare științifică și tehnologie. Atunci ar putea continua în aceste zone revoluția verde ca să crească producția la hectar, dar lipsa apei este o problemă. O alternativă pentru depășirea impasului poate fi creșterea cantității de hrană care se adună din mările și oceanele lumii. Dar cercetătorii spun că deja pescuitul a depășit cotele normale și că, de fapt, rezerva de hrană marină nu este infinită. Au intrat în discuție și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]