1,303 matches
-
înflăcărării lor în dezbaterea consecințelor greșelii inițiale în ceea ce privește simbolul "încarnării", înflăcărare care le-a insuflat curajul tragic de a persevera în greșeală pînă la capăt greșeală inevitabilă pentru ei și de a o apăra apelînd la raționamente speculative împotriva exigențelor imperioase ale înseși rațiunii. Aceasta situație inițială, contradictorie și fără sens este cea care pentru refularea îndoielii a dus la devalorizarea rațiunii umane, la tratarea ei cu dispreț și la punerea ei în opoziție cu revelația divină ca principiu superior adică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și în același timp torturante, transformînd nevroza în psihoză. Vanitatea obsedantă poate merge pînă la a sugera ideea fixă că ești personal desemnat de Dumnezeu să-l imiți pe Iisus, să-i urmezi calea spre sfințenie, să-ți asumi datoria imperioasă de a te sacrifica voii lui Dumnezeu, să fugi de lume, de lipsa ei de înțelegere și de tentațiile ei, să te refugiezi într-o mînăstire. Motivele unei asemenea decizii extreme pot fi multiple și nu este deloc necesar ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al doilea termen discursiv al fuziunii este preferat, în dauna primului termen. Din moment ce „capacitățile faptului de a fi corp sunt constrânse de faptul de a avea corp” (Stelarc, 1995, p. 92Ă, urmează ilustrarea unei serii de evoluții/augmentări care devin imperioase corpului uman în context „postbiologic”. Trecerea care se remarcă este de la stadiul psihoorganic al trupului uman la extinderea electronică și la interfațarea cibernetică a „sistemului” postuman sau de la „psihocorp” la „cybersisteme”. Postulând faptul că informația nu mai deține rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fixării formularelor liturgice, nu mai putem accepta improvizația În cadrul slujbelor bisericești. Eventualele modificări ale formularelor liturgice pot apărea numai În cazul În care sunt absolut necesare și numai cu aprobarea Sfântului Sinod. Spre exemplu, În ultimul timp apare tot mai imperioasă nevoia rostirii anaforalei cu voce tare pentru a nu transforma credincioșii În simpli spectatori ai Sfintei Liturghii. De altfel, Sfântul Ioan Gură de Aur arată că „tot poporul binecredincios, laolaltă cu ceata preoțească, În picioare și cu mâinile ridicate aduc
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
profesională. Astfel, prin comparație, probațiunea reprezintă un sistem complex și bine adaptat la varietatea actelor antisociale, care prin natura serviciilor sale permite o facilă și validă reintegrare socio-profesională a infractorului. Problema reinserției infractorului, dar mai ales prevenirea recidivei evidențiază nevoia imperioasă de schimbare atât a mentalității delincventului, cât și a reprezentanților centrali ai sistemelor punitive, cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pentru părinți și siguranță pentru copii, ceea ce determină o stare de bine, plăcere și armonie în sânul familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Ostilitatea lagărului capitalist este elementul generator al războiului rece. Ceaușescu nu abandonează limba de lemn învățată de mai bine de patruzeci de ani. În fața amenințării care-l încercuiește, amenințare pe care o consideră ca venind din exterior, el reamintește "necesitatea imperioasă de a apăra integritatea și independența României". Este gata să consolideze capacitatea de apărare a țării. Are grijă de supravegherea frontierelor. Este sigur de el, de familia sa, de soția sa omniprezentă și puternică, care controlează cu multă atenție activitățile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională - dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe al naționalismului fanatic românesc - își găsea reazem în convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie a culturii autohtone. Națiunea etnică este inescapabilă. Născut în marele organism al neamului de sânge pătruns de cheagul conștiinței unității de destin istoric care este națiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
James W. Cook, art. cit., p. 55. 452 Ibidem, p. 57. 126 celor patristice, a impus propria exegeză.453 Eșecul ei din Prolog, dar și din basmul pe care îl istorisește, constă în faptul că nu poate să demonstreze necesitatea imperioasă a autorității feminine în căsnicie. Personajele ei nu sunt întru-totul credibile, regina, bătrâna, cavalerul pot fi, de fapt, așa cum am subliniat, personificări ale târgoveței.454 Nevasta din Bath nu are simțul discreției, al intimității, nici pe cel al decenței, face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o concentrare pioasă, se aplecară peste el și rostiră încet, mai mult în șoaptă, un cuvânt, un nume: „Veronica”. Infanteriștii îmi făcură impresia că aveau să se achite de o datorie imperioasă, ce nu putea suferi nicio amânare, și că trebuia onorată, punctual, orice s-ar fi întâmplat, în aceeași zi, cu orice sacrificiu. Aceasta era, doară, dorința expresă a nefericitului poet, de a „spune” acest nume „pe închisele-i pleoape”: „Și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care cei doi au luat Premiul Nobel. La fel este situația altui savant român, Nicolae Odobleja (1902-1978), autorul primei concepții cibernetice generalizate, a cărui descoperire a avut aceeași soartă cu a lui Nicolae Paulescu. Publicarea rezultatelor cercetării este și mai imperioasă astăzi, când informația circulă cu o viteză amețitoare. Desigur, pentru a-și putea publica rezultatele În reviste de prestigiu, e nevoie ca tânărul cercetător să aibă un maestru care să-i deschidă porțile. Această ucenicie este absolut necesară, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
suntem capabili să urâm în situațiile care ne fac să ne temem, să fim furioși sau vulnerabili" (p. 204). Stimulii urii sunt, în general, acele lucruri care ne fac să ne simțim neajutorați și șubrezi. Când urâm, simțim o nevoie imperioasă să scăpăm de ceea ce ni se pare detestabil: "ochii noștri devin pumnale, inima ne e plină de fiere, vrem să rănim, să umilim, să anihilăm obiectul urii noastre, să urlăm, să-l facem bucățele" (Holmes, Holmes, 2001, p. 115). În
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
riscă să se comporte Într-un mod dogmatic, să vrea să-și Înnoiască permanent concepțiile, reușind astfel să-și dezechilibreze anturajul. Impactul tranzitului depinde, bineînțeles, de puterea de care dispune individul. Uranus - Pluto Armonios: Uranus ne vorbește aici de nevoie imperioasă de a se transforma, de a se individualiza. Confruntat cu această nevoie viscerală, individul devine adesea indiferent la necesitățile imediate și schimbă „lungimea de undă”. Disonant: Urgența se opune unei senzații de imposibilitate, de incapacitate de a evolua Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
liberă; ceea ce nu știam ieri și nu știa nimeni despre mine, am aflat astăzi acces în zona ascunsă; apoi, prin exteriorizare către ceilalți, poate intra în zona liberă. Particularizând pentru comunicarea didactică/educațională, sunt importante autocunoașterea și cunoașterea, după cum este imperioasă crearea de situații de comunicare care să provoace noi descoperiri despre sine/despre ceilalți (vezi, de exemplu, talentul unui copil descoperit de către profesorul său). (2) Comunicarea interpersonală din perspectiva analizei tranzacționale Analizând modul în care comunicăm, modul în care comunică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ca durata; - este lipsită de violență; - se poate produce într-o stare de conștiință de tip crepuscular, fiind urmată de amnezie. Înrudită cu fuga este o altă tulburare de comportament de tip instabil-impulsiv: dromomania. Dromomania reprezintă o dispoziție permanentă și imperioasă a individului de a călători, de a efectua deplasări legate de o stare de permanentă instabilitate interioară căreia nu-i poate rezista. Vagabondajul este tot o tulburare de comportament manifestată prin nevoia imperioasă, permanentă, de deplasare, de a călători. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dromomania. Dromomania reprezintă o dispoziție permanentă și imperioasă a individului de a călători, de a efectua deplasări legate de o stare de permanentă instabilitate interioară căreia nu-i poate rezista. Vagabondajul este tot o tulburare de comportament manifestată prin nevoia imperioasă, permanentă, de deplasare, de a călători. Ea este legată de o instabilitate structurală de tip constituțional a subiectului. Vagabondajul este o permanentă hoinăreală, o continuă deplasare impulsivă a individului fără a putea reveni, la un domiciliu fix. Spre deosebire de fugă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate, dependență, nevoia imperioasă de activitate și de senzații tari. b) Personalitatea dependentă se caracterizează printr-o stare de dependență, nevoia de a fi sprijinit și securizat, condus de alții. F. Personalitatea compulsivă Opinia referitoare la acest tip de personalitate oscilează în două direcții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
accidental sau pe care le caută în mod intenționat, voluntar, pentru efectul lor sedativ, euforizant sau dinamic. Această apetență devine, într-un scurt interval de timp, obișnuință tiranică de care bolnavul nu se mai poate desprinde, ducându-l la nevoia imperioasă a unui aport crescut și permanent al drogului respectiv, de a cărei administrare devine dependent. Consecințele utilizării alcoolului sau a drogurilor sunt extrem de nocive și variate pentru individ. Dependența de toxic produce grave degradări ale personalității în plan psihic, complicată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanei, histrionismul, nevoia de a fi permanent în centrul atenției celorlalți, de a fi văzut, admirat și valorizat. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de retragere a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: fuga, vagabondajul, lașitatea, nevoia imperioasă de a dispărea, de a se ascunde de ceilalți, toate legate de complexe de culpabilitate, pe care persoana respectivă le resimte în raporturile sale cu ceilalți. Tulburări psiho-morale caracterizate prin devieri patologice ale Eului personal în raporturile sale cu realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factori morbigenetici” asupra societății și a grupelor umane. Le vom prezenta în continuare. 1) Creșterea condiționării sociale Lumea actuală se caracterizează printr-o creștere a condiționării sociale asupra vieții individuale. Manifestările vieții colective sunt tot mai numeroase, mai diverse, mai imperioase amenințând și acaparând în totalitate viața personală (A. Barrère). Asistăm la un fenomen de socializare rapidă, progresivă, globală, cu repercusiuni multiple asupra instituțiilor sociale, asupra vieții individuale, a modului de a gândi și a conduitelor umane, manifestat prin următoarele: centralizare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirantă a unor bolnavi psihici de a fi posedați de demoni. Tulburare delirantă și de personalitate constând în convingerea că în interiorul bolnavului își află sediul un demon căruia el îi este subordonat. Dependență: stare patologică a toxicomanilor caracterizată prin nevoia imperioasă de aport permanent de droguri. Depersonalizare: tulburare patologică a conștiinței de sine cu caracter de stranietate, în cursul căreia bolnavul are impresia înstrăinării sau a schimbării sale corporale sau ca persoană. Depresie: dispoziție tristă, scăderea progresivă de diferite intensități, pasageră
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sine. Disociația: sau „ataxia intrapsihică” este echivalentul discordanței, desemnând ruptura psihopatologică a unității vieții psihice, a sistemului personalității. Dispoziție: virtualitatea unei persoane de a fi vulnerabilă față de anumite afecțiuni psihice. O stare de fragilitate cu caracter constituțional. Dromomania: nevoia imperioasă de a călători, de a se deplasa dintr-un loc în altul datorită unei instabilități constituționale de factură morbidă. Ecolalie: repetarea de către bolnav a cuvintelor și frazelor pronunțate de o altă persoană. Ecomimie: imitarea repetitivă de către un bolnav a expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinamică, sinteză a părților sale componente și a raporturilor acesteia cu obiectele și spațiul înconjurător. Imaturitate: dezvoltare parțială de diferite grade sau niveluri, a vieții afective și intelectuale cu consecințe variate asupra activității conduitei, comunicării și adaptării sociale. Impulsiune: nevoia imperioasă și irezistibilă, apărută brusc, căreia bolnavul nu i se poate opune și care-l determină să comită acte iraționale, brutale sau periculoase. Incest: întreținerea de relații sexuale între rude apropiate (ascendenți și descendenți) prohibită de legile biologice, morale, culturale, religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al limbajului. Narcisism: atitudine egofilă de „întoarcere către sine”. Comportament individual care are ca scop și obiect propriul Eu. Narcolepsie: tulburare paroxistică specifică, caracterizată prin atacuri bruște de somn, apărute în plină stare de aparentă sănătate. Narcomanie: înclinația sau nevoia imperioasă de consum de droguri psihotrope sau psihodisleptice, devenită obișnuință. Sinonim: toxicomanie. Negativism: tulburare de activitate, activă sau pasivă, prin care bolnavul se opune sau refuză să execute solicitările externe. Neologism: cuvinte sau expresii noi, neobișnuite, inexistente în vocabular, inventate de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delir tematic sistematizat, în cursul căruia bolnavul are convingerea că în interiorul lui „a intrat” o ființă supranaturală (demon) sau extraumană (animal etc.) a cărei victimă este, obligându-l să execute ordinele acestuia în mod necondiționat. Sinonim: demonopatie. Potomanie: nevoia patologică imperioasă de a bea lichide, de regulă apă. Predispoziție: dispoziție sau înclinație specială, constituțională sau dobândită, a unor indivizi, de a dezvolta anumite tulburări psihice. Prodrom: grup de manifestări constante ca asociere, cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]