35,972 matches
-
vieții și-a petrecut-o la București, Baba conservă de-a lungul vremii, prin natura sensibilității sale, prin rigoarea morală, dar și prin gîndirea sa plastică și narativă, reflexele și mentalitățile unui locuitor al vechiului Imperiu austro-ungar. Dar al unui Imperiu care și-a pierdut vigoarea și strălucirea de altădată și își trăiește agonia ultimelor clipe de dinaintea completei disoluții. Atît în familie, cît și în atelierul tatălui său, Baba a trăit, încă din primii ani ai vieții, experiențe pe care nu
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
o enormă autoritate, garanta coerența simbolică și demnitatea supraindividuală, în timp ce rigoarea administrației, funcționarea firească a instituțiilor și a mecanismelor economice și sociale dădeau persoanei un sentiment de siguranță și de confort. Baba percepe destrămarea ordinii administrative și expierea simbolică a Imperiului, dar trăiește în continuare adevărul unei raportări demne la omul concret și la cel social. El poate observa încă, de la distanță și cu o întîrziere considerabilă, ca un martor cu o enormă capacitate vizuală, dinamica unei evoluții umane din care
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
soi de esență abstractă sub înfățișarea unui profesor ce fascina prin manierismul exprimărilor sale. Iubita mea, văd marea clipă a splendorii tale, cînd devii o sfîntă și cînd te arăți pe de-a-ntregul. Liniile feței tale se încordează atunci sub imperiul forței interioare a unei ispășiri pe care viața întreagă și-o asumă ca pe o povară. Faptul că poți asta, copilă, înseamnă că ai crescut mare și că meriți venerație. Abia cînd venerezi ajungi să descoperi viața și tocmai asta
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
era în acel moment - unul de imitație, după modele occidentale, franceze în primul rînd. Atît cît era și așa cum era, adică mai deloc, fiindcă nu de Orient erau interesați scriitorii români, ci de Occident. Parisul îi atrăgea, nu Istanbulul, chiar dacă Imperiul Otoman se europeniza cam în același ritm și sub aceleași influențe (franceză și germană) ca și foștii săi vasali din nordul Dunării. Multe înnoiri pot fi de altfel puse în paralel, ca de pildă apariția primului ziar în limba turcă
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
alte cuvinte cam unicul scriitor român realmente prezent în spațiul cultural turc. Un spațiu totuși foarte deschis și foarte receptiv altor prezențe culturale românești, nu însă neapărat literare. Acum doi ani s-a tradus din germană, în cinci volume, Istoria Imperiului Otoman de Nicolae Iorga, cu o prefață de marele savant Halil Inalcik. Mai înainte, în 1998, fusese tradusă, din română (după ediția Hodoș,1876), celebra Istorie a creșterii și descreșterii Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, devenită un best-seller, după
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
s-a tradus din germană, în cinci volume, Istoria Imperiului Otoman de Nicolae Iorga, cu o prefață de marele savant Halil Inalcik. Mai înainte, în 1998, fusese tradusă, din română (după ediția Hodoș,1876), celebra Istorie a creșterii și descreșterii Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, devenită un best-seller, după spusele prof.univ.dr. Mihai Maxim, directorul ICR Dimitrie Cantemir - Istanbul. El însuși istoric și turcolog, îmi îngădui să cred că este cel mai eminent turcolog român de azi, profesorul Maxim îsi continuă
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
Constantin Țoiu Un conducător de țară sau de imperiu, când moare de moarte bună, decesul lui devine mai important decât propria sa viață. Dacă trage să moară, dacă agonia lui durează, se dau mai întâi comunicate medicale, se trag eventual clopotele, zvonul, pornit într-o zi, cuprinde întreg teritoriul
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
religia aceasta de origine persană (căreia i se mai spune și mazdeism sau religia magilor) a îndeplinit toate condițiile pentru a fi o credință viguroasă și longevivă. În primul rînd, a avut cel mai eficient vector de răspîndire europeană: armata imperiului roman, adică legiunile de soldați făcînd escală în Orient și împrumutînd religia dominantă a locului, sau mercenarii orientali care, străbătînd campanie după campanie regiunile occidentale, au contaminat garnizoanele, fortărețele și diviziile cu ritualurile lor răsăritene. În al doilea rînd, sclavii
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
cîștiga partida. Conflictul dintre cele două religii va fi însă acerb și devastator, încheindu-se în dauna misteriilor persane. O altă cauză a expansiunii mithraismului a fost prevalența statistică pe care credința persană a avut-o în provinciile îndepăratate ale imperiului roman, adică în acele zone ce erau cu mult mai vulnerabile la importul de erezii decît era Roma - reședința sincretică, aluvionară și înmărmuritor de diversă a celor mai exotice ritualuri din lume. Și astfel, Dacia, Panonia, Franța, Italia și Germania
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
persistentă din partea unor monarhi cu moduri de gîndire atît de diferite nu ar fi putut să fie rezultatul unei mode trecătoare sau a unor fantezii individuale. Trebuie să fi avut cauze mai adînci. Dacă timp de două sute de ani conducătorii Imperiului au arătat o atît de mare predilecție pentru această religie străină, născută în mijlocul dușmanilor cu care romanii nu au încetat niciodată să se lupte, ei erau în mod evident constrînși să facă acest lucru dintr-o rațiune. De fapt, ei
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
creaturi care-și au locul în bolgiile dantești. Dacă ar trebui să-i găsesc corespondentul literar n-aș ezita în a-l alege pe André Pieyre de Mandiargues sau Michel de Ghelderode din Povestiri crepusculare. Noul film al lui Lynch, Imperiul minții, pare să urmeze aceeași schemă ca și The Lost Highway (1997) sau Mulholland Drive (Calea Misterelor, 2001), două lumi paralele ajung să se intersecteze sau, mai precis, începînd prin a se insinua una curge în cealaltă pînă la indistinct
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
în timpul producției, de pe o zi pe alta, fără ca actorii să aibă o perspectivă a felului în care va evolua filmul. Un regizor vizionar, Lynch preferă plonjeul în psihismul abisal al personajelor, speculînd pe tema anxietății și a spaimelor care bîntuie "imperiul minții"; adevărata scenă a filmelor sale se află în culisele întîmplărilor, în spatele frunții personajelor. După ce a schițat minimal cadrul, intriga, un fir narativ, deflagrații repetate distrug reperele și bulversează orice încercare de a reveni în planul realității. De la un moment
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
iar regizorul blochează orice evadare din spațiul claustral al obsesiei. Personajul intră, asemeni lui Tezeu, într-un traseu labirintic unde, mai devreme sau mai tîrziu, se va întîlni cu minotaurul, cu o expresie a monstruozității. Nikki Grace descoperă celălalt spațiu, imperiul minții, nu printr-o intervenție explicită a unui eveniment, ci printr-un fel de anamneză care generează replica schizoidă a actriței din filmul polonez. Aproape nici nu mai contează de ce, ci felul în care această irealitate imediată se extinde, invadează
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
specialitățile lynchiene, personajele capătă relief în cîteva schimburi de replici, iar regizorul știe să selecteze detaliul esențial și mai ales dominantele posturale, expresia gestuală, adesea decupajul se face anticalofil, subliniind elemente amplificate grotesc. Din acest punct de vedere avem în Imperiul minții un film al unei estetici a repulsivului, prin aducerea în prim-plan a dizarmoniei corporale, a urîțeniei și decrepitudinii. Lipsește de data aceasta sau mai precis se regăsește într-o proporție mai mică o altă temă des frecventată de
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
se pare. Principiul mental, de notorietate în epocă, dincolo de documentele lui Odobescu, pus în funcțiune aici, este compensația de la mai mare - unde a scuipat boierul, sărută Vodă Cuza. Locul unde s-a găsit, sub soare, un om mai puternic decît imperiul are ceva din lumea celuilalt tărîm. Mergînd cu jalba la împăratul, eroul acesta dintre munți, capată, zice-se, dezlegare ca el și al lui să-și facă singuri dreptate. Și de aici răscoală. Sfîrșită, firește, cu trădare. Însă lecția ei
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
Edward Sava Două expoziții temporare și reinstalarea unor galerii permanente la Muzeul Metropolitan au prilejuit publicului new-yorkez explorarea unor secvențe din lunga istorie a civilizațiilor mediteraneene. "Veneția și lumea islamică" a examinat relația Serenissimei Republici cu imperii orientale - sasanid, mameluc, otoman - de-a lungul unui mileniu care începe cu aducerea în cetatea de pe lagună a moaștelor Sf. Marcu (828) și se încheie cu pierderea independenței (1797)... O a doua manifestare a avut ca subiect Barcelona, în intervalul
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
de mentalitate, ci de ordin socioeconomic. Cu acribia demonstrată în scrierea formidabilului eseu despre etica muncii la românii de azi se ocupă Monica Heintz și de cangrenele care macină Republica Moldova o țară aflată ca mai toate cele desprinse din fostul imperiu sovietic, sub semnul unui destin bizar. Cum un caz de asemenea complexitate nu poate fi deslușit de o persoană decât, eventual într-o viață de om, Monica Heintz își asumă de această dată rolul de coordonatoare a unui colectiv multinațional
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
cuprinde piesele: Adela și Damian; Pielea de tigru dunărean; Pianul; Săptămâna cu o mie de nopți; Nopțile săptămânii, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2005, cuprinde piesele: O felie din creierul lui Einstein; Pisica oarbă cu clopoței; Dafnis și Floarea în răscrucea imperiilor; Cimitirul de trenuri. Domnul Fluture și doamna Fluture, Ed. Muzeului Literaturii Române, București, 2006; cuprinde piesele: Domnul Fluture și doamna Fluture; Tată din flori; Piticii cărunți. Volume de eseuri și publicistică: Complexul Ofeliei, Ed. Viitorul românesc, București, 1998; Dudul lui
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
jubilație interioară de care nu mă mai credeam în stare, noua ediție a cărții-jucărie a lui Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, apărută la Polirom. Tribulațiile celor doi călugări benedictini purtători de bască, prin cenușa imperiului de litere ce-și are centrul în Moldova secolului al șaptesprezecelea, poate fi citită chiar mai cu folos decât acum douăzeci de ani. Groșan a scris o superbă parabolă a descompunerii lumii comuniste românești, surpată de propria prostie și nemernicie
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
atât. După aproape douăzeci de ani apare acest roman care combină tradiția literaturii central-europene cu postmodernitatea, în care tabloul etern și fascinant al României în orbecăiala pe care o numim tranziție este trecut prin melancolia (auto)ironică a nostalgicilor (?) vechiului imperiu chezaro-crăiesc, dar și prin automatisemele de gândire deprinse în jumătate de secol de comunism. Prima impresie după lectura acestui roman excepțional (să nu ne ferim de cuvinte) este aceea de covârșitoare noutate. Tipul de abordare al scriiturii, unghiurile din care
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
de amintiri mai vechi sau mai noi și încearcă să definească psihologia oamenilor prin prisma obiectelor din arealul lor. Horia Ursu rămâne ferm ancorat în prezent, trecutul (fie el mai apropiat, din perioada comunistă sau mai îndepărtat, moștenirea culturală a Imperiului) este adus în discuție doar prin felul în care el a modelat conștiințele oamenilor, capacitatea acestora de a interpreta evenimentele din cotidian, de a interrelaționa și de a acționa în anumite situații. Altminteri, formula "realism de tip Zwischeneuropa" se potrivește
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
și ardelenii (fie ei români, unguri, evrei, slovaci, germani) sunt produsul unei evoluții istorice și culturale greu de înțeles pentru cineva care nu a avut niciodată de a face cu această zonă. Există un sistem comun de valori (moștenire a imperiului, transmis din generație în generație), concretizat în viața de zi cu zi printr-un anumit mod de a înțelege autoritatea, de a-și respecta semenii și de a munci, care i-au făcut pe locuitorii zonei să coabiteze (la nivelul
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
turismului. Nu-și poartă, la o repede vedere, vîrsta și cultura cu ținută severă, cu, să zic așa, seacă ostentație. Dimpotrivă. Peste tot găsești rozuri și auriul nou al restaurărilor, preluînd cam din grabă iluziile destrămate și întreținute vanitos ale imperiului. Peste tot, estuarul de limbi, de mode, de fel de a-ți pierde viața, avînd în minte o idee diferită despre cîștig. Cărțile nu sînt altminteri. Așezate în librării elegante, incredibil de învecinate, pe Saint Germain, sau în stive hărtănite
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
memoriei strămoșilor - exact ea este însușirea pe care un musulman și-o cultivă cu o hotărîre fermă. Lanțul unor luptători care au plecat din Mecca și s-au refugiat în Medina, pentru ca apoi, încetul cu încetul, să cucerească triburile arabe, imperiul persan și pe cel bizantin, lanțul acesta este certificatul de calitate al oricărui credincios islamic. Tocmai de aceea credința lor nu este o aptitudine teoretică amatoare de subtilități speculative, ci este un sentiment născut din rememorarea ritualică a vieții întemeietorilor
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
pe blocuri. Mă gândeam la ce ar putea fi sfânt în mine. Poate doar ultima zi din viața mea, mai ales că nimănui nu i-a venit ideea să bage un glonț în mine. Să mă lase gol ca un imperiu după invazie. Mi-aș fi dorit să se termine vacarmul și totodată tăcerea aia din motoare, frâne, claxoane. Să nu mi se mai facă sete. Am văzut un cer roșu, un Marte agitat, pregătit oricând să cadă lat peste capetele
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]