23,403 matches
-
in the Next Stage of Anti-corruption”, http://siteresources. worldbank.org/INTWBIGOVANTCOR/Resources/challenges .pdf, p. 139. footnote>. Unde societățile civile rămân sever reprimate sau emergența lor este destul de înceată, o combinație de teamă și/sau o lipsă de familiaritate cu implicarea civică poate inhiba participarea populară în strategia anticorupție. Ea va avea nevoie de includerea anumitor componente care pot să accelereze emergența prin cercetarea și examinarea grupurilor clientelare, promovând acțiunea colectivă, dând cuvânt celor săraci, și stabilind monitorizarea serviciilor guvernului atât
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
comunități locale destinate construirii de drumuri, alocate de guvernul indonezian autorităților locale, arată că auditul instituțiilor centrale - sau chiar numai posibilitatea anunțată în prealabil a unui audit integral - descurajează sustragerea de fonduri mai mult decât o pot face mecanismele de implicare a comunității locale în supravegherea utilizării fondurilor, care este un concept central al democrației participative încurajată adesea de instituțiile internaționale de asistență<footnote Olken, B.A. (2005), “Monitoring Corruption: Evidence from a Field Experiment in Indonesia”, NBER Working Paper, No
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ambiguă. Ideea nu trebuie să surprindă. Pentru ca potențialele beneficii ale descentralizării să se realizeze în practică, este nevoie de un nivel rezonabil de transparență și responsabilizare din partea aleșilor locali, precum și de un nivel rezonabil de interes și competență al cetățenilor. Implicarea civică, chiar la un nivel minimal, presupune plata unor costuri de informare și coordonare a acțiunii publice. Conform lui Putnam, anumite aranjamente instituționale sunt mai bune decât altele, pentru că reduc aceste costuri. Orașele-stat din nordul Italiei, spre deosebire de comunitățile din sud
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
necondiționat. Doar așa se pot aplica principiile bunei administrații: respectarea legii, lipsa discriminării și tratamentul egal, proporționalitatea, consecvența, obiectivitatea și imparțialitatea. Respectarea minimală a acestora va garanta servicii publice administrative de o calitate superioară și o mai bună informare și implicare a comunității. 3.4.2. Reglementarea conflictului de interese. Element al reformei funcției publice Reglementarea conflictului de interese în exercitarea funcțiilor de autoritate și a funcțiilor publice, în general, este o temă care a necesitat o abordare mai atentă atât
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o piață contractuală, participativă, În care negocierea și contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii și ofertei de forță de muncă. Fără a nega existența În cadrul elementelor specifice prezentate a unor referiri la reglementări sub aspect internațional, precum și la implicarea principalelor puteri existente În statul contemporan, considerăm că la specificul pieței muncii se mai pot adăuga următoarele: este piața cea mai reglementată sub aspect internațional; este piața În care confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la implicarea principalelor puteri existente În statul contemporan, considerăm că la specificul pieței muncii se mai pot adăuga următoarele: este piața cea mai reglementată sub aspect internațional; este piața În care confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a puterilor de stat: legislativă, juridică și executivă; piața muncii are În manifestarea sa o anumită predispoziție spre conflict, ceea ce determină ca echilibrul său să fie relativ fragil; prețul de echilibru dintre cererea și oferta de muncă, respectiv salariul, se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
adoptată de Consiliul Europei În anul 1961 și intrată În vigoare la 26 februarie 1965; Recomandări și Convenții ale Organizație Internaționale a Muncii (exemplu: Recomandarea nr. 135/1970 privind fixarea salariului minim și Convenția nr. 95/1949 privind protecția salariatului). Implicarea directă a principalelor puteri de stat În confruntarea dintre cerere și ofertă pe piața muncii, este dovedită de Încheierea anuală a unui contract colectiv de muncă unic la nivel național. În acest contract obiectivele de bază sunt prevăzute a se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
piața secundară, aceasta din urmă fiind puternic condiționată și de factorii teritoriali și sociali (grup de prieteni, familie etc). Prețul de echilibru este În mod constant dominat de factorul economic. Specificitatea pieței muncii constă În faptul că avem o permanentă implicare a factorului extraeconomic (opus adeseori celui economic) care În anumite etape ale funcționării acestei piețe este dominantă. Salariul este ,,rezultatul unei acțiuni concurente a două principii - cel economic al oricărei piețe libere și cel opus acestuia, al organizării și reglementării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
păstrează specializările, renunțând la formarea de bază și astfel desfășurând de cele mai multe ori activități cu mult sub pregătirea lor, dar și că pe de altă parte sectoare Întregi de activitate din România suferă de lipsă de forță de muncă calificată. Implicările statului român, mult prea discrete consider, pentru a readuce forța de muncă calificată ce a migrat peste hotare vor face obiectul unui capitol viitor, unde se va trata necesitatea intervenției statului pe piața forței de muncă. Specificul pieței muncii În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
STIMULAREA DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI A OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ 1. Stimularea dezvoltării economice 1.1. Noțiuni generale Intervenția statului pe cale legislativă i se adaugă și aceea de stimulare a dezvoltării economice, particularitate ce conferă statului motivații și mijloace noi de implicare În activitatea economică, transformându-l Într-un factor important În funcționarea economiei naționale. În condițiile dezvoltării economiei de piața, statul și-a diversificat funcțiile. Rolul său se manifestă În următoarele direcții: evaluarea eficientă a resurselor, asigurarea distribuirii corecte a acestora
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
timpuriu a tinerilor cu mediul de muncă; - să dezvolte activitatea pentru tineret ca instrument pentru sprijinirea capacității de ocupare a forței de muncă tinere; - să Încurajeze cooperarea Între factorii de decizie privind politica pentru tineret și din domeniul educației, precum și implicarea tinerilor În politica de ocupare a forței de muncă; - să asigure că fondurile Uniunii Europene puse la dispoziție pentru promovarea Încadrării În muncă a tinerilor, În special Fondul social european, sunt utilizate În mod eficace. - să elaboreze măsuri pe termen
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
servicii de conciliere, mediere și arbitrare. Într-un studiu comparativ privind Canada și Marea Britanie, sistemul canadian al relațiilor de muncă a fost văzut ca generând mai multe conflicte la locul de muncă decât cel britanic. Diferența s-a datorat predominanței implicării statului, fapt ce a dus la inhibarea reprezentanților sindicatelor și nemulțumirea angajaților. Ca urmare, acest fapt a generat greve ilegale. De asemenea, guvernul joacă rolul unui angajator. În țările dezvoltate unde statul este cel mai mare angajator din serviciul civil
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
individuale), Într-o formă prestabilită, cel puțin În anumite părți (acontractul colectiv de muncă și partea legală a contractului individual de muncă), de către legiuitor ca reprezentant al statului. Am concluzionat că, confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a puterilor de stat: legislativă, juridică și executivă. Această implicare trebuie să aibă În atenție că prețul de echilibru dintre cererea și oferta de muncă, respectiv salariul, se formează de regulă prin reducerea ofertei acceptate, respectiv diminuarea cererii În scopul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acontractul colectiv de muncă și partea legală a contractului individual de muncă), de către legiuitor ca reprezentant al statului. Am concluzionat că, confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a puterilor de stat: legislativă, juridică și executivă. Această implicare trebuie să aibă În atenție că prețul de echilibru dintre cererea și oferta de muncă, respectiv salariul, se formează de regulă prin reducerea ofertei acceptate, respectiv diminuarea cererii În scopul menținerii și uneori chiar a creșterii salariului. Regula amintită este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Încerce menținerea unui echilibru Între cererea și oferta de forță de muncă Într-un moment extrem de dificil. Intervenția statului pe cale legislativă trebuie privită Într-o directă legătură cu stimularea dezvoltării economice, particularitate ce conferă statului motivații și mijloace noi de implicare În activitatea economică, 336 transformându-l Într-un factor important În funcționarea economiei naționale. Rolul statului se manifestă În următoarele direcții: evaluarea eficientă a resurselor, asigurarea distribuirii corecte a acestora, stabilizarea macroeconomice. În plus, el are rolul de a corecta
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
profesii. Nicoleta Marinescu „Tuturor specialiștilor care vor să facă posibil imposibilul și să distrugă frontierele care îngrădesc spiritul...” Jean Michel ARGUMENT Experiența acumulată de-a lungul anilor în două structuri infodocumentare cea publică și cea universitară, colaborările cu specialiștii străini, implicarea mea în proiecte europene privind restructurarea gestiunii bibliotecilor universitare și formarea profesioniștilor români la standarde europene, participarea la evaluarea cunoștințelor viitorilor bibliotecari, candidați la un loc de muncă într-o bibliotecă, interviurile și discuțiile sincere purtate cu ei pentru finalizarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; Ø performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; Ø implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor: educație adultă, civilizație, conștientizarea civică etc.; Ø asumarea unui rol de influență benefică, educațional, asupra publicului (mai ales bibliotecile publice); Ø crearea de produse și servicii de interes istoric și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
disponibilă pentru utilizatorii externi. Avantajele Ø Structura arborescentă a paginii Web dă posibilitatea îmbogățirii și schimbării continue. Ø Posibilitatea deschiderii către cei care vor veni cu informații, idei, contribuind la reușita unui Web cu informații la zi, dar și cu implicarea unui număr cât mai mare de persoane la această creație colectivă. Arhitectul este acela care va depersonaliza informația, iar împreună cu Comitetul Editorial Internet va hotărî ce să fie trecut pe Web. Ø Este o posibilitate de a „stăpâni” literatura gri
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a se ajunge Ø Demersul (drumul, realizarea) între existent și deziderat Etapele proiectului sunt: Ø Idee Ø Analiză Ø Găsirea soluțiilor Ø Decizii Ø Punerea în aplicare Ø Evaluarea Ø Grupul de lucru Detaliat, activitățile proiectului cuprind: Ø Gestionarea proiectului: implicarea colectivului, repartizarea sarcinilor Ø Planificarea activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor Ø Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
muncă: cum pot fi îmbunătățite? Ø Programul acesteia Aprecieri privind colecțiile Ø Evaluarea fondurilor Ø Achiziții Ø Eliminări Aprecierea activității Ø Enumerarea sarcinilor Ø Circuitul cărții Ø Relațiile cu furnizorii Ø Pregătirea și desfășurarea activităților legate de imaginea instituției și implicarea acesteia în viața comunității Ø Oferirea de servicii gratuite sau contra cost Aprecieri privind deschiderea instituției spre intercooperare Ø Mobilitatea personalului (participări la seminarii / conferințe / congrese/burse în țară și străinătate) și circulația documentelor Ø Participarea la viața comunității Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și curajul să mai abordez acest subiect, lăsând totul pentru o dată viitoare pentru a avea timp suficient să meditez asupra Întâmplării neprevăzute. Mult mai târziu am Înțeles că scrisul, și arta În genere, necesită o muncă sisifică, singurătăți montane, o implicare faustică ( vânzându-ți sufletul Întreg pentru câteva cuvinte), că necesită mult zbucium sufletesc și multe Îngenuncheri, mai ales atunci când te lovești cu fundul de pământ, de vezi numai gri și negru În jurul tău Parfumul ploii După o ploaie scurtă și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
scădeau până la - 2, - 3 grade. Pe un astfel de drum, În care un picior Îți intra Într-o adâncitură și celălalt se afunda În zăpadă până mai sus de glezne, Împreună cu grupul, Încercam să recităm frumos, cu aplomb, tonalitate și implicare emoțională. Ce aplomb!? După zece cincisprezece pași de mers, În condițiile relatate, eu, cel puțin, gâfâiam și abia mai aveam suflu pentru ultimul vers. Ne-am oprit În fața Casei de Cultură, am făcut câteva poze, timp În care am Încercat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cui contează? A specialistului sau a comunității? Specialistul poate fi facilitator local sau din partea unui ONG extralocal, consultant sau reprezentant al instituției care asigură resursele pentru acțiunea comunitară. În principiu, majoritatea programelor de dezvoltare locală îmbrățișează ideologia participării comunitare, a implicării săracilor sau altor grupuri comunitare în identificarea problemelor și în luarea deciziei. Cât de întemeiat prin fapte este un astfel de discurs? În ce măsură puterea finanțatorului și orgoliul de expert/consultant pot să alimenteze practici elitiste sub paravanul unor mecanisme formale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în folosul membrilor săi („pentru comunitate”) și cu ajutorul lor („prin comunitate”) voluntar sau semivoluntar. Esențială cred că este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri presupune, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului sau aleunora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație dificilă. Se pune firesc întrebarea legată de câți membri din grup trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un fenomen relativ rar, asociat mai degrabă cu situațiile de viață socială de tip tradițional sau cu calamități, crize. În grupurile sociale cu grad redus de tradiționalism și în situații normale de viață, problema care se pune este cea a implicării unei părți a membrilor grupului. Câți anume, nu contează. Important este ca ei să lucreze în folosul comunității și la modul voluntar sau cointeresat. „Voluntar”, „forțat”, „cointeresat” sau „altruist” semnifică tot atâtea variante de motivare pentru implicarea în acțiunile DEVCOM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]