1,309 matches
-
respectă dispozițiile art. 47 alin. (4), art. 50 și art. 61 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, dispozițiile actului normativ criticat sunt viciate de o formulare vagă, neclară și imprecisă și, prin urmare, impredictibilă. În acest sens arată că, potrivit pct. 3 din conținutul avizului Comisiei pentru sănătate și familie nr. 4c-8/357 din 18 octombrie 2016, sunt admise amendamente ce fac trimitere la art. 3^2 alin. (6^2
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
3, întrucât experiența acumulată arată că formularea actuală a punctului. II.5.2 din anexa la Directiva 79/490/CEE privind dispozitivele de protecție spate ale vehiculelor din categoriile M1, M2, M3, N1, O1 și O2 este relativ vagă și imprecisă în ceea ce privește lățimea pe care trebuie să se verifice îndeplinirea cerinței în cauză; întrucât acest lucru poate determina formularea unor cerințe diferite în funcție de serviciile de omologare, existând astfel riscul să se intre în contradicție cu Directiva 74/483/CEE Consiliului5 privind
jrc675as1981 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85813_a_86600]
-
2) din regulamentul de bază]. Normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul în cauză nu erau suficient de precise. Nici o observație ulterioară comunicării informațiilor nu a infirmat această concluzie. Dimpotrivă, autoritățile publice indiene au recunoscut chiar că normele SION erau imprecise. Prin urmare, s-a confirmat că normele standard de intrări/ieșiri nu pot fi considerate un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme excesiv de generoase nu permit autorităților publice să verifice cu suficientă precizie cantitățile inputurilor consumate pentru
32005R0713-ro () [Corola-website/Law/294163_a_295492]
-
și previzibilitate. Astfel, "diferența semnificativă" este diferența mai mare de 10000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume, între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă. Termenul "modificări" este imprecis și impropriu pentru scopul reglementării, reprezentând o noțiune care diferă la diverse momente în timp. De asemenea, folosirea în finalul definiției "diferenței semnificative" a pluralului - "durata demnităților și funcțiilor publice" este de natură să introducă o nouă sursă de incertitudine
DECIZIE nr. 596 din 20 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10, art. 10^1-10^4, art. 15-18 şi art. 20 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi control şi a funcţionarilor publici, precum şi ale art. 18 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277468_a_278797]
-
aplicare a normei juridice criticate la anumite modalități de zădărnicire sau tulburare a liniștii publice, textul criticat urmând a fi aplicabil independent de acestea. 17. Curtea constată că aspectele anterior menționate nu sunt însă de natură a determina caracterul neclar, imprecis sau imprevizibil al dispozițiilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 60/1991 , destinatarii lor având posibilitatea de a-și adapta conduita la exigențele impuse în vederea bunei desfășurări a adunărilor publice. Pentru aceste motive, Curtea reține că norma
DECIZIE nr. 689 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280126_a_281455]
-
nr. 60/1991 este una exemplificativă, aspect ce rezultă din folosirea de către legiuitor a sintagmei "și altele asemenea". Această tehnică juridică de reglementare a definiției adunărilor publice nu este, însă, de natură a conferi normei juridice analizate un caracter neclar, imprecis sau imprevizibil, textul criticat fiind în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la calitatea legii. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al
DECIZIE nr. 687 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280164_a_281493]
-
arată că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta referitoare la calitatea legii, prin raportare la prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, apreciindu-se că legea cuprinde norme imprecise, cu caracter general, care nu stabilesc cu exactitate măsurile legislative delegate. Prin urmare, atribuțiile de reglementare pentru care se solicită abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare apar ca fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
până la care se pot emite ordonanțe. În acest sens, cu privire la instituția delegării legislative, sunt invocate Decizia nr. 355 din 25 iunie 2014 și Decizia nr. 105 din 13 iulie 1998 . 18. În ceea ce privește critica din sesizare referitoare la existența unor norme imprecise, context în care destinatarul normei nu poate să-și ordoneze conduita în raport cu o normă care nu respectă condițiile de calitate ale legii, se arată că, în privința unor critici similare, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 718 din 29
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
a fost pronunțată decizia anterior referită. De aceea, Curtea reține că și în speța de față își mențin valabilitatea mutatis mutandis considerentele anterior enunțate. 41. Cu privire la argumentele autorilor obiecției de neconstituționalitate referitoare la faptul că prin adoptarea unor asemenea "norme imprecise" se evită dezbaterea parlamentară privind necesitatea soluțiilor preconizate prin adoptarea ordonanțelor sau că nu există niciun control parlamentar anterior adoptării ordonanțelor, Curtea constată că, potrivit art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, Parlamentul dezbate și se exprimă prin vot atât
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
dispozițiilor sale; legea nu definește noțiunea de locuință, nu stabilește în sarcina cui vor fi cheltuielile de executare silită sau nu stabilește cu claritate domeniul de aplicare prin utilizarea sintagmei "contract de credit". 31. În al doilea rând, legea este imprecisă prin faptul că prevede o derogare de la dispozițiile Codului civil, fără a preciza care sunt dispozițiile legale vizate de această excepție. Astfel, delimitarea între normele de drept comun ce vor rămâne aplicabile și cele de la care legea dării în plată
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
nu a fost avută în vedere corelarea cu prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Toate aceste exemple de inadvertențe care țin de relația dintre Legea nr. 77/2016 și restul cadrului normativ pun în evidență caracterul imprecis al normei. 33. În al patrulea rând, există o inadvertență între scopul declarat de legiuitor (care se poate extrage din Expunerea de motive) și textul Legii dării în plată; de exemplu, neconcordanța apare cel mai puternic între scopul reglementării și
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
personal". Legiuitorul explică noțiunea de "interes personal" prin raportare la existența unei posibilități a consilierului local de a anticipa dacă o anumită decizie ar putea prezenta un beneficiu pentru sine sau pentru una dintre persoanele vizate de text. Această formulare imprecisă și inadecvată în privința posibilității individului căruia i se adresează de a-și controla conduita este contrară jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. Mai susține că dispozițiile legale criticate reprezintă restrângeri ale drepturilor consilierilor
DECIZIE nr. 664 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
diferite, de "interes patrimonial" , respectiv "interes personal", nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, revenind instanțelor judecătorești rolul de a interpreta cele două noțiuni, în măsura în care cele două texte de lege sunt aplicate în cauze aflate pe rolul instanțelor. Formularea utilizată nu este imprecisă și inadecvată, ci urmărește să acopere întreaga sferă a situațiilor care pot apărea în practică, situații pe care legiuitorul a vrut să le aibă în vedere la aplicarea celor două prevederi legale. Pe de altă parte, prevederile art. 25 alin
DECIZIE nr. 664 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
dublă discriminare între persoanele din aceeași categorie, respectiv a nivelului de salarizare a funcționarilor publici din întregul sistem public și cei din sistemul public de protecție a mediului." Astfel, "nu indică condițiile specifice care ar diferenția această categorie socioprofesională (oarecum imprecis determinată), de celelalte categorii [...] în așa fel încât să se poată asigura fundamentarea pertinentă și concludentă a unei reglementări diferite. În condițiile absenței oricărei distincții pertinente, de această natură, [...] norma devine profund discriminatorie, deoarece consolidează drepturi suplimentare în mod arbitrar
DECIZIE nr. 764 din 14 decembrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279782_a_281111]
-
639D/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind fondată, în parte, prin prisma dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, modul de reglementare a acordării penalităților fiind unul imprecis și impunând judecătorului necesitatea unor multiple adaptări ale normelor din materia procedurii civile la procedura de contencios administrativ și fiscal. Astfel, textul de lege criticat nu conține doar o reglementare privitoare la cuantumul și evaluarea penalităților, ci stabilește și posibilitatea
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
trebui ignorată, întrucât ea poate fi utilă în identificarea și gestionarea amenințărilor hibride actuale. 17. Observă, în continuarea analizei privind definiția amenințărilor hibride propusă în Comunicare, că formularea privind acțiunile "sub limita pragului de stare de război declarată oficial" este imprecisă, întrucât nu specifică care dintre părți ar trebui să declare starea de război, și nu este utilizabilă pentru că, cel mai probabil, entitatea care desfășoară astfel de acțiuni nu va declara starea de război, tocmai ca tactică a războiului hibrid. 18
HOTĂRÂRE nr. 85 din 27 septembrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Cadrul comun privind contracararea ameninţ��rilor hibride - Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275579_a_276908]
-
Bugetar pe Termen Mediu (MTO) în anii 2016-2018 și a nerespectării obligațiilor ce revin României potrivit Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare. 16. Se mai arată că legea criticată are o formulare vagă, neclară, confuză, imprecisă și imprevizibilă, întrucât nu face referire la modul de acordare a indemnizației (o singură dată, lunar, trimestrial, semestrial) și nu stabilește în ce măsură o persoană care a deținut de-a lungul timpului două sau mai multe din calitățile pentru care se
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
a procesului-verbal de executare care își are sediul materiei în art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865. 75. Referitor la caracterul normelor (dispozitive sau imperative) care reglementează valoarea de titlu executoriu a procesului-verbal privind cheltuielile de executare, imprecis formulată sub acest aspect, sesizarea face doar trimitere la posibilitatea părților de a deroga de la valoarea de titlu executoriu a procesului-verbal împotriva creditorului, prin convenția încheiată între executorul judecătoresc și creditor, și în ce măsură aceasta ar contraveni caracterului normei legale. 76
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
neconstituțională, contravenind art. 64 alin. (2) teza finală și (5), art. 69 alin. (2) și art. 70 din Constituție. 13. Se arată că art. 21 alin. (4) raportat la art. 28 alin. (4^1) din Regulament are o redactare defectuoasă, imprecisă și neclară, întrucât creează confuzie între instituția revocării și a încetării de drept. Situațiile enumerate la art. 21 alin. (4) lit. c) și d) din Regulament nu apar cu certitudine ca fiind motive de revocare sau încetare de drept, ele
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
deconcentrării, prevăzut prin art. 120 alin. (1) din Constituție. De asemenea, instanța judecătorească apreciază că dispozițiile Legii nr. 51/2006 privind competențele asociațiilor intercomunitare în care se prevăd, în mod generic, cazurile în care consiliile locale se pot asocia sunt imprecise și neclare, de vreme ce dau posibilitatea consiliilor locale să se asocieze pentru orice fel de activități legate de utilitățile publice; or, scopul legiuitorului a fost acela de a da posibilitatea acestora de a se asocia în cazuri concrete, respectiv construcția unui
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
utilizatorul de servicii poștale, destinatar sau expeditor și conduc, astfel, la abuzuri. De asemenea, prevederile art. 27 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 , care cuprind sintagma "într-un termen stabilit de aceasta", sunt neconstituționale, deoarece au o redactare imprecisă. Or, legile și ordonanțele intră în vigoare la o dată exactă, clar stabilită de Constituție, astfel încât "legiuitorul primar trebuia să prevadă cu determinare clară și exactă în timp, deci măsurabilă și controlabilă, fiecare termen de emitere a actelor administrative normative de către
DECIZIE nr. 558 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2), art. 32, art. 42 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276248_a_277577]
-
2009 privind Codul civil. Practic, răspunderea în cauză urmează a opera în condițiile stabilite de contractele respective, încheiate de părți, în acord cu principiul libertății contractuale, motiv pentru care nu se poate susține că normele legale aplicabile sunt neclare și imprecise. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 , invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , potrivit căreia orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea
DECIZIE nr. 558 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2), art. 32, art. 42 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276248_a_277577]
-
poștale sunt obligați să opereze modificările cerute. Prin conținutul lor, aceste reguli contribuie, așadar, la asigurarea cadrului unitar, specific funcționării fiecărui furnizor de serviciu universal. În aceste condiții, Curtea constată că normele de lege criticate nu pot fi caracterizate ca imprecise, ci, dimpotrivă, dau expresie liberului acces al persoanelor de drept public sau de drept privat la activitatea de furnizare a serviciilor poștale, în limitele și în condițiile stabilite de autoritatea de reglementare, potrivit legii. 13. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 558 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2), art. 32, art. 42 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276248_a_277577]
-
privat la activitatea de furnizare a serviciilor poștale, în limitele și în condițiile stabilite de autoritatea de reglementare, potrivit legii. 13. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 , formulată prin prisma susținerii caracterului imprecis al sintagmelor "celelalte dispoziții legale în vigoare", "a celorlalte dispoziții legale în vigoare", "se publică ... în condițiile stabilite de autoritatea de reglementare", Curtea reține că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate instituie reguli privind răspunderea față de utilizatori pentru serviciile
DECIZIE nr. 558 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2), art. 32, art. 42 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276248_a_277577]
-
pe termen mediu (M.T.O.) în anii 2016-2018 și a nerespectării obligațiilor ce revin României potrivit Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare. 12. Se mai arată că legea criticată are o formulare vagă, neclară, confuză, imprecisă și imprevizibilă, întrucât nu face referire la modul de acordare a indemnizației (o singură dată, lunar, trimestrial, semestrial) și nu stabilește în ce măsură o persoană care a deținut de-a lungul timpului două sau mai multe din calitățile pentru care se
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]