2,424 matches
-
de a face să tacă excitația puberă percepută ca periculoasă și insuportabilă (Marcelli, 1999). Primele se înscriu într-o organizare psihică dominată de un exces de legături care se organizează adesea în jurul unui Ideal al Eului cu aspect grandios și inaccesibil. Celelalte exprimă deteriorările funcționării psihice, incapabile de a controla excitația puberă nouă și redirecționează adolescentul spre deficiențele limitelor sinelui și ale narcisismului precoce. Orice ar fi, atunci când un adolescent comite o tentativă de suicid, aceasta se întâmplă aproape întotdeauna deoarece
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-se o deplasare a culpabilității de la registrul genital la registrul oral cu regresia pe care o implică aceasta. În timpul convorbirilor, se întâmplă ca Élisabeth să rămână tăcută pe tot parcursul ședinței, cu fața crispată, plângând. Ea pare în mod aparent inaccesibilă, indiferentă la diversele cuvinte ale terapeutului, incapabilă să explice motivele acestei disperări. După vacanța de vară a fost inițiată o psihoterapie regulată în aceeași perioadă în care Élisabeth a reînceput școala. De câtva timp ea are un prieten care este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este ciclică, viața este eternă. Tot ceea ce are formă ține de context, iar ceea ce nu are formă va intra într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, în context. Eternitatea în gândirea contextuală nu este refuzată, nu este inaccesibilă, cum este în celelalte căi. Eternitatea intră în context sub forma timpului. În genere, Forma este proces sistemic, este și materie, și energie, ea și este, și se creează, și degenerează, și regenerează. Interrelaționate, materia și energia se decupează în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bucuria filosofică este aceea de a trăi deasupra contingențelor obișnuite, alături de preocupările celor mulți, în alt loc decât pe scena trivială a cotidianului omului de pe stradă. Plăcerea de a fi și de a exista ca individualitate solară, liberă, independentă, autonomă, inaccesibilă violențelor venite de altundeva: un tiran, trupul, dorința, socialul, natura sau familia. Plăcerea definește, în consecință, bucuria de sine ca o suveranitate realizată, cucerită și radioasă. MOMENTUL AL DOILEATC "MOMENTUL AL DOILEA" Întrebuințări terapeutice ale cuvântului: sofistica antiphonianătc "Întrebuințări terapeutice
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
apariția răului. A-ți păstra sănătatea, a nu o pierde, pare mai ușor decât a o redobândi. Un bun terapeut îndepărtează cauzele răului știind că așa generează binele, care nu e niciodată cu adevărat foarte departe și în nici un caz inaccesibil. El pare să fie primul care născocește această filosofie înțeleasă exclusiv ca o medicină, o terapie a sufletului și a trupului. Evident, fragmentele lăsate de abderitani, de cinici, de cirenaici și de o mână de filosofi hedoniști nu sunt suficiente
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lui Platon, Epicur afirmă că criteriile adevărului rezidă în senzații și afecțiuni. Atomii corpului care captează atomii detașați ai materiei, simulacrele, totul cere și presupune conjuncția atomică. Nu există univers inteligibil, nici creaturi ideale, zei sau concepte, nici lumi nevăzute, inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în cel mai bun caz - de către suflet, partea nemuritoare și eternă a unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate aproximările
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
politeism. Vezi zei teologie - a lui Democrit 54; a lui Epicur 186, 190-192; a lui Philodem 221, 238-239 zei - excluși de atomism 38, 52; ființe sexuate 238-239; a nu avea frică de ei 64, 184, 296, 298; frumusețe 238-239; ideal inaccesibil 273; inaccesibili la solicitări 191; inactivi 191; inexistenți 61, 66, 271-272; în interlumi 191, 236-237, 274-275, 300; înlăturarea lor 41, 190; materiali 40, 191, 236-237; model etic 300; preafericiți 190, 298; prieteni ai filosofilor 238; puterea unui demiurg 52; Venus
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
zei teologie - a lui Democrit 54; a lui Epicur 186, 190-192; a lui Philodem 221, 238-239 zei - excluși de atomism 38, 52; ființe sexuate 238-239; a nu avea frică de ei 64, 184, 296, 298; frumusețe 238-239; ideal inaccesibil 273; inaccesibili la solicitări 191; inactivi 191; inexistenți 61, 66, 271-272; în interlumi 191, 236-237, 274-275, 300; înlăturarea lor 41, 190; materiali 40, 191, 236-237; model etic 300; preafericiți 190, 298; prieteni ai filosofilor 238; puterea unui demiurg 52; Venus 234, 236
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fiecare comedie a lui Shakespeare, travestirea se explică, în primul rând, printr-o misiune de spionaj, care nu este altceva decât o ipostază a supravegherii. Spectatorul asistă, mai întâi, la luarea deciziei: pentru a putea ajunge în anturajul unui personaj inaccesibil, aflat în ținuturi îndepărtate, străine, trebuie trimis acolo un emisar. Îndeplinirea sarcinii pretinde - mijloc prin excelență teatral - o deghizare. Ca să poți spiona, trebuie să devii un altul... iar publicul, martor - ca întotdeauna - al subterfugiului, nu se va simți păcălit, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
obișnuiților lojii, cum ar fi acel echivalent al telesupravegherii de astăzi, care este oglinda plasată în fiecare lojă și numită „spionul” (vezi p. 139) sau binoclurile ce permit explorarea sălii (mai degrabă decât a scenei!), facilitând sesizarea unor detalii altfel inaccesibile ochiului liber. Aici, supravegherea împrumută câteva dintre atracțiile voyeurisme-ului. În sfârșit, ce să mai zicem despre o strategie și mai perversă încă, strecurarea privirii prin gaura practicată uneori într-un evantai, rafinament extrem permis unei priviri iscoditoare. Sala à l
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Își are locul În primul cer, Dumnezeul cel bun, definit drept superior și sublimior, locuiește În cerul al treilea. El Își merită titlul de „Tată” nu pentru că este Tată al omenirii, ci pentru că este Tatăl (Creatorul) unei Lumi imateriale și inaccesibile. O distanță infinită Îl separă pe acest Dumnezeu, care domnește În Înălțimile universului, de Demiurgul inferior, dumnezeu al acestei vremi, deus saeculi huius. Pe cînd Demiurgul este Înainte de toate drept, Dumnezeul mai Înalt este bun. El nu judecă. Doar mila
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
părți a catharismului lombard, care profesa un dualism radical. Centrul noii biserici era o localitate numită probabil Dragovița, care nu figurează pe harta regiunii balcanice 1. Pe la 1190 bogomilii moderați Își reluaseră ofensiva În Lombardia, Însă Provența le-a rămas inaccesibilă În totalitate, pînă cînd Cruciada și războiul care a dus la căderea fortăreței Montségur n-au dat naștere unei confuzii generale În rîndul albigenzilor rămași. Pare relativ sigur că dualismul radical a fost exportat În Provența din Imperiul Bizantin, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a sinucis, sărind În fântână. Acest fapt se actualizează mereu și se comentează defavorabil”37. Probabil astfel de cazuri, care nu pun Într-o lumină favorabilă ierarhia ortodoxă, sunt mai numeroase, dar Încă nu sunt cunoscute, deoarece arhivele ecleziastice sunt inaccesibile istoricului laic obișnuit. În ultimii ani, datorită unui impuls venit din spațiul catolic german, a Început munca de redactare a unui Martirologiu al României, care să-i cuprindă pe slujitorii tuturor cultelor pieriți În gulagul comunist. Însă, pe parcursul elaborării acestei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
când mulțimea reușește, după un Început stângaci, să cânte imnul „Deșteaptă-te, române!”. Ajunși la sediul Comitetului Județean de Partid, o parte dintre protestatari pătrund cu forța În interiorul clădirii și, Întărâtați de mesele pline de cașcaval, banane, portocale, sucuri (produse inaccesibile muncitorului de rând) pregătite pentru a serba victoria În alegeri (căci În ziua de 15 noiembrie 1987 În România aveau loc alegeri, iar populația era silită să participe la vot), le aruncă pe fereastră, mulțimii. În furia lor, protestatarii distrug
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
forță (3); încercare (3); kilogram (3); posibil (3); de spus (3); suflet (3); tristețe (3); ajutor (2); boală (2); bolovan (2); camion (2); de cap (2); despărțire (2); dur (2); dureros (2); epuizant (2); foarte (2); geantă (2); greu (2); inaccesibil (2); învățat (2); masă (2); neputință (2); probleme (2); saci (2); sesiune (2); stres (2); sudoare (2); teamă (2); trist (2); țel (2); abia; academie; acum; adevărat; adînc; agresiv; aleargă; alegere; ambiție; analiza; apărare; aproape; așteptare; aur; autobuz; avar; băiat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copilul; cosmetice; costă; de ce; degeaba; destin; dezamăgire; dificil; dispreț; dor; dubii; duios; Dumnezeu; durabil; e tot; expansive; expresiv; extraordinar; extravagant; fals; familia; fashion; femeie; ființă dragă; firmele; fițe; fițe și figuri; frate; frumoasă; frustrare; geacă; greu; haina; haine firmă; important; inaccesibil; indiferent; insula; interes; interesant; iPhone 5; îmbrăcăminte; îngrijorat; libertate; lipsă bani; lipsuri; mare; mașină de lux; Mihai; moft; motorină; mut; nașpa; neatins; necesar; de necomparat 10 min; nefolositor; neplăcere; neprețios; de neprețuit; netrebuincios; niciodată; nu cumpăr; obiecte; occident; odor; off
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
afacerilor actuale, caracterizate prin h iperconcurență și globalizare, acest concept de marketing oferă suport pentru transform area unei organizații obișnuite într-una centrată pe client. Clienții fideli reprezintă cel mai puternic avantaj competitiv al unei companii, deoarece reprezintă o parte inaccesibilă concurenților, dacă sunt gestionați eficient. Studiile realizate de PIMS<footnote http://pimsonline.com/about pims db.htm footnote> (Profit Impact of Marketing Strategy - organizație profesională care se ocupă cu studiul comunicării firmelor cu clienții, desfășoară cercetări prin proiecte care acoperă perioade mari
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mijloc al demonstrării, și care merge dinspre esență spre proprietățile sale; - demonstrația quia, care se referă la categoria cauzalității, și procedează dinspre efecte spre cauze, putând să determine cauzele În raport cu efectele lor. Aquitanul considera că demonstrația propter quid Îi este inaccesibilă omului, el neputând cunoaște quiditatea lucrurilor, această cunoaștere fiindu-i rezervată lui Dumnezeu, omului rămânându-i deschisă cealaltă cale. Demonstrația dinspre efect spre cauză fiind demonstrația firească spiritului omenesc. Potrivit cu acest mod de demonstrare, el trece la dovedirea existenței lui
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
un termen univoc - cum o găseam la Duns Scot -, nici În sens analogic, ca la Sfântul Thoma. Ca orice noțiune abstractă, ca ideile de cauză, lege, scop, ea este un concept pur, sau un construct al spiritului. Astfel, Dumnezeu devine inaccesibil rațiunii, iar William de Ockham va ajunge chiar până acolo Încât va susține că „...nu se poate cunoaște În mod evident că Dumnezeu există”. Și aceasta, pentru că este imposibil de dovedit existența sa plecând de la ideea pe care ne-am
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Principalul dezavantaj al focus grupurilor telefonice îl reprezintă lipsa comunicării non-verbale. Se câștigă multe informații atunci când se reunesc oamenii și se observă mișcările participanților - datul din cap, semnele de plictiseală, zâmbetele, încruntările, receptivitatea, interesul față de subiect -, toate acestea fiind lucruri inaccesibile prin intermediul telefonului. Focus grupului telefonic îi lipsește consistența focus grupurilor în care persoanele interacționează direct. Grupurile telefonice pot fi organizate la niveluri diferite de dotare. O extremă ar fi organizarea unui grup cu resurse limitate și convocarea unei teleconferințe. Dacă
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de compatrioți ca de ciumă. Am văzut prea mulți și-mi ajunge” (20 septembrie 1970 Ă 585). Totuși, de reținut reversul, adică admirația pentru câteva din valorile lor, dacă nu cumva chiar pentru carențele în care descoperă un sens altfel inaccesibil. Îi spune lui Wolf Aichelburg: „Ce tristețe, câtă furie mă cuprinde când mă gândesc la originile mele! Între blestem și mahala!” (16 iunie 1970 Ă 486). Tristețea... Ă aici e un semn încă al compasiunii îndurerate. De altfel, se recunoaște
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lipsi de el” (25 februarie 1970 Ă 485). Pe de altă parte, dacă la Rășinari Cioran ar fi suferit enorm de servituțile morale ale anonimatului, la Paris el descoperă că anonimatul e chiar o grație; doar că ea a devenit inaccesibilă și nu-i mai este la îndemână. Că ar fi rămas aici același? Firește, aceeași neîmplinire, nedatorată conjuncturilor biografice, rămase străine. Dar, oricât de rece în fața lui, traseul exterior contribuie la limpezirea înțelegerii propriului sine. Poate că, într-adevăr, oriunde
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de neant. Dimpreună cu dacul din Rugăciunea unui dac, Cioran ar putea spune: „Să simt că de suflarea-ți suflarea mea se curmă / Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă”. Or, capătul acesta, sprijinit de moarte, îi rămâne lui Cioran inaccesibil. Tocmai de aceea, după ce evocase eșecul de la Dieppe, care-i dăduse pentru o clipă iluzia întâlnirii cu Dumnezeu, Cioran exclamă cu disperare: „De ce am părăsit Coasta Boacii?!” (6 februarie 1979 Ă 361). E strigătul originar al scrisului cioranian, din care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în slăvi devenirea istorică, noi ne scufundăm în «monotonia destinului»” (11 noiembrie 1967 Ă 588). Orcum, îi cere lui Aichelburg să nu-l acuze de „cruzime” dacă nu-l deplânge: el trăiește în Sibiu, orașul care lui Cioran îi rămâne „inaccesibil”, deși tânjește, ca din mijlocul unei boli, către el (25 februarie 1970 Ă 485). În aceste condiții, mai este neamul său, pe care îl disprețuiește, o „seminție fără rost” (5 ianuarie 1976 Ă 608)? Viziunea sumbră e dublată, din orgoliu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
viața» comportă periculos de puțină ființă”. Pentru a continua: „Conceptul de ființă i se aplică doar lui Dumnezeu, doar celui de neconceput” (III, 76) și, prin urmare, celui de negăsit. Or, pe Cioran, și pentru că adevărul ființei lui îi rămâne inaccesibil, îl interesează adevărul din viață, din existența imediată. O spune într-un loc: „Nu caut «adevărul», ci realitatea, în sensul în care o poate căuta un sihastru Ă care a părăsit totul pentru ea. / Vreau să știu ce este real
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]