3,449 matches
-
și ar p]rea foarte ciudat] aceast] restrângere - problema reapare în termenii preeminentei unor drepturi în fața altora, precum cele care țin de libertate. Este nevoie deci și de un principiu normativ pentru a stabili care drepturi au prioritate sau o inc]rc]tur] moral] special]. Dac] ne întoarcem la perspectiva agentului care, ca o persoan] c]reia îi pas], are nevoie s] își exprime aceast] compasiune, factorii determinanți ai acestei decizii sunt complecși. Mulți au de-a face cu circumstanțele, temperamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi oferit este: cât de mult] putem. Teza „acțiunii negative” anterior discutat] implic], la fel ca și cea a acțiunii pozitive, faptul c] trebuie prevenite toate aspectele negative atâta timp cât nu sacrific]m nimic semnificativ din punct de vedere moral, precum inc]lcarea promisiunilor, inc]lcarea legilor etc. (Singer, 1979). Interpretarea utilitarist] a beneficiului pune accentul asupra faptului c] trebuie promovat mereu cel mai mare echilibru al binelui în defavoarea r]ului. Aceleași lucruri sunt punctate și de c]tre orice alt] teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât de mult] putem. Teza „acțiunii negative” anterior discutat] implic], la fel ca și cea a acțiunii pozitive, faptul c] trebuie prevenite toate aspectele negative atâta timp cât nu sacrific]m nimic semnificativ din punct de vedere moral, precum inc]lcarea promisiunilor, inc]lcarea legilor etc. (Singer, 1979). Interpretarea utilitarist] a beneficiului pune accentul asupra faptului c] trebuie promovat mereu cel mai mare echilibru al binelui în defavoarea r]ului. Aceleași lucruri sunt punctate și de c]tre orice alt] teorie care insist] asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cambridgea University Press, 1979), capitolul 8. Comisia Mondial] pentru Mediu și Dezvoltare: Our common Future („Raportul Brundt-land”) (Oxford: Oxford University Press, 1987). Bibliografie suplimentar]: Aiken, W. Și LaFollette, H., eds.: World Hunger and Moral Obligation (Englewood Cliffs, NJ: prentice Hall Inc., 1977). Beitz, C.R.: Political theory and Internațional relations (Princeton: princeton University Press, 1979), în special partea a III-a. Dower, N.: World Poverty Challenge and Response (York, Ebor Press, 1983). Fromm, E.: To have or to Be? (London, Jonathan cape
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rți. Putem considera aceast] proprietate drept determinant de valoare moral]? În acest caz, putem compara o zon] acoperit] de p]dure ecuatorial] cu o zon] asem]n]toare defrișat] și cultivat]. Care dintre aceste zone este mai valoroas] în sine? Inc] o dat], trebuie s] l]s]m la o parte anumite idei, cum ar fi aceea c] defrișarea p]durilor ecuatoriale este contrar] intereselor umane pe termen lung, c] fauna ar avea de suferit în urma acestei defriș]ri sau c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar afla într-o situație în care, aflat] într-o stare de suferinț] și de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și moarte. Dac], inc] din momentele de luciditate, persoana respectiv] și-a exprimat dorința de a muri dac] ar ajunge într-una din situațiile de mai sus, atunci se consider] c] persoană care îi curm] viața în circumstanțele corespunz]toare acționeaz] la cererea acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și omisiuni, atunci agentul care, spre exemplu, oprește aparatul care îl menține în viat] pe B, îl omoar] pe B, iar agentul care se abține de a-l conecta inc] de la început pe C la acelasi aparat, îl las] pe acesta din urm] s] moar]. Aceast] modalitate de a diferenția cele dou] metode i-a determinat pe mulți autori s] o numeasc] neplauzibil] și s] încerce s] o orienteze în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reguli îi lipsește logică. vii. Concluzii Distincțiile discutate mai sus reprezint] diferențe care sunt resimțite în profunzime. Dac] aceste diferențe sunt relevante sau nu din punct de vedere moral, si dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec] din punct de vedere moral între eutanasia activ] și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt resimțite în profunzime. Dac] aceste diferențe sunt relevante sau nu din punct de vedere moral, si dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec] din punct de vedere moral între eutanasia activ] și cea pasiv], între metodele de tratament obișnuite și cele neobișnuite, între moartea intenționat] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moduri. Voi examina trei linii de argumentație pentru punctul de vedere în favoarea alegerii: 1) avorturile ar trebui permise pentru c] interzicerea lor produce consecințe profund nedorite; 2) femeile au dreptul moral de a alege avortul; 3) f]tul nu este inc] o persoan] și deci nu are un drept substanțial la viat]. Argumentele în favoarea avortului Dac] acțiunile trebuie evaluate din punct de vedere moral prin prisma repercusiunilor, atunci poate fi construit un argument puternic potrivit c]ruia interzicerea avortului este greșit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existente și absența accesului universal la mijloace contraceptive, evitarea creșterii generale a populației necesit] o form] sau alta de avort. În cazul în care creșterea populației nu este stopat] în acele societ]ți s]race în care aceast] creștere este inc] mare, malnutriția și foametea vor deveni și mai r]spândite decât sunt în prezent. Poate este inc] destul] mâncare pentru a hr]ni toat] populația globului, dac] aceasta ar fi distribuit] într-un mod mai echitabil. Dar acest lucru nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alta de avort. În cazul în care creșterea populației nu este stopat] în acele societ]ți s]race în care aceast] creștere este inc] mare, malnutriția și foametea vor deveni și mai r]spândite decât sunt în prezent. Poate este inc] destul] mâncare pentru a hr]ni toat] populația globului, dac] aceasta ar fi distribuit] într-un mod mai echitabil. Dar acest lucru nu poate fi adev]rât pentru totdeauna. Eroziunea solului și schimb]rile climaterice cauzate de distrugerea p]durilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viat] înseamn] s] spui, în mod aproximativ, c] nu ar trebui niciodat] uciși în mod deliberat sau lipsiți de cele necesare vieții, decat dac] unică alternativ] este un r]u mai mare. Drepturile nu sunt absolute, dar nu pot fi inc]lcate pentru orice bine mai mare. Spre exemplu, o persoan] poate s] omoare pentru a se autoap]ra, în condițile în care nu exist] o alt] cale de a-si ap]ra viață sau de a evita un r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi putut tr]i, dintre care unele ar fi fost pl]cute. Folosirea acestui criteriu nu ridic] o problem] moral] serioas] în cazul avorturilor timpurii, cel puțin din perspectiva impactului asupra f]tului. Că o vietate care nu are inc] senzații, f]tul din primul trimestru nu are un interes în continuarea vieții. La fel ca ovulul nefecundat, f]tul din primul trimestru poate deveni o ființ] senzitiv]. Dar aceasta înseamn] c] are capacitatea de a se dezvolta într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod evident, doar persoanele înțeleg ideea drepturilor morale nu le face mai bune decât alte ființe senzitive. Dar ne ofer] motive conving]toare pentru a ne consideră unii pe alții ca fiind egali, cu drepturi primare care nu pot fi inc]lcate pentru motive utilitariste limitate. Dac] nu am avea niciodat] încredere în alte persoane c] acestea nu ne vor ucide oricând cred c] ar putea obține un avantaj net din această, atunci relațiile sociale ar deveni incomensurabil mai dificile și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman nu îndeplinește acest criteriu. F]tul care posed] unele facult]ți este mai aproape de a avea personalitate decât ovulul fecundat sau decât f]tul timpuriu și din aceast] cauz] poate dobândi un anume statut moral. Dar acesta nu este inc] o ființ] rațional] conștient] de sine, capabil] de iubire, grij] și reciprocitate moral]. Aceste argumente susțin punctul de vedere conform c]ruia nici avorturile târzii nu pot fi considerate omucideri. Pe aceast] bâz] am putea concluziona în mod rezonabil c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru. Dar, în cazul f]tului, situația este diferit], întrucat acordarea de prioritate f]tului ar echivala cu neacordarea acesteia femeii. Toate celelalte fiind egale, este mai grav s] negi drepturile morale primare ființelor care în mod clar nu sunt inc] persoane depline. Din moment ce femeia este persoan] și f]tul nu, ar trebui s] ne afl]m de partea respect]rii drepturilor femeii în cazul conflictelor aparente. Personalitatea potențial] Unii filosofi argumenteaz] c], desi f]tul nu este o persoan], capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului ameninț] drepturile primare ale femeii. Spre deosebire de f]ț, femeia este deja o persoan]. Nu ar trebui tratat] mai prejos atunci când este ins]rcinat]. Din aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în filosofia clasic]. Dar a venit o vreme în care chestiunile sexuale, desi importante pentru poeți și libertini, nu au mai consituit o preocupare a filosofilor. Odat] cu sporirea interesului contemporan fâț] de etică aplicat], discuția legat] de sex este, inc] o dat], perceput] drept un subiect filosofic legitim și important. Nu putem decât specula dac] libidourile filosofilor devin mai active (din fericire) sau dac] filosofii pur și simplu se confrunt] cu și r]spund unor atitudini sociale referitoare la sex
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea produce. De aceea, eseul nu analizeaz] și cazurile extraordinare în care actele sexuale par în sine acceptabile moral, dar care, datorit] circumstanțelor, produc urm]ri extrem de d]unatoare pentru terți. Morală tradițional] occidental] 1) Dualismul în Grecia Antic]; Inc] din secolul al V-lea î.Hr., pitagoreicii postulau în cadrul înv]ț]turilor un dualism puternic între trupul supus morții și sufletul nemuritor. Animați de credință în unitatea întregii vieți, aceștia înv]tău c] sufletele individuale erau p]rți ale sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi permită lui Rocco s] judece dac] pierderea unui deget, plus un câștig de 5.000 de dolari, înseamn] v]ț]mare. Pentru libertarieni, consimt]mântul anuleaz] v]ț]marea și, de aceea, aceștia nu pot susține c] Vito a inc]lcat dreptul negativ al lui Rocco de a nu fi v]ț]maț. Deși libertarienii au identificat aspecte importante ale moralei - noțiunile de libertate individual] și autonomie - se poate spune c] aceștia le-au exagerat pan] în punctul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exploatare în acest sens larg. Aici întâlnim eroarea pe care au f]cut-o libertarienii: contractele nu sunt autovalidante din punct de vedere moral. În conformitate cu aceasta, o asemenea abordare susține c] sexul este imoral dac] și numai dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei creeaz] obligații reciproce pe baza nevoii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspecte ale principiului egalit]ții de șanse. De exemplu, în majoritatea societ]ților, unii oamenii au un statut inferior deoarece au disabilit]ți sau sunt în vârst], femei sau membrii ai unei minorit]ți rasiale. În majoritatea societ]ților aceste inc]lc]ri ale primei p]rți a principiului șanselor egale sunt completate de inc]lc]ri ale celei de-a doua p]rți a principiului menționat. Școlile pentru bogați sunt, în medie, mai bune decât școlile pentru s]răci, școlile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii au un statut inferior deoarece au disabilit]ți sau sunt în vârst], femei sau membrii ai unei minorit]ți rasiale. În majoritatea societ]ților aceste inc]lc]ri ale primei p]rți a principiului șanselor egale sunt completate de inc]lc]ri ale celei de-a doua p]rți a principiului menționat. Școlile pentru bogați sunt, în medie, mai bune decât școlile pentru s]răci, școlile pentru albi sunt mai bune decât cele pentru negri, fetele cu abilit]ți sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fetele cu abilit]ți sunt îndep]rtate de carierele în arhitectur], inginerie sau fizic], iar persoanele cu disabilit]ți sunt mai mult sau mai putin ignorate. Cei care promoveaz] argumentul compens]rii daunelor din trecut prin intermediul tratamentului preferențial susțin c] inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse sunt extrem de nedrepte, iar cei care au fost afectați de aceste inc]lc]ri merit] o compensare. În particular, ei argumenteaz] în favoarea faptului c] tratamentul preferențial este justificat pin prisma unui mijloc convenabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]