2,622 matches
-
la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) - (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
672 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 23 ianuarie 2020. ... 15. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi cu respectarea cerințelor de calitate a acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Având în
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
este proporțională cu gravitatea faptei contravenționale, instanța apreciază că și aceasta este neîntemeiată, prevederea în sfera ilicitului contravențional și sancționarea anumitor fapte care prezintă pericol social reprezentând atributul exclusiv al legiuitorului, care apreciază asupra valorilor sociale ce trebuie protejate prin incriminarea anumitor fapte antisociale și sancționarea corespunzătoare a acestora. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 204 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287796]
-
o faptă de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă să poată constitui infracțiune, este obligatoriu ca respectiva conduită să fie prevăzută în acte de reglementare primară. Se mai susține că, potrivit actualei redactări a normei de incriminare criticate, se poate ajunge cu ușurință la situația în care orice derapaj de la orice normă de securitate în muncă, indiferent că aceasta este prevăzută de un act de reglementare primară sau de un regulament de ordine interioară prevăzut de
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
fie calificat drept infracțiune, fără să se țină cont de reprezentarea pe care făptuitorul a avut-o asupra acestei fapte, de gravitatea normelor încălcate sau de posibilitatea făptuitorului de a prevedea consecințele faptelor sale. Se arată că o normă de incriminare trebuie să prevadă fapte de o anumită gravitate, care să impună sancționarea lor conform legii penale. Însă textul criticat nu permite făptuitorului să aprecieze gravitatea faptei pe care o săvârșește, întrucât nu prevede categoriile de norme care trebuie să fie
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
legii penale. Însă textul criticat nu permite făptuitorului să aprecieze gravitatea faptei pe care o săvârșește, întrucât nu prevede categoriile de norme care trebuie să fie încălcate pentru ca faptele comise să intre în sfera de reglementare a normei de incriminare analizate. ... 6. Judecătoria Iași - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care sintagma „măsuri legale“ din cuprinsul art. 349 din Codul penal este interpretată în sensul că ar
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
în care sintagma „măsuri legale“ din cuprinsul art. 349 din Codul penal este interpretată în sensul că ar îngloba și norme de rang inferior legii organice sau ordonanței de urgență. Se arată că normele de complinire a dispozițiilor legale de incriminare pot să aparțină doar legislației primare și, de asemenea, că organele judiciare trebuie să respecte și să aplice principiul minimei intervenții. Se face trimitere, în acest sens, la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. Totodată, este
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
doar legislației primare și, de asemenea, că organele judiciare trebuie să respecte și să aplice principiul minimei intervenții. Se face trimitere, în acest sens, la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. Totodată, este invocat principiul legalității incriminării și a pedepsei, arătându-se că, potrivit acestuia, norma de incriminare nu poate fi interpretată extensiv, în defavoarea acuzatului. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și se arată că o normă de incriminare
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
respecte și să aplice principiul minimei intervenții. Se face trimitere, în acest sens, la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. Totodată, este invocat principiul legalității incriminării și a pedepsei, arătându-se că, potrivit acestuia, norma de incriminare nu poate fi interpretată extensiv, în defavoarea acuzatului. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și se arată că o normă de incriminare trebuie să fie clară, precisă și previzibilă și să îndeplinească exigențele
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
15 iunie 2016. Totodată, este invocat principiul legalității incriminării și a pedepsei, arătându-se că, potrivit acestuia, norma de incriminare nu poate fi interpretată extensiv, în defavoarea acuzatului. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și se arată că o normă de incriminare trebuie să fie clară, precisă și previzibilă și să îndeplinească exigențele stabilite prin jurisprudența anterior referită. Sunt invocate, totodată, dispozițiile art. 15 alin. (1) din Codul penal raportate la cele ale art.
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
incriminării și a pedepsei, arătându-se că, potrivit acestuia, norma de incriminare nu poate fi interpretată extensiv, în defavoarea acuzatului. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și se arată că o normă de incriminare trebuie să fie clară, precisă și previzibilă și să îndeplinească exigențele stabilite prin jurisprudența anterior referită. Sunt invocate, totodată, dispozițiile art. 15 alin. (1) din Codul penal raportate la cele ale art. 73 alin. (3) lit. h) și ale art.
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. ... 11. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că argumente de neconstituționalitate similare au fost formulate cu privire la dispozițiile art. 350 din Codul penal, ce reglementează infracțiunea de nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, excepția de
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
această îndatorire [text ce reprezintă vechea reglementare, de la art. 37 alin. (1) din Legea nr. 319/2006], prin art. 350 din Codul penal este sancționată orice persoană care nu respectă măsurile legale de securitate și sănătate în muncă [normă de incriminare ce reprezintă vechea reglementare, de la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 319/2006]. Prin această incriminare sunt extinse măsurile preventive pentru garantarea unui climat de siguranță, obligatoriu, atât pentru lucrători și alți participanți la procesul de muncă, cât și
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
prin art. 350 din Codul penal este sancționată orice persoană care nu respectă măsurile legale de securitate și sănătate în muncă [normă de incriminare ce reprezintă vechea reglementare, de la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 319/2006]. Prin această incriminare sunt extinse măsurile preventive pentru garantarea unui climat de siguranță, obligatoriu, atât pentru lucrători și alți participanți la procesul de muncă, cât și pentru orice alte persoane prezente la locul de muncă. O formă distinctă de sancționare este cea prevăzută
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
funcție de particularitățile fiecărei cauze, prin raportare la definițiile legale astfel reglementate. ... 22. Urmarea imediată constă în crearea unui pericol pentru relațiile sociale din domeniul sănătății și securității în muncă. Legătura de cauzalitate între faptele arătate în ipoteza normei de incriminare și crearea stării de pericol există chiar dacă nu se produce niciun accident. Din punctul de vedere al laturii subiective, infracțiunea poate fi săvârșită cu intenție sau din culpă. Consumarea infracțiunii are loc în momentul nerespectării uneia sau a mai
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
a constatat că dispozițiile art. 350 din Codul penal respectă cerințele de calitate a legii, ce rezultă din prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), fiind, totodată, în acord cu dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție privind principiul legalității incriminării și a pedepsei. În acest sens, Curtea a reținut că dispozițiile Legii nr. 319/2006 disting, în mod explicit, între infracțiuni și contravenții, capitolul IX al acestei legi, intitulat „Contravenții“, reglementând clar și distinct, la art. 39-44, faptele care constituie contravenții
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) din Codul penal, tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul. În materia incriminării tentativei, în doctrină și în legislația penală sunt cunoscute două concepții, și anume incriminarea nelimitată - care consacră regula potrivit căreia tentativa se pedepsește întotdeauna - și incriminarea limitată, care presupune sancționarea tentativei doar atunci când legea o prevede în mod expres
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul. În materia incriminării tentativei, în doctrină și în legislația penală sunt cunoscute două concepții, și anume incriminarea nelimitată - care consacră regula potrivit căreia tentativa se pedepsește întotdeauna - și incriminarea limitată, care presupune sancționarea tentativei doar atunci când legea o prevede în mod expres. Noul Cod penal, ca și cel anterior, a adoptat concepția incriminării limitate a tentativei
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul. În materia incriminării tentativei, în doctrină și în legislația penală sunt cunoscute două concepții, și anume incriminarea nelimitată - care consacră regula potrivit căreia tentativa se pedepsește întotdeauna - și incriminarea limitată, care presupune sancționarea tentativei doar atunci când legea o prevede în mod expres. Noul Cod penal, ca și cel anterior, a adoptat concepția incriminării limitate a tentativei, stabilind, prin dispozițiile art. 33 alin. (1), regula că tentativa se pedepsește
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
concepții, și anume incriminarea nelimitată - care consacră regula potrivit căreia tentativa se pedepsește întotdeauna - și incriminarea limitată, care presupune sancționarea tentativei doar atunci când legea o prevede în mod expres. Noul Cod penal, ca și cel anterior, a adoptat concepția incriminării limitate a tentativei, stabilind, prin dispozițiile art. 33 alin. (1), regula că tentativa se pedepsește numai când legea prevede în mod expres aceasta. Legiuitorul a avut în vedere, în acest sens, faptul că, în cazul infracțiunilor care nu creează o
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
că, în cazul infracțiunilor care nu creează o amenințare gravă pentru regulile de conviețuire socială, aplicarea unei sancțiuni penale pentru tentativă nu apare ca necesară, apărarea ordinii de drept fiind asigurată prin sancționarea infracțiunii consumate. În consacrarea principiului referitor la incriminarea limitată a tentativei, legiuitorul a apelat la două tehnici normative: fie incriminare în cuprinsul textului care reglementează respectiva infracțiune în formă consumată [de exemplu, în dispozițiile art. 188 (omorul), art. 189 (omorul calificat), art. 205 (lipsirea de libertate în mod
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
fapt consumat, fiind în aceeași măsură necesare și pentru existența tentativei. ... 18. Curtea reține că toate aceste caracteristici ale tentativei - ca formă atipică a infracțiunii - justifică soluția de politică penală adoptată, în mod tradițional, în dreptul penal român, în sensul incriminării limitate și sancționării penale diversificate a tentativei în raport cu infracțiunea-tip, ca mijloc de apărare a valorilor sociale și de prevenire a infracțiunilor, teza diversificării fiind ea însăși o consecință firească a însușirii tezei incriminării limitate a tentativei. ... 19. Curtea
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
dreptul penal român, în sensul incriminării limitate și sancționării penale diversificate a tentativei în raport cu infracțiunea-tip, ca mijloc de apărare a valorilor sociale și de prevenire a infracțiunilor, teza diversificării fiind ea însăși o consecință firească a însușirii tezei incriminării limitate a tentativei. ... 19. Curtea constată că este neîntemeiată critica autorului excepției potrivit căreia dispozițiile art. 33 alin. (2) fraza a doua din Codul penal ar încălca prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art.
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
Codul penal; însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor - art. 243 din Codul penal; înșelăciunea - art. 244 din Codul penal; înșelăciunea privind asigurările - art. 245 din Codul penal. De asemenea, tot în Codul penal sunt evidențiate și alte incriminări, respectiv aceea de la art. 199 alin. (2) referitoare la violența în familie, infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzute în art. 193 și de vătămare corporală din culpă prevăzută în art. 196, săvârșite asupra unui membru de familie, când
DECIZIA nr. 407 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277363]
-
pe de o parte, de modul de stabilire de către instanța de judecată a pericolului concret al faptelor pe care le-a comis și de individualizare a pedepselor, iar, pe de altă parte, de modalitatea de reglementare a normelor de incriminare criticate. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10
DECIZIA nr. 454 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277364]