3,194 matches
-
totuși, așa cum am spus, lucrurile care odinioară Îmi plăceau, acum mă plictisesc”. De aceea - și așa trebuia să se Întâmple - ea Începe cu plictisul: „Doamne, m-ai făcut puternică și singură! Am Început să țin la cei care Îmi fuseseră indiferenți... Îmi plăcea conversația domnului de Lauzun, fără să-mi treacă ceva anume prin cap”. Cât de Încet se Întâmplă totul În sufletul acesta care se dezmorțește cu greu! „După ce a trecut multă vreme În agitațiile acestea - reia prințesa - am vrut
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
plin de acest nou entuziasm pentru cultură. O boală grea, În timpul căreia, ca să folosim propria lui expresie, a fost „făcut cioburi, ca un vas de lut”, l-a lăsat sleit pentru o bucată de timp. Construcția lui delicată, oricât de indiferentă ar fi rămas la provocarea durerii În alții, era deosebit de sensibilă la propria durere. El fugea de suferință ca de ceva ce deteriorează și schilodește viața umană și s-ar părea că a rătăcit prin acea teribilă vale a melancoliei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și durabilă, devenim ființe predictibile, raționale și pozitive 1. Mergem întotdeauna să luăm autobuzul la ora la care este planificată plecarea și plătim mereu la piață prețul afișat pentru un produs și nu alt preț. Ne putem imaginea o lume indiferentă la apropierea bunurilor materiale? Ne putem imagina o lume în care oamenii văd o bancnotă pe jos și trec indiferenți pe lângă ea? Ce fel de lume ar fi aceasta? Cu totul diferită de cea pe care o știm și în mijlocul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
plecarea și plătim mereu la piață prețul afișat pentru un produs și nu alt preț. Ne putem imaginea o lume indiferentă la apropierea bunurilor materiale? Ne putem imagina o lume în care oamenii văd o bancnotă pe jos și trec indiferenți pe lângă ea? Ce fel de lume ar fi aceasta? Cu totul diferită de cea pe care o știm și în mijlocul căreia trăim. Oamenii nu sunt niciodată indiferenți în raport cu satisfacția materială și cu plăcerea, așa cum bine sublinia Freud. Poate că nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
imagina o lume în care oamenii văd o bancnotă pe jos și trec indiferenți pe lângă ea? Ce fel de lume ar fi aceasta? Cu totul diferită de cea pe care o știm și în mijlocul căreia trăim. Oamenii nu sunt niciodată indiferenți în raport cu satisfacția materială și cu plăcerea, așa cum bine sublinia Freud. Poate că nu există o categorie economică atât de des folosită și în limbajul comun așa cum este aceea a banilor. Pe de altă parte nu există o categorie economică atât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
financiar-bancar, Editura Ecomar, București, 2003. footnote>: • personal de contact (contactorii); • personalul care intră periodic În contact cu clienții (modificatorii); • personalul care intră rar În contact cu clienții (influențatorii); • personalul care, de regulă, nu intră În contact cu clienții (izolații sau indiferenții). 1) Personalul de contact sau contactorii - reprezintă, În general, personalul de execuție, parte componentă a serviciului (produsului) financiar monetar, care realizează efectiv serviciul (produsul) și se află Într-un contact permanent cu clienții, transmițând și preluând de la aceștia fluxul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
verosimil, pe care înțelege să-l enunțe în termeni categorici. [....] Strategia criticului este una a asediului răbdător, de aparență impersonală. El se apropie de text în liniște, cu o ariditate bine camuflată, cu o „foame” stăpânită, de parcă i-ar fi indiferente alegerea obiectului, ținta demersului. Pasiunea investigativă, evidentă în subtext, ia forma unei solide obiectivități. LUCIAN RAICU SCRIERI: Interpretări critice, București, 1970; Tânărul Dostoievski, București, 1971; Pe urmele lui Don Quijote, București, 1974; Introducere în opera lui Ion Neculce, București, 1974; Domeniul
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
lui Virgil Godeanu), din Tablourile pariziene de Charles Baudelaire (Perpessicius), din poemele lui Serghei Esenin (Zaharia Stancu), din Divina Comedie a lui Dante (Alexandru Marcu), din François Mauriac (Lumina corpului), E.A. Poe (Corbul), Alberto Moravia (Fuga nocturnă, fragment din romanul Indiferenții), în versiunile lui Emil Gulian, Paul Stelian și, respectiv, C. N. Negoiță. Cronica plastică este asigurată de N. N. Tonitza, Tudor Arghezi, Dan Botta, Mac Constantinescu, cronica dramatică de Adrian Maniu și Pamfil Șeicaru, iar cronica muzicală, de G. Breazul și
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
e luat drept Tiberiu, dar care se numește Ilarion (nume utilizat în mai multe povestiri: e cel ilar, cel care produce ilaritate și care tratează lumea ca pe o ilară iluzie), nimerește într-un castel-ospiciu, unde e primit cu o indiferentă politețe, de persoane care fac gesturi inexplicabile de la început până la sfârșit (i se aruncă în față cu fulgi, asistă la un mic dejun), ceea ce îi prilejuiește anamneza unor scene din adolescență, acelea reale: reacția unei sărmane profesoare de franceză când
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
erau semnate și cronicile teatrale ale fostului director de teatru, păstrând încă în suflet urmele dezamăgirilor și necazurilor, dar scriind totuși cu obiectivitate. Îngăduitor cu „producțiile teatrului național”, el combătea meschinăria cronicarilor dramatici, coalizați în susținerea micilor interese particulare și indiferenți față de soarta teatrului. Interesul pentru scenă s-a păstrat și după retragerea lui Caragiale din redacție, noul cronicar dramatic, Scarlat Cocorăscu, dovedindu-se un avizat cunoscător al vieții teatrale autohtone. La C. au mai colaborat, cu articole politice, N. Volenti
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
Literatură”, „Revista generală a învățământului”, iar după 1960, la „Viața românească” și „Steaua”. În manuscris a rămas textul memorialistic În zorii unui veac nou. Pentru C., opera literară constituie factorul esențial care trebuie să intre în atenția comentatorului, „desprinsă și indiferentă în raport cu personalitatea creatorului”. Din această perspectivă este urmărită în Anarhismul poetic mișcarea modernistă. Termenul de anarhism și, la fel, înțelesurile date modernismului sunt utilizate însă într-o accepție largă. Selecția scriitorilor discutați începe cu Tudor Arghezi sau N. Davidescu și
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
a ideilor controversatei „scrisori” implică și numeroase acuze („lipsă de delicateță sufletească”, „acrobație a sofismelor”, „insistență de a ne convinge că nu are nimic cu fosta lui patrie”), azvârlite cu o anume amărăciune, căci, declară Șeicaru, „Nu ne este, desigur, indiferentă atitudinea unui român care, izbutind să-și creeze un prestigiu literar, să obțină audiența elitei intelectuale franceze, accentuează renegarea prin insulte aduse neamului căruia, fatalitate biologică, aparține totuși”, De „cazurile” vieții literare se ocupă în paginile revistei și St. Georgescu
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
accelerate (Gorbachev, 2006: 156). Există Și voci (Clark, Korten) care critică lipsa de acțiune în domeniul dezvoltării durabile: Suntem înconjurați de dovezi care ne demonstrează că persoanele implicate în dezvoltarea economică de la nivel local, național sau global sunt ignorante sau indiferente față de conceptul de dezvoltare durabilă. Uitați-vă în jurul vostru! Putem vedea pretutindeni câmpuri asfaltate, erodări ale solului contaminat cu chimicale, distrugerea litoralului, poluarea aerului Și a apei, defrișarea pădurilor... Acestea sunt imagini întâlnite frecvent în țările dezvoltate. Restricțiile Și planificarea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
cei care își dau seama cât de aproape am putea fi de dispariția speciei umane. În urmă cu douăzeci de ani... am ridicat această problemă în fața unor Șefi de stat Și de guverne, care m-au ascultat, dar au rămas indiferenți în fața unui risc care se află, în opinia lor, la secole sau poate milenii distanță. Ei considerau că Știința, tehnologia Și un simț al responsabilității vor fi suficiente pentru a rezolva problema. [Iar la Copenhaga] statele au fost invitate să
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
neregenerabile să nu depășească rata cu care sunt dezvoltați substituenți durabili; 3) rata emisiilor poluante să nu depășească posibilitatea de asimilare a mediului înconjurător. (Daly, citat de Elkington, 1997: 56) Teoriile Și modelele ce reprezintă paradigma clasică a dezvoltării sunt indiferente față de mediul înconjurător Și sustenabilitate. Marea majoritate a acestor teorii pun accent pe teme cum ar fi creșterea Și stagnarea economică, piața Și componentele sale, stabilitatea politică Și conflictele; în tot acest timp ele trec cu vederea problemele legate de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
prin acumulări hiperbolice, o coloratură fantastică. Viziuni opresive, goyești, trădează angoasa deposedării de existență: „golul pătrat, numărul sterp și sensul nul” (Păretele de var, S-a culcat o fiară, Bivolul de jar). Inversiunea tuturor semnelor arată un Dumnezeu crud, oglindă indiferentă, sau înșelător - „măscărici”, „tertipar”, „nebun”. Poetul ar vrea să știe dacă jertfa, dacă Iisus al lui și-au păstrat adevărul. Parabole ale libertății amenințate (Șoim și fată, Flautul descântat), autoportrete (Sarcină sacră, De când mă știi) sunt impregnate de o puternică
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
țin cât își țin „inima zăvorâtă”, dar compresiunea lăuntrică îi silește, odată și odată, să-și spună păsul (Cu rușii în Deltă). Astfel, pe „firul necazurilor”, se înnădește treptat „povestea”. Decorul se animă, amplificând ecoul înneguratelor mărturisiri. Alteori, natura e indiferentă, când nu își bate joc, precum marea, cu un „hohot clocotitor”. Cel mai adesea, însă, cadrul e stăpânit de o „tristețe mută”. Prin pudoarea indicibilă a simțămintelor, prin complicațiile sufletești, inhibitorii, ale personajului narator, nuvela După douăzeci de ani consună
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
și răsucite, memorabil, într-un singur fir - transformat în filon liric. Poetul se dovedește de o mare maturitate încă de la primele sale versuri, acestea exploatând, cu efecte mai mereu remarcabile, captarea și „fixarea” energetismului fluid și arzător în plasa rece, „indiferentă”, strict instrumentală, a unei prozodii regulate. „Spasm încremenit”, așadar, inclusiv cu ajutorul dat de forma fixă, perfect cizelată, a strofelor. Elementele nu sunt decorative, ca la adevărații parnasieni: materialul folosit de poet este el însuși o lavă care s-a răcit
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
ele a reușit să mă dezechilibreze. Evitând căderea, am făcut un pas la stânga, pomenindu-mă din nou lângă primul hublou. Mi-am lipit fruntea de rama lui de oțel. În crăpătură, a apărut o femeie cu părul creț, cu chipul indiferent și somnoros, cea pe care o văzusem mai întâi. Proptită în coate pe ceea ce semăna cu o față de masă, îmbrăcată cu o bluză albă, continua să aprobe, clătinând ușor din cap și, distrat, își examina degetele... Primul hublou. Și al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
avariție). Sanguinicii sunt relativ sănătoși; bolile de care suferă sunt frecvent rezultatul înclinației lor de a gusta toate plăcerile vieții. Flegmaticii consultă pentru tulburări precise, bine caracterizate: boli constituite, mai puțin tulburări mentale sau psihosomatice. Atitudinea poate fi corectă sau „indiferentă”, în sensul de a lăsa pe medic să suporte tot greul tratamentului. Dacă sunt fideli, constanți și ascultători, acest fapt este legat mai mult de un anumit simț al datoriei,decât de participarea afectivă la propria dramă. Flegmaticii nu fac
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mii și mii de nalte brațe Ducând pieirea țării înmormîntează... Azi un diluviu, mîne-o murmuire, O armonie care capăt n-are, Astfel e-a ei întunecată fire, Astfel e sufletu-n antica mare. Ce-i pasă ce simțiri o să vă-nspire, Indiferentă... solitară... mare! Astfel sânt dacii: luptă... ș-apoi piere! I[AROMIR] Și noi vrem luptă, dară nu pieire. Și, dacă cerul soarta * o constelă * Asupr-unui popor, nu-l turburăm. D[ECEBAL] Știi tu ce sânt acei pe care-i aperi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că eu Sânt tot eu?... DOCH[IA] N-astă lume turbur-crudă Cum a intrat de rece, liniștit! Parcă e marmură, gândești c[ă] o statuie Părăsind piedestalul coborî În adunarea noastră furtunoasă. Aceștia-s ei... drept zice Iaromir: {EminescuOpVIII 47} Indiferenți, ne-nduplecați - și mari. Cum mă privește c-ochii lui imobili Parcă-mpietresc... așa mă infioară Da, da! Așa trebui s-arate zeii! D[ECEBAL] Nu-mi dai nici un răspuns? L[ONGIN] Ce-ai întrebat? D[ECEBAL] Gândeai să mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să mă bage de samă. Iaca vezi așa! Acolo-i adorata mea... puiuțul meu... Ah! de-aș vedea-o odată. INTENT[ATIONEM] Aha! De aceea... Va să zică asta-i casa lui d[om]nu Subpapuc a cărui fată nu ți-i indiferentă și de a cărui avere ești nebun... adică nu... a cărui avere nu ți-i indiferentă ș-a cărui duduc-o adorezi. VULTUREANU Așa-i. INTENT[ATIONEM] Ei, atunci mă duc să te anunț cuconașule pentru că stomahul meu e setos de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aș vedea-o odată. INTENT[ATIONEM] Aha! De aceea... Va să zică asta-i casa lui d[om]nu Subpapuc a cărui fată nu ți-i indiferentă și de a cărui avere ești nebun... adică nu... a cărui avere nu ți-i indiferentă ș-a cărui duduc-o adorezi. VULTUREANU Așa-i. INTENT[ATIONEM] Ei, atunci mă duc să te anunț cuconașule pentru că stomahul meu e setos de adorațiunea unei fripturi. (vrea să iasă) VULTUREANU Stai, măi Pepeleo! încă nu știi toate. INTENT [ATIONEM
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care așadar toate fenomenele stau ca daturi la o experiență posibilă. Fiind însă că această referare a fenomenelor la o experiență posibilă este asemenea necesară (pentru că fără aceasta noi n-am putea cugeta prin ele nici-o cunoștință și ar rămânea indiferente pentru noi) urmează că inteligența pură, prin Să se ia bine seama la acest axiom, căci este de mare importanță. Toate reprezentațiile se referă necesarminte la o conștiință empirică posibilă, căci daca nu s-ar refera și-ar fi cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]