56,780 matches
-
de la zguduitoare și să tragă propriile sale concluzii. Pentru o mai București și “reeducare” a existat o legatura continuă și puțin bună înțelegere a fenomenului, voi reda totuși câteva cunoscută formată din inspectori de penitenciare și din alți paragrafe... câțiva indivizi suspecți ascunși sub diferite pseudonime. “Se făceau stive de oameni, cum se fac stivele de lemne Aceștia aveau acces direct la celule, la dosare, la “reeducatori” în pădure, apoi ciomăgașii se urcau sus, unde dansau și și la “reeducați.” Acești
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
suspecți ascunși sub diferite pseudonime. “Se făceau stive de oameni, cum se fac stivele de lemne Aceștia aveau acces direct la celule, la dosare, la “reeducatori” în pădure, apoi ciomăgașii se urcau sus, unde dansau și și la “reeducați.” Acești indivizi au urmărit tot timpul loveau, încât victimele urlau de durere. Dar nu era voie să experimentul, au instruit torționarii, au anchetat deținuții supuși strigi. Cei ce strigau erau pedepsiți în plus și li se astupau gurile torturilor, și și-au
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
de durere. Dar nu era voie să experimentul, au instruit torționarii, au anchetat deținuții supuși strigi. Cei ce strigau erau pedepsiți în plus și li se astupau gurile torturilor, și și-au notat reacțiile lor. Între ei era și un individ, cu zdrențele murdare cu care se spălău WC-rile... Mulți au fost aparent locțiitor politic, cu numele conspirativ Marină. Părintele bătuți cu bețe fine peste testicule și unii au murit. Altora li s-a Braga, care a fost anchetat personal de
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
societate auriferă). Maestru al duelurilor, și ca parte activă (p. 130), și ca instanță de arbitraj. Și-ar fi pierdut un ochi într-o asemenea împrejurare: o luptă cu floretele, pe întuneric. Și totuși, există în paginile acestei cărți un individ comparativ cu care chiar Dinu Nicodin ar putea părea conformist. Romancierii ar face bine să ia aminte la el. E vorba de un anume Magnificiențius, „imperator al artelor științifice” (identitate abracadabrantă îndărătul căreia se ascunde banalul Theodor Niculescu, născut la
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
o trimite învățătorilor cerându-le „a stărui în tot modul , ca dintre tinerii care au terminat cu succes școala primară să îmbrățișeze unii și meseriile. Cu meseriile, românii ar cuceri orașele - în orașele în care intrarea lor fusese interzisă. „Neglijând individul, necultivându-l cum se cuvine sau cultivându-l lacunar, riscurile sunt enorme pentru națiune, cam asta ar putea fi una dintre ideile viziunii lui Urs de Margina. O retragere orgolioasă în izolare ar fi tot o înfrângere”. Simpozionul nu se
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
După circa două săptămâni, used to retard corrosion of stainless pe întrebări directe. Unul dintre cei aflat la Oficiul de Brevete din primul steel urea manufacture before 1945 care m-au intervievat mi-a declarat oraș, am constatat că un individ cu o by others than van Waes, but the mai târziu că diploma din România a mutră deloc intelectuală urmărește bulk of the evidence tend to show fost considerată la fel ca și cum ar fi ce brevete citesc, și că-l
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
e un ins neserios, care nu prea se ține de cuvînt, că e o hahaleră. Și doamna Ana, care nu are cum să știe adevărul adevărat, va crede ce spun acești mizerabili și va rămîne în memoria ei ca un individ fără cuvînt, demn de dispreț. Iar domnului Igor, atunci cînd va întreba de el, îi vor spune că nu a reușit să compună cîntecul, că nici nu ar fi în stare, că e un lăudăros fără pereche, un lăutar de
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
citat și comentat de autorul acestui eseu, și Observații asupra realismului în artă, din „Revista Fundațiilor Regale”, în iulie, pe care autorul nu-l citează. Or, acesta mi se pare mai important pentru că, dacă „melodrama” are ca „temelie ideologică... supunerea individului la destin” și „anumite tendințe reacționare... se mențin grație ei”, realismul nu este „definitiv închegat” pentru Trost decât „când oamenii iau cunoștință în mod limpede de condițiunile în care trăiesc”. Acest studiu pune la contribuție nu doar literatura, ci și
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
nimfetă sau o idee) ce va fi suspendată și vag politizată, dar lasă totul echivoc, rezultând un final nefericit. Sau nefertil. Firește că cititorul, urmărind aceste grile de lectură, rămâne cu impresia că Radu Mareș construiește cu insistență singurătățile unor indivizi ce așteaptă orice să-și submineze singurătățile. Privilegii ale imaginației, ele nu explică deficitul biografic, nici eșecul prezentului. Luate împreună, prozele din Sindromul Robinson sunt parte din aceeași respirație a ratării, testimonii ale eșecului singurătății. Fețe ale fericirii iluzorii - tema
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
cu intenție pur estetică. Dracul te dezvață de contemplație în numele progresului, convingîndu-te că noutatea și surpriza sînt totul, iar metoda la care recurge spre a avea cîștig de cauză se numește babilonie: confuzie în gîndire, amestec între specii, metisaj între indivizi, ștergerea diferențelor. O promiscuitate generală în numele egalității. A patra trăsătură e că pedala pe care apasă Diavolul spre a-și subjuga victimele poartă numele vanității. Sentimentul prin care ne îndrăcim e orgoliul, iar efectele lui se petrec pe ascuns și
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
în cea a timpului și locului și mediului în care am trăit, a fost să recuperez un destin individual din masificatul simbol colectiv. Tragedia devine parte a memoriei colective doar cînd a devenit clișeu și acționează ca și un clișeu. Individul este anulat nu doar prin lespedea totalitară, ci și prin aceea, ulterioară, a memoriei colective”. Problematica identitară este, desigur, cea care conferă individualitate estetică și etică operei lui Norman Manea, alături de tema subversiunii, modulată în amprenta caracterologică a unor personaje
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
în spațiul Universității. În semn de protest, dezbaterile vor continua și peste ora stabilită pentru finalul evenimentului. Revendicăm Universitatea ca spațiu public deschis de dezbatere și problematizare a propriilor mecanisme. De ce Universitatea a devenit un spațiu steril, o fabrică de indivizi cu diplomă, orientați către profit și nu către idei? Și de ce Universitatea nu poate accepta o discuție despre ea însăși, despre felul în care funcționează? Cerem sprijinul presei și al opiniei publice pentru a continua să ne exercităm dreptul cetățenesc
Proteste, joi seara, la Facultatea de Istorie din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/24405_a_25730]
-
ea. Până atunci, însă, ar fi dat orice să se fi născut în altă parte. Și, dacă n-au avut norocul să se nască în altă parte, foarte mulți dintre ei au făcut tot posibilul să plece. Până atunci, aceiași indivizi, care dintr-o dată și-au dat seama că inima le bate în piept românește, făceau planuri să dea o șpagă la un doctor bun ca să-i scoată ologi peste noapte, ca nu cumva să-i ia cineva cu arcanul la
Soțul Cristinei Pocora: "Te rog mă iartă că te-njur!” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24608_a_25933]
-
care o micșorează, din succesivele examinări, prin lunetă sau lupă, alcătuindu-se o imagine a vieții care șochează prin caracterul ei excesiv. „Simț enorm și văz monstruos“, exclamația chinuitului personaj din Grand Hotel „Victoria Română“, exprimă nu doar exasperarea unui individ care nu poate să doarmă, ci spiritul în care viețuiește o umanitate dezaxată. Cartea lui Mitchievici urmărește, printre altele, formele dezaxării manifestate în felurite spații ale umanului, astfel cum apar în reprezentările unui Caragiale dispus să decredibilizeze mituri . Astfel mitul
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
ar presăra în carte. Conflictul provine din înțelegerea libertății drept cultivare a sinelui în care „celălalt“ este respectat doar din perspectiva umbrei literale a legii. Libertățile construite pe spaima de lege sunt, astfel, neasumate individual. Or, libertatea începe acolo unde individul asumă legea, o gândește, îi înțelege alternativele și o aplică cu discernământ (Pericle, cel al Eticii nicomahice, nu e acum foarte departe). Aici, în tema asumării individuale și reflexive a legii, apare noul concept: așa cum Karol Wojtila refuză botezul unui
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
la poet acele imagini de decrepitudine, locuințele intrate în putrefacție, surpate de ploi și de mușchi, înăbușite de păianjeni, grădinile sălbăticite, intoarse în starea incultă.” „Acest fel de natură primară, e așa de crudă și de încărcată de seve, încât individul cuprins de mari beții cade frânt, adormit.” „Individul simte o amorțire, se vede căzut în tumultoasa mișcare germinativă și la o mireasmă prea tare ori la un sunet mai prelung dorește s’adoarmă sau chiar să moară.” Avem regresiunea în
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
în putrefacție, surpate de ploi și de mușchi, înăbușite de păianjeni, grădinile sălbăticite, intoarse în starea incultă.” „Acest fel de natură primară, e așa de crudă și de încărcată de seve, încât individul cuprins de mari beții cade frânt, adormit.” „Individul simte o amorțire, se vede căzut în tumultoasa mișcare germinativă și la o mireasmă prea tare ori la un sunet mai prelung dorește s’adoarmă sau chiar să moară.” Avem regresiunea în toată cuprinderea: și putrefacția, și fertilitatea ei. Pe
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
De altfel, o observație esențială are în vedere rezultatele în plan mentalitar ale atitudinii TVR-ului față de telespectatori, care din „tribună” se preschimbase într-un fel de „tribunal al poporului” hipermoralizator (în sensul „moralei” socialiste), „un mod de raportare la individ, profund infantilizat”, ce „va avea consecințe importante asupra evoluției societății românești după 1989”. Chiar dacă am lăsat-o la final, la fel de serioasă, în anumite privințe, însă captivantă este povestea scrierii cărții, pe care Alexandru Matei o relatează în Cuvânt înainte și
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
Sofia tresare văzând cum scheletul luat drept Agamemnon fusese așezat cu capul spre răsărit, așa cum fusese înmormântat și tatăl ei. Idolii de fildeș găsiți la Troia sunt descriși prin asociere cu cei din Orient. Lumina grecească e comparată cu interioritatea individului, în timp ce soarele egiptean rămâne exterior („egiptenii se închinaseră soarelui ; grecii îl purtau în ei”). Când Heinrich Schliemann recită, transportat, pe plaja din Aulida, din Ifigenia, sătenii care se adună să-l asculte par aceiași din vremea lui Euripide: „Cu toții sunt
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
cu care are o aventură ce îl plictisește peste măsură) și a propriei sale persoane. Dintre locatarii pensiunii, Alfiorov este cel pe care il disprețuiește cel mai intens, tocmai pentru că sînt atît de diferiți; dar tocmai cu el, cu acest individ jalnic care îl scoate zilnic din sărite, se nimerește să aibă ceva fundamental în comun. Pe Masenka. Cedînd într-o bună zi efuziunilor profesorului și acceptînd să vadă portretul soției mult așteptate, Ganin constată, înlemnit, că femeia este aceeași cu
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
Sînt fascinante, în cartea lui Delumeau, tacticile pe care le folosesc confesorii pentru a-și convinge credincioșii să le mărturisească păcatele, și ele inevitabil te duc cu gîndul la psihiatrii de astăzi, firește, dar mai ales la felul în care individul (confesorul) învăța să asculte spre a descoperi un alt individ (păcătosul). Aceste tactici variază de la cele lesne predictibile (blîndețea, încurajarea discretă, ipostazierea confesorului drept părinte care aleargă în întîmpinarea fiului rătăcitor) pînă la unele relativ șocante și bazate în mare
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
folosesc confesorii pentru a-și convinge credincioșii să le mărturisească păcatele, și ele inevitabil te duc cu gîndul la psihiatrii de astăzi, firește, dar mai ales la felul în care individul (confesorul) învăța să asculte spre a descoperi un alt individ (păcătosul). Aceste tactici variază de la cele lesne predictibile (blîndețea, încurajarea discretă, ipostazierea confesorului drept părinte care aleargă în întîmpinarea fiului rătăcitor) pînă la unele relativ șocante și bazate în mare măsură pe o persuasiune chiar dubioasă moral (un fel de
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
unei incitante narațiuni epice, începînd cu Prologul extraordinar, una din prozele cele mai tulburătoare din literatura română. Caietul albastru uitat dinadins în plasă vagonului în timpul călătoriei de la Cluj la București în ianuarie 1956 spre a fi salvat în momentul cînd indivizii năvăliseră în vagon să-l aresteze pe autor înainte de a ajunge în capitală, este de fapt eroul, - un caiet, un text-erou! - al cărții. Se spune că experiența unei detenții îndelungate transforma omul, uneori punîndu-i în valoare resurse nebănuite. Nu putem
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
trebui să redescopere și să reînnoiască sursele ei transcendente. Trebuie să reînnoiască respectul ei pentru o ordine non-materială, care nu este doar deasupra noastră, ci și în noi, si care este singură sursă posibilă, temeinică a respectului de sine a individului, a respectului pentru ceilalți, pentru ordinea naturii, ordinea umană și astfel pentru autoritățile seculare. Pierderea acestui respect duce la pierderea respectului pentru orice altceva - de la legile pe care oamenii și le-au creat pentru ei înșiși, pînă la viață vecinilor
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]