5,050 matches
-
pe urmele ei, structura socială într-o societate capitalistă dezvoltată pornind numai de la ideologiile teoretice pe care le-au dezvoltat acestea, rezultatul ar fi o societate extrem de polarizată după venituri și extrem de inegală social. Iar combinația dintre polarizarea veniturilor și inegalitatea socială ar trebui să conducă, teoretic cel puțin, la polarizarea politică, adică la împărțirea rigidă a societății între cetățeni cu drepturi politice - în același timp bogați și cu prestigiu social ridicat - și non-cetățeni, adică o masă mare de populație lipsită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și, mai ales, se modificau raporturile de putere politică între elite și mase. Elementul-cheie în acest proces a fost democrația politică, ce se corelează pe termen lung cu evoluția proceselor de redistribuire a veniturilor în societate. Studii efectuate asupra distribuției inegalităților în materie de venituri în ultimele două secole (XIX-XX) arată că, spre deosebire de lumea necapitalistă și nedezvoltată, în societățile de tip occidental, capitaliste și democratice, o cotitură a avut loc în prima jumătate a secolului XX, în perioada de după primul război
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și Morrison, 2002, p. 737). Procesul de redistribuire a bogăției ce a caracterizat noua formă de capitalism, a secolului XX, a fost atât de semnificativ, încât, împreună cu egalizarea produsă de comunism în Rusia și Europa de Est, a modificat indicii mondiali ai inegalităților. Îl putem ușor corela cu procese semnificative de reorganizare socială care au avut loc în aceeași perioadă, de la democratizarea profundă a societății occidentale - atât politică, cât și socială, culturală și economică - și până la construirea instituțiilor și ideologiilor specifice statului „bunăstării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în 2000, indicând o polarizare într-un ritm extrem de accelerat a inegalităților în distribuția veniturilor și a consumului în societate. Dacă urmărim ce s-a întâmplat în societatea românească postcomunistă într-o perioadă de 8 ani, între 1992 și 2000, prima indicație pe care o obținem este aceea că, în ciuda evoluțiilor oscilante
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
publice românești destinate restructurării sociale din întreaga perioadă a postcomunismului. Această tendință clară a societății românești postcomuniste este exact inversul tendinței consacrate în societatea occidentală dezvoltată. În aceeași perioadă, societățile occidentale dezvoltate au evoluat divergent, confirmând tendința semiseculară a reducerii inegalității distribuirii veniturilor (consumului) în societate, în ciuda divergențelor ideologice și de politici economice și sociale care par să dividă lumea dezvoltată între un „model liberal”, mai popular în SUA și Marea Briatnie și un „model social european”, mai popular în Franța
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
trecut de la o relație bazată pe conștientizarea intereselor contradictorii dintre ei la o una întemeiată pe conștientizarea intereselor lor comune. Evoluțiile care au urmat au modificat alte elemente ale relației, dar nu acest principiu fundamental (De Geer, 1992). Indicatorii-cheie ai inegalității în distribuirea veniturilor și consumului populației sunt, respectiv, evoluția consumului celor mai săraci dintre membrii societății, în raport cu cei mai bogați dintre aceștia. Cei mai săraci 20% și cei mai bogați 20% sunt utilizați ca indicatori de comparație internaționali, pentru relevanța
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
raporturilor de putere, birocrația este o organizare de tip totalitar a puterii, iar piața, una de tip democratic. Într-o organizare de tip birocratic nu există egalitate - concept fundamental al democrației. Dimpotrivă, organizarea birocratică este cea mai eficientă formă de inegalitate raționalizată. Orice individ inclus într-o birocrație este strict subordonat unui nivel decizional superior și subordonează, la fel de strict, niveluri ierarhice inferioare. În măsura în care, într-o birocrație, doi oameni sunt situați la același nivel ierarhic, ei nu sunt „egali”, ci pur și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
strict subordonat unui nivel decizional superior și subordonează, la fel de strict, niveluri ierarhice inferioare. În măsura în care, într-o birocrație, doi oameni sunt situați la același nivel ierarhic, ei nu sunt „egali”, ci pur și simplu se subordonează aceluiași factor, superior, de decizie. Inegalitatea lor constă în faptul că au atribuții complet diferite. În schimb, piața este o instituție fundamental democratică, deoarece pe piață toți cumpărătorii sunt echivalenți între ei, așa cum toți producătorii sunt, teoretic măcar, echivalenți între ei. Este adevărat că și această
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
devină proprietarii legitimi a circa 40% din avuția fostei societăți socialiste, pentru a reproduce structura de proprietate a societăților contemporane dezvoltate din Occident. Este vorba de proprietate, nu de venituri, căci statele occidentale se străduiesc să echilibreze prin politici sociale inegalitățile în redistribuirea veniturilor pe care le implică asemenea inegalități în distribuirea proprietății. Ceea ce complică și mai mult lucrurile în tranzițiile postcomuniste ale Europei de Est este faptul că redistribuirea avuției naționale trebuie să se facă în condiții de democrație politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societăți socialiste, pentru a reproduce structura de proprietate a societăților contemporane dezvoltate din Occident. Este vorba de proprietate, nu de venituri, căci statele occidentale se străduiesc să echilibreze prin politici sociale inegalitățile în redistribuirea veniturilor pe care le implică asemenea inegalități în distribuirea proprietății. Ceea ce complică și mai mult lucrurile în tranzițiile postcomuniste ale Europei de Est este faptul că redistribuirea avuției naționale trebuie să se facă în condiții de democrație politică, în care populația are posibilitatea atât de a participa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
important, în scădere în raport cu veniturile medii obținute în economia non-agricolă a tranziției. O a doua consecință a privatizării de tipul „reformei agrare” făcută în agricultură - și în mediul rural - constă în amorsarea unei soi de „bombe sociale cu ceas”, prin inegalitățile produse pe parcursul reformelor succesive. Ideea de a reconstitui proprietățile naționalizate era poate legitimă și bine întemeiată ideologic, dar atunci când s-a adoptat puțină lume s-a gândit la implicațiile ei. Or, cea mai importantă implicație socială a acestui tip de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1995, România în tranziție. Căderea în viitor, Nemira, București Pasti, V, Miroiu, M, Codiță, C, 1997, România. Starea de fapt. Nemira, București Pasti, Vladimir, 2002, „Civilizațiile societății românești”, în România capitalistă. Clișee și realități, ILI, București Pasti, Vladimir, 2004, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Ziua, București Pasti, Vladimir, 2004, „Corupția: dezbatere și realitate”, în Sfera Politicii, nr. 106 Patriciu,D, Rusu, H, 1998, Capitalismul românesc. Un proiect, Fundația Rene Radu Policrat, București Pavel, Dan, Huiu, Iulia, 2003, „Nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
între 60 și 80% din avuția unei societăți moderne, dar renunță la o bună parte a veniturilor produse de această bogăție ca urmare a redistribuirilor. Indicele Gini are valoarea 0 pentru egalitate perfectă a distribuției veniturilor și valoarea 100 pentru inegalitate perfectă a distribuției veniturilor în societate. World Bank (2004) Banca Mondială utilizează o metodologie specială de măsurare a acestui indicator, denumită Atlas Method. Nici chiar politica externă, de integrare euro-atlantică, nu a fost desfășurată fără oscilații. Această estimare se face
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În Polonia. Principala problemă cu care se confruntă studiile „macro” sociologice este definirea categoriilor utilizate, În acest caz frontieră incertă dintre „cadre”, „elite” și „intelectuali”. Eșecul relativ al politicii de omogenizare socială și trecerea de la un proces de diminuare a inegalităților la unul de diferențiere, aflat la baza construcției noii clase dominante, dotată cu o dinamică proprie, este traducerea sociologică a problemei sociale și politice cu care se confruntă științele politice atunci când Își propun să definească „natură” regimurilor leniniste, „real” socialiste
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Pe de altă parte, aceasta elită - vom păstra totuși termenul - a fost contestată ca fiind „falsă”, impostoare și uzurpatoare, după cum o arată chiar folosirea ghilimelelor; printre acuzațiile care i s-au adus, au fost și cele privind apariția de noi inegalități sociale, formarea unor noi elite fiind mai curând percepută că un fel de trădare de clasă. Preocuparea manifestată față de cuvântul „elită” arată În mod grăitor un dublu deficit de legitimitate, În raport cu ordinea socială tradițională („burgheza”), precum și În raport cu nouă ordine proclamata
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anumita dezvoltare de la Începutul anilor ’60, până spre sfârșitul anilor ’70 . Sociologia s-a găsit atunci În impas, fiind pusă În situația paradoxala de a confirma avansarea procesului de omogenizare socială și, În același timp, de a face analiza noilor inegalități. Politică oficială, de „apropiere Între clasele și paturile sociale”, Împiedică un tratament direct și frontal al acestei problematici. Ea nu era abordată decât În mod indirect, În special În cercetările privind tinerii, studenții În particular. Cercetările empirice Întreprinse de Hansgünter
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și CAS). Priviri Încrucișate Nu este surprinzător, În aceste condiții, faptul ca criticile adresate acestor noi centre vin din partea cercetătorilor În științe sociale. Ele se referă la efectele În mediul academic național și, În mod mai general, la condițiile de inegalitate În schimburile științifice dintre Est și Vest. Lipsa de transparență În selectarea candidaților și organizarea programelor sunt de asemenea un subiect de critică. Crearea CAS ar fi fost necesară mai devreme, la Începutul anilor ’90, când sunt resursele financiare erau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale competiției. În pofida programelor explicit orientate către limitarea fenomenului de brain drain, diversificarea resurselor și ajutorul pentru dezvoltarea structurilor academice naționale, suspiciunea apasă asupra acestor centre transnaționale de excelență de a participa la exportul sau la dezinserția elitelor, la creșterea inegalităților, pana chiar la excluderea socială care lovește În particular tinerele generații. Vom reține asupra acestui punct mai multe propuneri de intervenție directă În câmpurile universitare naționale și de flexibilizarea programelor de mobilitate, În scopul de a le adapta cererii și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
verbal», critici care justifică mai degrabă sistemul dând impresia că-l contesta. Bourdieu consideră atunci, ca și mai tarziu, că ar trebui formulate Întrebări corecte privind responsabilitatea școlii În locul reproducerii «mitului egalitar» al ideologiei iacobine: sistemul școlar contribuie la legitimarea inegalităților sociale și economice, dându-i aparențele meritului școlar - teze expuse În Leș Heritiers (Moștenitorii), cartea scrisă Împreună cu Jean-Claude Passeron. În ce priveste ideologia, articolul cel mai reprezentativ rămâne cel publicat Împreună cu Luc Boltanski (Bourdieu, Boltanski, 1976, pp. 5-6), În momentul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
atât de ani-sociologice, Într-o oarecare măsură comparabile cu măsurile Întreprinse pe plan demografic (politică natalistă) sau ideologic (istorismul naționalist Împotriva științelor sociale, sociologia și psihologia, și Împotriva importurilor de literatură occidenală). Eșecul acestei politici este evident pe toate planurile: inegalitățile sociale s-au accentuat și au constituit motorul schimbărilor care s-au produs după 1989, În cursul perioadei «de tranziție». Mecanismele de reproducere a intelectualilor ca grup social dominant n-au putut fi Împiedicate de politică de restricții și cenzură
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de reproducere a intelectualilor ca grup social dominant n-au putut fi Împiedicate de politică de restricții și cenzură a anilor ’80. Politică de promovare socială a «noilor intelectuali» (generația cu năut), presupusa a apăra ordinea politică amenințată de noile inegalități și contradicții sociale, a eșuat, cel puțin Într-o primă fază, În măsura În care apariția noilor elite intelectuale n-a Întâlnit adevărate obstacole politice după 1989. Aceste observații asupra unei anumite simetrii Între schimbările sociale structurale, eșecurile politicii voluntariste ale partidului În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
littéraire internațional, lucrare de doctorat În sociologie, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociale, Paris. Caysa, V., Caysa, P., Eichler, K.-D., Uhl, E. (coord.) (1992), „Hoffnung kann enttäuscht werden” - Ernst Bloch în Leipzig, Frankfurt am Main. Cazacu, Honorina (1991), „Inegalitatea șanselor de acces la Învățământ În România”, Sociologie românească, serie nouă, ÎI, 3-4, București. Cazacu, Honorina (coord.) (1988), Structura socială diversificare, diferențiere, omogenizare, Editura Academiei RSR, București. Cărtărescu, Mircea (1999), Postmodernismul românesc, Humanitas, București Cerny, Jochen (coord.) (1992), Wer war
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
preferă să vorbească mai degrabă de „socialism real” sau de „stalinism”, În vreme ce celelalte se Înscriu În tradiția anticomunismului conservator, al dreptei extreme sau al extremei drepte. Pentru primele, se pot cita lucrările istorice despre impunerea leninismului și studiile sociologice asupra inegalităților sociale. Pentru celelalte, În special cercetările și publicațiile privind „comunismul” și „totalitarismul”. În cursul unei conferințe a economistului Dieter Klein, la sediul PDS din Karl-Liebknecht-Haus de la Berlin, conferențiarul a provocat involuntar un hohot de rîs general cînd a dat de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
552-555); vezi, de asemenea, Simon și Sparschuh (1994, pp. 101-111). Același tip de cercetări s-a dezvoltat În România: Mahler, Mihu, Schifirneț (1973) și Cazacu (1988). Observațiile Honorinei Cazacu (1991, pp. 211-224) privind condițiile de realizare a cercetărilor sociologice asupra inegalităților sociale sunt apropiate de cele ale lui Ingrid Lötsch. Cf. bibliografia să publicată În Wer War Wer, op.cit. Este vorba după toate aparențele despre o autobiografie. Contrar celor afirmate de propagandă, respectiv faptul de a pune totul În slujba bunăstării
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Universitate. Amîndoi au reușit să facă o carieră strălucită, cu toate că au fost menținuți, pînă În 1989, pe poziții academice subalterne. Mahler, Mihu, Schifirneț (1973); Cazacu (1988; 1991, pp. 211-224). Pentru o comparație În ceea ce privește condițiile de realizare a cercetărilor sociologice asupra inegalităților sociale În RDG, vezi Ingrid Lötsch (1991, pp. 139-148). Precum Ovid S. Crohmalniceanu, autorul, În anii 1960 al unei cărțulii despre realismul socialist, si In acelasi timp victima a persecuțiilor staliniste, devenit unul din principalii critici și istorici ai literaturii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]