5,940 matches
-
studiu finlandez suprinzător a demonstrat că persoanele care sînt supuse unor presiuni mari la serviciu sau simt că sînt recompensate insuficient pentru efortul depus au șanse de două ori mai mari să moară din cauza unui accident cerebral sau a unui infarct, în comparație cu colegii lor care sînt recompensați cu regularitate și tratați în mod rezonabil. în cartea First, Break All the Rules: What the World’s Greatest Managers Do Differently îîntîi și întîi, ignoră toate regulile: Ce au în plus cei mai
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
vrea să-i ceară iertare, dar tatăl se alarmează. La intrarea fiicei și soției, scena se repetă. Singurul recunoscut era fratele său, care avea o mustață foarte mare. La secția de neurologie, examenul de imagine de rezonanță magnetică evidențiază un infarct al întregului girus fusiform stâng, care conține zona asociativă a recunoașterii fețelor. Cunoașterea conștientă a unei fețe sau a unei fizionomii implică coactivitatea zonelor asociative. Leziunea lor nu permite identificarea fețelor, retrogradând vederea. Condiția sine qua non a unei vederi
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
în urină, proteinele sanguine fiind eliminate scăzând în acest fel și presiunea determinată de acestea 4) permeabilizarea membranei capilarelor de către arsuri; în aceste situații proteinele din plasmă pot trece în spațiul interstițial mărind presiunea osmotică a acestuia din urmă 5) infarctul inimii drepte sau obstrucția venelor mari ceeace face ca fluxul de sânge venos spre inimă să fie blocat; aceasta face ca presiunea să crească foarte mult, ceeace face să scadă fenomenul de reabsorbție Presiunea osmotică este responsabilă și de eliminarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o complexitate mai mică decât cele care apar în condiții de sănătate. Pentru numeroase sisteme, în stări patologice se observă o comportare sinusoidală și nu haotică. De exemplu, aceasta apare pentru ritmul cardiac în cazul unor afecțiuni grave cum este infarctul miocardic. Cand sistemele fiziologice devin mai puțin complexe însă, conținutul informațiilor pe care le dețin se deteriorează. Pentru funcționarea inimii au fost obținute rezultate importante. Astfel pentru subiecții bolnavi se obține o dimensiune fractală ce implică prezența unui atractor straniu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
tipuri de șoc și principalele etiologii ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de protocol, permit identificare tipurilor de șoc: Protocoalele actuale de evaluare ultrasonografică în șoc
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
Registrele sunt considerate ca fiind legătura dintre trialurile clinice randomizate și activitatea clinică de zi cu zi (1) Datele acumulate de-a lungul timpului referitoare la infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) pot fi, în acest sens, un bun exemplu. Date provenind din anul 2008 plasau România în grupul țărilor europene cu cea mai mare mortalitate prin boală cardiacă ischemică sau boli cerebrovasculare (2
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
naturale importante. Cu toate acestea, din anumite puncte de vedere România a fost și încă este o „țară uitată”: puține studii care au evaluat factorii de risc pentru bolile cardiovasculare au inclus și România. În acest context, Registrul Român pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (RO-STEMI) încearcă să contureze o imagine a realității cu care s-a confruntat țara noastră în intervalul 1997-2008 referitor la această afecțiune. Prin publicarea sa, registrul RO STEMI, rezultat al eforturilor depuse de
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
inclus semnificativ mai multe femei decît celelalte registre. (p<0,0001 sau p=0,001 pentru toate comparațiile făcute între RO-STEMI I sau II versus celelalte registreă. Mediana globală de 235 minute a timpului scurs de la debutul simptomelor revelatoare de infarct și până la internare a fost cu 25 de minute mai mare în RO-STEMI comparativ cu EHS-I și cu 65 de minute (!) comparativ cu EHS-II. Această diferență s-a datorat în special “aportului” RO-STEMI-2. Parțial, diferența poate fi explicată nu
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
Parțial, diferența poate fi explicată nu numai prin faptul că pacienții români sunt internați mai tardiv la spital dar și prin faptul că RO STEMI a fost mai larg în includere, cuprinzând și pacienți internați după câteva zile de la debutul infarctului. În registrele internaționale folosite pentru comparație peste jumătate dintre pacienți au primit o terapie de reperfuzie fapt care presupune automat că acești pacienși au fost internați în fereastra de timp limitată de ghiduri pentru procedurile de reperfuzie (respectiv primele 12
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
primară și „dramatică” atunci când se compară numărul de pacienți la care s-a efectuat angioplastie sau stentare după internare. Diferențele continuă să fie semnificative și atunci cînd se compară gradul de utilizare a principalelor clase de medicamente utilizate în terapia infarctului de miocard (antiagregantele plachetare, inhibitorii enzimei de conversie, statinele și betablocanteleă între componentele RO-STEMI și registrele contemporane lor (respectiv RO-STEMI-I versus EHS-I și GRACE și RO-STEMI-II versus EHS-IIĂ. Se poate observa că doar în ultimii doi ani de urmărire
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
si NYHA IV (Copernicusă. Analiza indicatorului mortalitate a demonstrat reduceri de risc pentru loturile tratate cu BB între 23% și 65 %. Administrarea se realizează ,,în trepte” de săptămâni - luni, pentru a se atinge dozele țintă. 2. Boala coronariană ischemică. Post infarct miocardic, BB reduc mortalitatea și incidența tahiaritmiilor cu 26-44%. Studiul PACE-MI (2008) recomandă implantarea de pace maker la cei cu blocuri atrio-ventriculare sau cu bradicardie simptomatică post infarct, pentru a se putea administra BB (!). 3. Hipertensiunea arterială (HTA). Poziția
BETA-BLOCANTELE ÎNTRE BENEFICII TERAPEUTICE șI RISCURI TOXICE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Laurențiu Şorodoc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1044]
-
pentru a se atinge dozele țintă. 2. Boala coronariană ischemică. Post infarct miocardic, BB reduc mortalitatea și incidența tahiaritmiilor cu 26-44%. Studiul PACE-MI (2008) recomandă implantarea de pace maker la cei cu blocuri atrio-ventriculare sau cu bradicardie simptomatică post infarct, pentru a se putea administra BB (!). 3. Hipertensiunea arterială (HTA). Poziția BB la pacientul hipertensiv cu sindrom metabolic a fost pusă în discuție de British Hypertension Society (2006Ă, având în vedere creșterea riscului hiperglicemic indusă de BB, prin modificarea receptivității
BETA-BLOCANTELE ÎNTRE BENEFICII TERAPEUTICE șI RISCURI TOXICE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Laurențiu Şorodoc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1044]
-
internare, la 72 ore și la externare. Ideal ar fi ca cele 4 diagnostice să coincidă. În cazul decesului bolnavului, diagnosticul se completează astfel: a. cauza directă a decesului (ex.: stop cardio-respirator); b. boala care a determinat starea a. (ex.: infarct miocardic acut); c. afecțiuni asociate care au contribuit la b. (ex.: cancer de stomac stadiul IIIoperat); d. stări morbide asociate (ex.: cașexie). 4.2. RISCUL ANESTEZICO-CHIRURGICAL În urma examenului clinic și al explorărilor paraclinice vom avea o imagine globală asupra pacientului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
risc cardio vasculari; bolnavul poate fi cunoscut cu afecțiune cardiacă sau diagnosticat în momentul internării pentru boala chirurgicală. După American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA), identificăm [21,23]: 1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
identificăm [21,23]: 1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă cronică compensată; 3. Factori de risc minori: vârstă înaintată; EKG anormală; Ritm non-sinusal; AVC la distanță; HTA. După identificarea factorilor de risc este importantă determinarea capacității funcționale a bolnavului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ore, teste de efort și/sau farmacologice, echocardiografie sau/și ECHO Doppler, angiografie, etc. Angiografia are indicații limitate, fiind absolut necesară doar în: angina pectorală non-responsivă la tratamentul medical, angina pectorală instabilă, intervenție în urgență amânatăla pacienții în recuperare după infarct miocardic acut. Nu este necesară la bolnavii cu angină pectorală stabilă, pacienții asimptomatici după revascularizare coronariană (cu capacitate de efort mare), angiografie normală cu cel mult 5 ani în urmă, insuficiență ventriculară stângă severă. Conduita în diverse boli cardio-vasculare: 1
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
revascularizare coronariană (cu capacitate de efort mare), angiografie normală cu cel mult 5 ani în urmă, insuficiență ventriculară stângă severă. Conduita în diverse boli cardio-vasculare: 1. Coronaropatii: Studiul clinic al pacienților permite clasificarea acestora în bolnavi cunoscuți cu afecțiune cardiacă (infarct miocardic, by pass, angor) și bolnavi cu factori majori de risc coronarian. Tratamentul preoperator cu reevaluarea și compensarea funcției cardiace se va efectua în strânsă legătură cu un cardiolog; se vor administra nitrați și βblocante. 2. Hipertensiunea arterială esențială: La
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente, cancere, chirurgie mare abdominală, pelvină sau a membrelor inferioare, obezitate, varice, insuficiența cardiacă congestivă, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, fracturi, hiperestrogenism, stări de hipercoagulabilitate. 4.3.2.3. Bolnavul cu tară a aparatului reno-ureteral Bolile aparatului excretor încep ca o afecțiune de organ dar în scurt timp determină tulburări importante în echilibrul întregului organism
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
tumori), hemoragic și sindromul abdominal supraacut. Unii autori consideră existența și a unui sindrom vascular abdominal. La examenul clinic elementul comun este durerea cu caracteristici diferite funcție de cauza determinantă (ocluzii Ö durere colicativă, în ulcere perforate Ö durere lancinantă, în infarctul entero-mezenteric Ö dureri difuze). Trebuie excluse alte cauze de dureri abdominale (infarct miocardic acut postero-inferior, pneumonie bazală, pericardită, colica saturnină, etc.). În afara durerii, sindroamele menționate asociază un alt semn caracteristic: sdr. peritonitic durere + contractură musculară, sdr. ocluziv durere + oprirea tranzitului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
unui sindrom vascular abdominal. La examenul clinic elementul comun este durerea cu caracteristici diferite funcție de cauza determinantă (ocluzii Ö durere colicativă, în ulcere perforate Ö durere lancinantă, în infarctul entero-mezenteric Ö dureri difuze). Trebuie excluse alte cauze de dureri abdominale (infarct miocardic acut postero-inferior, pneumonie bazală, pericardită, colica saturnină, etc.). În afara durerii, sindroamele menționate asociază un alt semn caracteristic: sdr. peritonitic durere + contractură musculară, sdr. ocluziv durere + oprirea tranzitului, sdr. hemoragic durere + șoc hemoragic, torsiunea de organ durere + formațiune palpabilă, sdr
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Modificările patologice cuantificate sunt: stare generală mediocră/gravă, febră mai mult de 38°C, deshidratare (pliu cutanat leneș sau persistent, limbă prăjită, globi oculari hipotoni), dispnee, cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg), abdomen meteorizat, destins, fără reluarea tranzitului intestinal, ascită, infecția, dehiscența, eviscerația plăgii operatorii, modificări cu
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
de la o persoană, ar putea extrage celulele albe determinândule să revină la statutul de celule stem în decurs de numai câteva ore, ulterior acestea putându-se transforma din nou în celule musculare cardiace pentru a repara inima afectată de un infarct sau în celule nervoase pentru a repara creierul. Celulele stem sunt celule nediferențiate, imature, capabile de auto-reînnoire (diviziune fără limiteă și diferențiere (specializareă. Aceste celule juvenile se găsesc în abundență în embrioni, numărul lor scăzând odată cu dezvoltarea corpului. Celulele stem
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
prin cancer este cu 93 % mai ridicat în cazul folosirii apei cu clor inclusiv la spălat. Dr Josep Price în cartea sa apărută în anul 1968 1969 numită “Boli coronariene/colesterol/ clor” afirmă că una din principalele cauze ale arterosclerozei, infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral este clorul. Clorul are acțiune și prin reacțiile ce le au cu tot felul de metale grele cu care produce cloruri unele dintre acestea fiind solubile fiind asimilate de organism deși în stare nativă organismul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
interes și desenate de către autorul portretului Monalisei(Leonardo Da Vinci). Sunt analize care pun în evidență orice perturbare la nivelul acestor camere, perturbare ce duce de la uzarea valvelor, calcifierea lor, forțarea mușchiului inimii, depunerea de colesterol, ducînd la apariția unui infarct. Distrugerea producției de cartofi din zona unde lucrez. Prin anii 2004-2005 apăreau prin zona aceasta o mulțime de cărăbuși maro, numiți în zonă „cărăbuși de mai”. Prin utilizarea insecticidelor(pentru distrugerea gîndacilor de colorado din culturile de cartofi), prin unele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
problemele respiratorii constituie cauza complicațiilor majore postoperatorii. Bolnavii cu boală obstructivă pulmonară cronică severă vor fi atent evaluați iar abordarea transhiatală poate fi o soluție în cazurile limită. De asemenea este necesară o precauție specială la bolnavii cu antecedente de infarct cu fracția de ejecție reziduală redusă, sau care prezintă manifestări cardiace ischemice. Deși vârsta nu este considerată un factor de evoluție semnificativ, totuși morbiditatea postoperatorie este crescută la vârstnici. b. Tehnica operatorie Abordarea chirurgicală în rezecția esofagiană depinde de localizarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]