6,831 matches
-
a aflat, la telefon, că soția lui, frumoasă și minunată, îl părăsește pentru unul dintre rivalii săi. Acesta i-a comunicat vestea direct și franc. Bărbătește. Nici nu se făcea altfel între somități. Viața este făcută din multe culori, din infinite nuanțe. Sînt momente, însă, cînd se reduce doar la alb și negru. A vedea - a nu vedea, a trăi - a muri, a lupta - a abandona, a iubi - a nu iubi, a crede - a nu crede, a fi - a nu fi
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
ale la fel de celebrului Teatru, precum Plisețkaia, Maximova, Vasiliev și încă mulți alții. Atât Compania Teatrului "Oleg Danovski" din Constanța, cât și Opera din București au balerine, prima precum Aliss Tarcea, cea de a doua precum Corina Dumitrescu, cu o linie infinit mai subtil rafinată și cu o tehnică impecabilă, care nu s-au bucurat însă, niciodată, de o reclamă de o asemenea amploare și, din acest motiv, numele lor nu ar fi reușit, într-adevăr, să umple Sala Mare a Palatului
Contrafaceri by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10831_a_12156]
-
am voie să spun... Ceea ce era în atmosfera vremii. Nici una din cele două fraze nu pare, cert, o invenție. Asemenea replici nu pot fi născocite... decât prin mijlocirea geniului... Și, totuși, ele par replicele unei Comedii... ale unei Utopii de infinite truculențe, ce nu avu încă timpul, deocamdată, să fie imaginată. E ciudat că eu, deși prieten bun cu cerchiștii sibieni, nu am pătruns niciodată, de fapt, sau nu am fost cooptat în cercul lor. Una, probabil, că mi se păreau
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
fără să mai realizați câtă materie cenușie au consumat strămoșii voștri. - și probabil au consumat-o pe toată vouă ne mai lăsându-vă nimic de va bateți joc de minunatele realizări ale creerului omenesc! Termină patetic punând penița cu o infinită delicateța pe catedră și dând mâna cu Burtică, profesorul de muzică care tocmai intrase pe ușe, terminându-se recreația și punând punct unei situații care nu știu cum ar fi evoluat. În orice caz pe noi ne-a lăsat cu gura căscată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de pildă fragmentul impresionant în care într-o unitate sosește vestea cum că s-a repartizat un loc pentru examenul de admitere la facultate. Conducătorii unității îl desemnează pe un tânăr mai răsărit drept candidat pentru poziția respectivă, prilej de infinite emoții pentru cel care nu terminase nici măcar liceul, deși pare inteligent și citit! Cu multă sârguință (dar și resimțind presiunea momentului, nevoia de a reprezenta cu succes întreg grupul) băiatul începe să studieze pe cont propriu, ajungând chiar la un
Despre comunism, fără încrâncenare by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3993_a_5318]
-
așternuturi calde” îngrămădite „anume pentru el” în casa părintească din Boemia. Ori de câte ori simte că riscă să fie luat ostatec în numele iubirii aproapelui ori al procreării speciei, Karl își ia tălpășița. America e un mic tratat de artă a fugii, cu infinite variațiuni stilistice pe tema dorului de ducă. Noii veniți spală putina, o șterg, o iau la picior, evadează, gonesc dintr-o parte într-alta, precum chelnerii Hotelului Occidental care nu pot fi opriți sub niciun pretext, deoarece par „a nu
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
cel mai important organ al inteligenței în post-modernitate. Nu poți „deconstrui” decît memorial. Sloterdijk ne aduce, în fine, în astăzi-ul nostru nostalgic care nu face altceva decît să se umple de ieri-ul traumatic sau extatic, să-l rescrie infinit și sceptic, știind că adevărul a rămas un simplu efect de prezență al travaliului memoriei. De aceea, periplul său filozofic se termină cu Boris Groys, cel pentru care important rămîne acel „hot spot” dinăuntrul piramidei, camera mortuară unde se află
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
curînd epistemică; interpretarea una semantică. Firește, în măsura în care completările diferă, interpretările nu coincid. Completarea lacunelor e o condiție necesară a interpretării, dar rămîne de regulă în afara ei.“ (p. 175) În tratatul Periphyseon, Scottus Eriugena afirmă că interpretarea Bibliei e un proces infinit, semnificațiile Scripturii fiind nenumărate, precum culorile din coada păunului (cauda pavonis). Metafora e sugestivă, dar incorectă, numărul culorilor din coada păunului fiind limitat. Și totuși, figura de stil stă în picioare. Cînd coada păunului e strînsă, nu bănuiești explozia de
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
pensie și-n asemenea zile ea se trezește de la cinci dimineața, își închide nasturii la guleru-i fals, alb, al rochiei dinainte de război, își pune pașaportul pe pernă și înoată în întuneric spre dimineață ca un vapor descărnat. Doar timpul, cu infinită răbdare, e capabil să modeleze asemenea carne, vene și sânge. Bombănind ușor, ea trece pe lângă copil, îmi privește chipul. Îi simt pe gât răsuflarea, parfum de stafidă cu levănțică. Miros ivit din dulapul ei: în sertarul de jos zace un
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
are limitele ei, ne sare în ajutor ficțiunea, dar nu pentru multă vreme, căci, devenind prea aspră sau monotonă, imaginația are nevoie de imprevizibila, deconcertanta calitate a vieții, care-l scoate pe scriitor din îngustimea fanteziei sale. Cu rezervoarele ei infinite, realitatea îndulcește ariditatea ficțiunii, ne salvează de urîtul ei, pe ea o caută lectorul, privitorul, în opera de artă”. Să fie cumva într-o asemenea „sănătoasă” meditație și o urmă de pragmatism valah? N-ar fi exclus, deoarece scriitorul, oltean
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
că Octavian Paler e atât de intoxicat de sine însuși, încât literatura lui cade, inevitabil, într-un circuit diaristic. Figurile mitologice și literare ale lui Paler fac parte din ceea ce Barthes numea amintire circulară („imposibilitatea de a trăi în afara textului infinit”). El scrie despre lucruri asemănătoare nu din vocație neapărat, ci din nevoia urgentă de a resemnifica și stiliza. Din păcate, el nu s-a lăsat sedus nicio clipă de text, chiar dacă, atunci când vorbește despre contrajurnal, de pildă, intră într-o
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
o cer. O unică excepție: bunicul adevărat reușise să trimită din lagărul de tranzit de la Drancy o farfurie de tinichea pe fundul căreia scrijelise un desen și câteva vorbe. Povestitoarea spune: „Nu poți să privești această farfurie. Are o putere infinită. O scoți din dulap și plângi.” Acea farfurie de tinichea fusese un semn trimis din infern. La rândul său, Janusz Korczak e tulburat și el de un asemenea semn, unul dintr-un infern în care el însuși e captiv și
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
nu le înțelege mesajul. Pînă la urmă, nu cheia de înțelegere contează, ci condiția pe care trebuie s-o îndeplinești ca să te poți apropia de spiritul pildelor. Hotărîtor nu e dacă nimerești „interpretarea adevărată” (expresie fără sens dată fiind bogăția infinită de nuanțe exegetice), ci dacă te pui în situața de a primi interpretarea, oricare ar fi ea. Iar pentru asta e nevoie de receptivitate. Toată structura cărții lui Pleșu stă pe acest termen: receptivitate. Ești receptiv, înseamnă că solzii ți-
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
se petrece într-un teren care, subiectiv fiind, nu poate fi epuizat de definiții, el este un dialog care se mișcă în „domeniul nedefinit” al intimității. Și cum nedefinitul poate uneori să fi înțeles ca infinit, rezultă că dinlăuntru sîntem infiniți în posibilitatea de a trece de la un gînd la altul. Mai mult, orice gînd e o poveste, iar inconștientul ne este scufundat într-un ocean de povești din care ne extragem motivațiile. Cultura unui om stă în țesătura de povești
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
de a găsi sensuri. E ca un progres fără capăt constînd în adîncirea înlăuntrul unor zăcăminte pe care nici măcar subiectul nu și le bănuiește. Și chiar și atunci cînd sensurile dispar, nostalgia sensului rămîne vie, căutarea lui fiind o tendință infinită. Speculînd în marginea formulei atracției gravitaționale, Zografi surprinde o nuanță insolită: aplicată la dedublarea pe care o presupune dialogul meu cu mine însumi, formula ne spune că, atunci cînd distanța e nulă, forța atracției e infinită. Altfel spus, nu pot
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
lui fiind o tendință infinită. Speculînd în marginea formulei atracției gravitaționale, Zografi surprinde o nuanță insolită: aplicată la dedublarea pe care o presupune dialogul meu cu mine însumi, formula ne spune că, atunci cînd distanța e nulă, forța atracției e infinită. Altfel spus, nu pot iești din cîmpul gravitațional al propriilor mei demoni, forța lor împingîndu-mă la o tribulație nesfîrșită cu mine însumi. „”, de care vorbește Vlad Zografi cu referire la intimitatea gîndirii, amintește de distincția kantiană dintre progressus in infinitum
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
autoarea purcede la o extrem de originală și extrem de aprofundată analiză în domeniul, în știința tipologiei romanului; și o face, de data aceasta, în capitolele doi și trei, încercând să elucideze etiologia, cauzele și modalitățile, uneori abstruse, de o rară și infinită complexitate, prin care se forjează și se instalează în textura epică unii eroi, veșnic disputați, analizați, ai unui Dostoievski sau Marcel Proust, de exemplu. Prin aceasta, Aura Christi se apropie, în ultimii ani, de unii cercetători avizați, îndrăzneți, din cei
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
Trebuincioasă-i va fi și puterea de-a sta tăcută Subit, cât să ne facă pe noi să bem fierea îndoielii. Oh, Mai cu seamă nicicând să nu-și piardă, îndiferent în care din lumi Și indiferent în ce circiumstanțe, infinita ei volubilitate De pasăre; iar atunci când e mângâiată-n adâncul ei Să se transforme în fiară fără să-și lase grația Tot de pasăre; și să continue să împrăștie de jur împrejur Un imposibil parfum; și să-și distileze-n
Poetul femeilor Vinícius de Moraes by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3950_a_5275]
-
înțeles mi s-a arătat, Doamne! Cineva din noapte Cineva mult mai mare și mult mai puternic, venit din noapte, se apropie pe vârful picioarelor. Te atinge. Nu simți decât o boare, o stranie lumină adâncă sub pleoape. Apoi - cu infinită precauție - te înghite, târziu de tot redându-te prevăzător lumii mai copil decât ai fost, decât ai putea fi vreodată. Te prelingi din somn ca dintr-un vers: cu respirația tăiată. Nu înțelegi pe unde ai pribegit și când te-
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
soarelui pe trasee furate după curgerea rîurilor în fîntîni. Mereu această depărtare care dublează străzile, care apropie casele, care scoate odaia în grădină și pendula o face să plutească pe lac, minți cu nerușinare scribule, în mîneca ei cîrtița e infinită, adolescenții n-au nimic de pierdut, dinții lor sunt ca dicționarele niciodată știute în întregime, mușcătura cea mare e mută, mușcătura nu mă mai sperie și muțenia mi se cuvine, doamne voi fi ca turla în ceață : o punte spre
Iov In funicular by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/10097_a_11422]
-
fi preferat pe zdravenii, potenții frați Jderi, iubitului Romeo? Personajele se salvează de plictiseala (uneori milenară!) de a se repeta aceleași frămîntări carnale, aceleași sentimente subțiate de creatori severi și cîrciobari. Ele caută Cititorul cu disperare,acea zare atotcuprinzătoare, defularea infinită, splendidă... Dar el, Cititorul, își poate asuma această răspundere de dincolo de bine și rău...de "marfă" și "nașpa"? Bau-Bau!!!
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
Rep.: Care crezi că e vârsta la care femeia se poate considera împlinită, desăvârșită în alcătuirea fizică, emoțională, spirituală? I.N.: Nu cred că o vîrstă sau alta te modifică radical, deși fiecare experiență trăită aduce cu sine altă nuanță în infinitul tablou care probabil sîntem fiecare. “Împlinirea” și “desăvîrșirea” sînt vorbe atît de mari, încît cu siguranță nimeni nu-și dă seama că le are, chiar dacă se întîmplă printr-o minune așa ceva. Ființa noastră emoțională e fluctuantă și mulțumirile nu țin
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
este opera lui Dumnezeu * Cartea a fost, este și va fi inacesibilă * Interpretarea ideală: interpretarea unei cărți în toate cărțile! * Inchizitorii Bibliotecii * Scriem și citim opere imperfecte * Există o carte-cheie? * Prostia suntem noi? * Secretul: sclav și stăpân * Biblioteca „iluminată, solitară, infinită, inutilă, incoruptibilă, secretă” * Ordinea cărților * Drama opțiunii * Adevărul la persoana I * Suntem autorii dușmanilor noștri * Labirintul invizibil al scriitorului * De ce a ales Iuda, abuzul de încredere și delațiunea? * Dumnezeu s-a făcut om până la infamie * Orice tip de sacrificiu este
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină, / Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - / Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa sîntem noi!” Numai spiritul sfânt și negrăit există, el este infinit și de sine stătător. Jorge: O fire vizionară acest geniu numit Eminescu, pe care-l voi întâlni, dacă nu l-am întâlnit deja... Un Nemuritor de tipul lui Homer! „Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi” înseamnă, după
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
nerăbdare aștept să bag în rafturile gata pregătite: molton, pichet flaușat, batist, poplin, in topit, damasc, stambă, canafas, etamină, coton, șifon, olandină, zefir, borangic, finet, doc, tercot, cașmir, pînză-sac, dantele (mii de sorturi!, de studiat mari enciclopedii!), batic, tripluvoal, mătăsării infinite etc. etc. etc... Ce cururi bombate, definitiv crăpate-n două buci, ar căpăta „eroinele” lui Turgheniev băgate-n blugi! Degeaba s-ar mai strădui, săracul, să ne facă să credem că totul e o gingașă poveste de iubire-n muselină
Pe stradă, femei cu sînii intoxicați de privirile noastre demente by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13508_a_14833]