8,706 matches
-
Constantin Țoiu Mai sunt câteva minute bune până la ora douăsprezece. Turiștii așteaptă privind turnul aurit al Big-Benului, ardezia lui strălucitoare. Timpul la englezi este aproape un lord bătrân... Face să-l cunoști. Am auzit de inși care l-au văzut și care au stat de vorbă cu el, - replici celebre. Printre aceștia, Shakespeare. Un ceas, oricât de celebru, nu poate să bată mai mult de douăsprezece ori. 12 bătăi oarbe, ziua și noaptea. Exceptând ce punem
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]
-
care mă formam, burgheză cu penetrații de la țară, conservatoare, deci tradiționalistă și oricum marcată de rezidii religioase, considera suicidul ca pe un păcat, gest reprobabil, generat de lașitate. Cu rare absolviri în cazuri specioase, mai adesea sentimentale, dar și când insul își ridica singur viața spre a evita o moarte mai grea, dezonoarea. Brutus se sinucide după ce pierde bătălia de care depindea regimul politic al Romei, Hanibal spre a nu fi capturat și târât după carul învingătorului, la fel și Decebal
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
săracă în sinucideri mai mult sau mai puțin spectaculoase, în mod sigur ne este asigurată floarea accidentelor auto. Cu repetiție vom admira metamorfoza care transformă cele mai luxoase limuzine în obiecte de artă abstractă. Altfel, variate filme ne vor arăta inși deciși tăind cu briceagul degetele cuiva care refuză să destăinuie un cifru, ucigașe bătăi, împușcături cu nemiluita, incendii - se preferă femeile ieșind în flăcări dar și bărbați în curs de carbonizare. Și cum suntem din ce în ce mai greu de mulțumit se caută
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
șepci trase pe ochi care intrau în birtul armenesc să-și bea gologanii. Toată iarna aceea densă, întunecată, irecuperabilă, consemnată la lumina lămpii cu petrol sau pe mesele din bazar, sub cuști în care dormeau potârnichi de luptă, de un ins care nu mai eram. În seara aceea, la Saki, Thierry a trebuit să se descurce singur. Bunul Terence ne aducea pahar după pahar. Înțelegea; Terence putea să înțeleagă aproape totul. Mă abțineam să beau de teamă să nu ratez camionul
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
care-și face toaleta intimă în văzul nației? Vadim a pierdut în fața forței enorme a imaginilor de televiziune cu violuri, infidelități conjugale, bătăi între tați și fii, cotonogeli între amanți, dansuri lascive și valuri de sânge proiectate direct în ochii insului instalat comod în fotoliu și bându-și, sedat de fetidul existenței larvare, doza de bere sau jumătatea de votcă răsuflată. Ce șanse are Vadim în fața spectacolului "total" oferit de tragedia iubirii dintre elev și profesoară, încheiată cu o defenestrare mai
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
proces deschis, cu elementele încă nefixate. Că nu e, totuși, vorba despre un simplu răsfăț auctorial o dovedește, pe parcurs, imersiunea criticului în biografia sa. Autorul cărții de față nu este un savant obiectivat până la pierderea substanței umane, ci un ins care vine cu propriile întrebări, dileme, experiențe. Exegeza fiind, în aceste condiții, și o formă de a vorbi despre sine. Caracterizarea lui Cioran vine adesea împreună cu autocaracterizarea lui Livius Ciocârlie: Nu stau împreună, decât tipografic, ŤUra, ba nu, oroarea pe
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
liniile simple ale unei evidențe. Pe care nimeni însă - dacă e să fim atenți - de la Călinescu și Lovinescu până la Alexandru Paleologu ori Dan C. Mihăilescu n-a sesizat-o. Anume că lumea lui Caragiale, așa cum o cunoaștem prea bine, cu inși joviali împărțindu-și berea și glumele, cu copii năbădăioși și peste măsură de personali, cu alegeri măsluite de la centru și cu adultere niciodată dovedite, nu a existat nicicând în realitate. Nici în aceea contemporană autorului (avem toate motivele s-o
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
ŤMicul prințť; ea cade-n șpagat sub bătător,/ să ne uimească, iar soarele-i umblă prin păr/ cu picioroange moi, aurii; doctorul de la parter e ghidul/ ŤCum să ajungi miliardarť comentat de Hagi Tudose; Rizo cel tuciuriu e ŤTom Sawyerť, insul cu sabia ninja/ coboară direct din Murakami sau Fane Spoitoru,/ iar bătrâna Doucement înoată-n muslinul fumuriu/ al lui ŤForsyte saga.ť cât despre grasul sforăind/ de-ndată ce pune capul pe perne, nu e om de rând;/ el este
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
de moravuri socio-umane își găsește virtutea exercițiul intelectual, "adevărata aritmetică zilnică" și, în acest fel, materialul are puterea de a nu fi repede perisabil. Gazetăria serioasă, admite Sebastian, oferă nu doar cea mai bună priză la realitate, ci și asupra insului lăuntric, contact direct, spontan, "mergând simplu către resorturile inteligenței, declanșând asociații de idei și făcân-d-o dintr-o dată să trăiască". "Grația" ei, a gazetăriei, provine din libertatea mișcării și a cuvântului, din simetrie și limpezime, din slujirea adevărului adevărat. Insistă Sebastian
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
prin art. 1 pct. 170 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 418 avea următorul conținut: "Art. 418. Îndată ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise intr-insul se vor pecetlui sau se va pune un custode pentru paza lor, si se va face mențiune despre această în procesele-verbale." Articolul 419 (1) Bunurile sechestrate se lasă, cu acordul creditorului, în custodia debitorului; în acest caz, debitorul poate folosi
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
fie și în fugă, pentru cîteva chei, ruginite, poate, cu care lumii i se-nchide gura și i se deschide inima, n-are cum să strice. Lumea e sensibilă și bănuitoare, așadar ideile trebuie lansate cu băgare de seamă, dacă insul "vrea să nu supere atenția societății unde, în chipul cel mai util și cel mai plăcut, i se adăpostește persoana și i se apără interesele". De-asta sînt, vezi bine, gingașe. Fie că scrie despre ideal, trecînd de la feldmareșali și
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
Zarifopol vede, forțat, cred, dar nu neargumentat, prietenia ca pe-o necesitate practică, din vremurile cînd semenii erau nevoiți, că vor sau nu, să strîngă rîndurile. Prietenia de calamitate, prietenia de război. O legătură necesară, nu importă cu care om. Insul trăia dependent de ceilalți, pe care-i accepta la modul abstract. Ceea ce nu se mai poate și nu se mai practică. Fiindcă, spune moralistul luminat, omul modern "urmărește pasionat valorile infinitezimale din care-i compusă persoana". Însă atenția este, vai
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă omul e un obelisc de insuficiențe și vicii, nici opera lui Titu Maiorescu nu i se înfățișează exegetului său într-o lumină mai favorabilă. Ea n-ar fi decît emanația unui ins repulsiv. Din statutul acestui moralmente "privilegiat", care-i dădea dreptul de-a stabili "limitele obiectului", ar deriva principiul egotic, recte falsificator, al exercițiului critic ce nu ar fi "din punctul său de vedere, unul democratic". Așa cum e, corupt pînă-n măduvă
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
Ai rămas în compartiment mai mult de un ceas, aproape adormit și te-ai gândit la tine la persoana întâi, te-ai văzut la persoana a doua, te-ai privit și te-ai ascultat la persoana a treia, ca un ins care se privește în oglindă și se numește pe sine "eu", "tu" și "el". Îți spuneai " Sunt un tânăr student care vrea să devină inginer", îți vorbeai ție însuți "Nu vrei să rămâi în compartimentul ăsta", uneori îți părăseai trupul
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
unde petrece mult timp, contemplînd mormintele părinților săi), un individ straniu (cu lanțuri la picioare și privire hăituită) - pe care noi, cititorii, mult mai experimentați, îl bănuim ușor a fi un evadat periculos - și îl studiază cu o spaimă reținută. Insul (care vede în băiețel posibilitatea eliberării de cătușe) îl sperie și mai tare, ținîndu-l - de un picior - cu capul atîrnat în jos. Inocent, Pip ne spune că, în momentul respectiv, a văzut cum biserica "s-a răsturnat", inversîndu-și poziția turlei
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
său e cu picioarele pe pămînt. Mai bine zis pe caldarîmul orașului de care se distanțează moralmente ("municipiul ș...ț plin de neghiobi și/ bădărani"), dar în care se află iremediabil implicat. Exasperarea imaginativă, iritarea frecvent imprecativă sînt ale unui ins care-și filtrează umorile prin experiența și codurile citadinului: "dacă într-o noapte uzina electrică s-ar defecta/ orașul s-ar lumina împărătește/ cu lumina cărnii tale/ ca vinul vechi în pivnițele neguroase/ stă în trupul tău lumina și se
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
nemulțumit de lume așa cum e, un meliorist cu ezitări, decepții și melancolii, un orgolios intratabil, om al principiilor morale severe, ca toți protagoniștii prozei lui Augustin Buzura. Se simte încorsetat, amenințat și asediat din toate părțile și reacționează ca un ins asediat: pentru a rezista, se organizează ca o redută. E prins într-o țesătură complicată de relații și de determinații. De aceea, e când ofensiv, când retractil. Anunță că participă la alegerile pentru funcția de rector, dar renunță în cele
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
făloase... Pe măsura "poetului", fără gramatică, dar cu lămpaș de cowboy subteran, ce conduse operația, în echipamentul său culoarea vișinei putrede. Manevrat? Nu se știe de cine. Adică, știm noi, dar degeaba o spunem. Oricum, este genul de putere a inșilor duri, înapoiați, neînvățați, - învățați numai cu bezna. La momentul oportun, "dialecticianul" din Oltenița le-a făcut semn să vie, să-l ajute, să-i rezolve problemele, și ei veniră, acușica... Adresându-le și felicitări, dupe aceia de către cel ce bâțâia
Eliberarea șefului vișiniu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9682_a_11007]
-
sana cu chiflă. Sunt exemplare miraculoase care se trag de șiret cu nu importă care dintre mai marii zilei, din timp încunoștiințați - ba chiar înainte să se întâmple - de cele mai tenebroase taine. Din ele ne dezvăluie și nouă câteva, inși dintr-a patra dimensiune, foști și viitori consilieri, editorialiști, regretatul Brucan a fost, o vreme, decanul lor - formatori de opinie, asemănătorii acelor maiștri cofetari care construiesc catedrale din frișcă, statui din glazură, cascade din ciocolată. Spre deosebire de bărbații politici pe care
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
era ticăloșilor" despre care vorbește, prin intermediul lui Victor Petrini, Marin Preda), adevărul sângelui în care e scăldat F. Minciunile debitate aici nu mai sunt omenești, nevinovate, simpatice; nu mai sunt parte a contractului social ori debușeul "creativ" al câte unui ins lipsit de calități. Ele au toxicitatea pe care le-a dat-o noua epocă și ajung să altereze apa, să strice aerul, să distrugă vieți de oameni nevinovați. Nu mai sunt comice, devin tragice. Între Istoria mare și cea mică
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
corectă, ideea e tratată ca un corp străin și restituită omenirii sub formă de perlă. Ar fi greșit să se creadă că producția de perle e un monopol al veleitarilor semidocți, al corigenților și repetenților, adică - vorbind în genere - al inșilor cu o cultură poligonală (vreau să zic nerotunjită). Perle pot produce și oameni trecuți cu brio prin cele mai înalte forme de instruire și chiar încununați cu lauri academici. Este adevărat că la ei perlele devin mai rare, dar prin
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
ar trebui să-l constituie statuarea ideii că un parlamentar nu poate beneficia de mai mult de două mandate, consecutive sau nu. În felul în care funcționează acum, Parlamentul a ajuns o gașcă de aranjori, de traficanți de servicii, de inși aserviți unor scopuri de castă, de posesori ai unor "rente viagere", plătite de contribuabilul a cărui voință e călcată în picioare cu cinism. Aroganți până la ceruri, parlamentarii actuali au ajuns să se considere un fel de dumnezei cu rază de
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
la noi, în ogradă, observasem. Cred că proza, de aici se trage: să vezi totul, să nu ratezi nimic... Scosesem un țipăt de uimire, cu palmele lipite sub bărbie. Vodă mă privea vesel. Era - băgasem de seamă mai demult - un ins deștept și cumsecade. Eram așa copleșit de ce vedeam... Era limpede că prepelița nu făcea față, încercând să-și apere odraslele. N-am cosit nimic, niciodată. Adică am încercat eu să-l imit pe Vodă. Dar mereu vedeam scena aceasta care
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
primii cu calomnia sub limbă, dar tot ei urlă lezați în fața unui text sec, golit de orice adjective sau referințe personale. De pildă, CTP n-are nicio problemă să scrie, chiar în textul antilistă, despre propria lui listă. Iat-o: „Inși din secta Martorii lui Băsescu, neavând ce să-mi găsească în relația, cvasiinexistentă, cu Vântu, s-au agățat de faptul că am spus despre domnul în cauză că are certe înclinații literare.“ Deci dl C.T. Popescu are în cap o
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
-mi găsească în relația, cvasiinexistentă, cu Vântu, s-au agățat de faptul că am spus despre domnul în cauză că are certe înclinații literare.“ Deci dl C.T. Popescu are în cap o listă, lista lui. I-a fișat frumos pe „inșii din secta Martorii lui Băsescu“, dar urăște listele, că asta numai în dictatura securistului Băsescu se poate întâmpla. Golănaș, vorba talentatului domn Vântu. Să recitească CTP portretele făcute de prietenul său de idei, Nistorescu, în Cotidianul, unor Patapievici, Liiceanu, Cărtărescu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]