6,618 matches
-
asemenea, mecanizarea operațiunii de pregătire a solului și de recoltare. Ca și În cazul hibrizilor, lipsa de diversitate biologică făcea ca fiecare generație de soiuri cu randament ridicat să aibă șanse să fie distrusă de infestarea cu ciuperci, mană sau insecte, ceea ce făcea necesară achiziționarea de noi semințe și de noi pesticide (deoarece insectele deveniseră rezistente). Cursa Înarmării biologice care a rezultat de aici - și pe care specialiștii În selecția plantelor și chimiștii cred că pot să o câștige În continuare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cazul hibrizilor, lipsa de diversitate biologică făcea ca fiecare generație de soiuri cu randament ridicat să aibă șanse să fie distrusă de infestarea cu ciuperci, mană sau insecte, ceea ce făcea necesară achiziționarea de noi semințe și de noi pesticide (deoarece insectele deveniseră rezistente). Cursa Înarmării biologice care a rezultat de aici - și pe care specialiștii În selecția plantelor și chimiștii cred că pot să o câștige În continuare - face ca agricultorii să fie tot mai dependenți de experții publici și privați
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și efecte ecologice devastatoare, deoarece reziduurile au fost absorbite de organisme de la toate nivelurile lanțului trofic (din care fac parte, desigur, și oamenii). Consecințele pe care le-a avut utilizarea DDT-ului și a altor pesticide asupra solului, apei, peștilor, insectelor, păsărilor și faunei au fost atât de complexe, Încât nici măcar nu au fost Încă pe deplin Înțelese. Slaba vedere periferică Parțial, problema era faptul că efectele secundare se ramificau continuu. Un efect direct - de pildă, declinul sau dispariția unei populații
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
faunei au fost atât de complexe, Încât nici măcar nu au fost Încă pe deplin Înțelese. Slaba vedere periferică Parțial, problema era faptul că efectele secundare se ramificau continuu. Un efect direct - de pildă, declinul sau dispariția unei populații locale de insecte - determina modificări În viața plantelor cu flori, ceea ce schimba habitatul altor plante și al rozătoarelor și așa mai departe. O altă parte a problemei o constituia faptul că efectele pesticidelor asupra altor specii erau examinate doar În condiții experimentale. Totuși
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
plus, cum să aducă la dană, În siguranță, diverse tipuri de nave, În condiții variabile. Acest tip de cunoaștere este particular prin definiție și nu poate fi dobândit decât prin practică și experiență la nivel local. Asemenea unei păsări sau insecte care s-a adaptat minunat la o serie de condiții naturale extrem de limitate, pilotul cunoaște un singur port. O mare parte din ceea ce știe el ar fi inutil dacă ar ajunge dintr-o dată Într-un alt port. Deși contextul pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
247). În literatura de specialitate, sunt menționate de asemenea multe cazuri În care insecticidele și alți agenți au avut repercusiuni indirecte, dar la fel de grave. În 1995, de exemplu, aplicarea masivă de malathion Împotriva gărgărițelor În Texas a omorât multe alte insecte utile, ceea ce a dus la creșterea enormă a numărului viermi care au mâncat aproape Întreaga recoltă de sfeclă roșie. Vezi „Where Cotton’s King, Trouble Reigns”, New York Times, 9 octombrie 1995, p. A10, și Sam Howe Verhovek, „In Texas, an
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de culturi care se suprapun pe câmp, deci este vorba tot de o formă de policultură. Cu cât clima este mai aspră, cu atât biodiversitatea este mai mică. Pe măsură ce ne apropiem de tundră, numărul de specii de arbori, mamifere și insecte scade. Bineînțeles, acest lucru este valabil și În cazul zonelor climatice ce se succed pe măsură ce crește altitudinea. Citat În Paul Richards, „Ecological Change and the Politics of African Land Use”, African Studies Review, nr. 2, iunie 1983, p. 40. Richards
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
contemplă mișcarea universală, tânăra sortită dispariției apropiate intonează Imnuri pentru pământ, „pentru păduri și izvoare”, adresându-se mărilor „netulburate”, râurilor „sfinte”, „câmpiilor vieții”, „firelor de iarbă, subțiri”. O privire proaspătă îmbrățișează fauna ce mișună pretutindeni, „animale cu coarne”, păsări, șopârle, insecte, reprezentând instinctualitatea pură. În marea „călătorie în moarte”, viziunea rămâne subliniat mioritică, spre a sugera fuziunea lină cu materia: „Șopârle verzi, din verzile păduri, / vor înălța fierbințile lor guri / pân-la urechea mea, să-mi dea povețe, / ziua și noaptea drumul
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
de metabolism. Am avut tuberculoză cînd eram mică, hipoglicemie severă și alergii pe la vîrsta de 30 de ani, scleroze multiple la 16 ani, un atac de cord la 27 ani, astm cronic după 30 de ani și o mușcătură de insectă care mi-a fost aproape fatală la 33 ani, o tumoră mamară malignă la 34 ani. Tot corpul era În prag de colaps și mi se spusese de către mai mulți medici să-mi pun viața În ordine. După cum s-a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
scop pozitiv. Ele redistribuie energii acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, reacționîng la orice problemă de sănătate a organismului. Din punct de vedere al evoluției circuitele radiante sînt mai vechi decît meridianele. Organismele primitive, cum ar fi insectele Își mișcă energiile prin circuitele radiante și mai putin printr-un sistem meridian iar circuitele radiante pot fi vazute În embrion Înainte ca meridianele să se dezvolte. Așa cum se formează albiile rîurilor, tot așa energiile radiante care urmează permanent același
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
portretul-hiperbolă al țăranului doborât, sacrificat de civilizație: „Zvârlit cu fața-n iarbă, ca o gânganie blândă și mare,/împilat de moarte, doarme țărănește și zace,/ de departe i se văd degetele de la picioare,/ cum stă trântit în plasa lumii, de insectă rapace;/ cu gura-n pământ, parcă ucis în bătăi,/ prin orbite-i putrezesc pietrele ochilor frați;/ pe sfecla feței, lividă, spălată să fie dată la oi,/ se coc tumorile vânătăilor, ca mugurii degerați.” Apare mitul Magnei Mater, sunt invocate Muma-Zeiță
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
la ultima scânteie a pasiunii pe-o perdea neagră” și țintește „cuvântul primordial”, trăind insatisfacția de a fi nevoit să se folosească de „cuvinte adânci cuvinte reci ca o suprafață calmă / cuvinte care se suprimă pe tăcute / cuvinte entuziaste ca insectele / cuvinte albe ca varul așezate pe catafalc / cuvinte fotogenice de cum se crapă de ziuă / cuvinte înțepătoare ca urzicile”. O poetică a discursivității simplu-enumerative împiedică parcă insatisfacția să ia proporțiile unei autentice drame a creației. Se pare că o atare eventualitate
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
poporane române din Bucovina, București, 1895; I. Pop-Reteganul, Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1899]; Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Neamț, 1903; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; S. Fl. Marian, Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor, București, 1903; S. Fl. Marian, Legendele Maicii Domnului, București, 1904; C. Rădulescu-Codin, Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel, București, 1910; Tudor Pamfile, Firișoare de aur. Povești și legende din
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
adâncimile misterioase ale frunzișului bogat, unde nu a călcat picior de om, luminate de razele soarelui la prânz cu o strălucire magică și schimbătoare, splendoarea minunată și noutatea florilor, liniștea, netulburată decât de chemarea unei păsări sau de zumzetul unei insecte sau de orăcăitul unei broaște-bou și singuratatea În care avansam, fără să vedem oameni sau locuințe 35. Chiar de la Început, tânăra republică a repartizat largi porțiuni de teren coloniștilor. Public Land Act din 1796 le-a permis coloniștilor să cumpere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
expresie a abordării baconiene a științei, care pune accentul pe lupta Împotriva naturii și mărirea distanței dintre ființele umane și lumea naturală. Recoltele alimentare MG sunt asemenea unor mici luptători pe terenurile agricole. Înarmate genetic pentru a ține la distanță insectele și virușii, dar și pentru a tolera cantități mari de erbicide, scopul este de a ține la distanță forțele naturii - de a crea, dacă doriți, insule de ordine artificială, impenetrabile de către natură. Agricultura organică este organizată pe un set total
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a reintegra producția fermelor În mediul local. Țelul nu este autonomia, ci, mai degrabă, implantarea. Pentru a realiza acest lucru, fermierii folosesc o abordare sistemică a agriculturii bazată pe stabilirea de relații simbiotice și care se Întăresc reciproc Între recolte, insecte, păsări, microorganisme și sol. Fermele organice Înlocuiesc Îngrășămintele petrochimice cu cele organice și se bazează pe controlul natural al dăunătorilor față de folosirea insecticidelor și pesticidelor, care produc gene toxice. Fermele organice tratează solul ca pe o „comunitate vie” și folosesc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eliberează, transformă și transferă substanțele nutritive, Întotdeauna Încercând să lucreze cu natura și nu să o țină la distanță. Fermierii organici folosesc recoltele de apărare și rotația culturilor ca pe o modalitate de a preveni producerea de daune de către buruieni, insecte și organisme purtătoare de boli. Fac apel de asemenea la diverse metode pentru a atrage insecte și păsări benefice care să mențină dăunătorii sub control. Fermierii organici plantează soiuri a căror structură genomică este compatibilă cu dinamica ecosistemelor locale și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țină la distanță. Fermierii organici folosesc recoltele de apărare și rotația culturilor ca pe o modalitate de a preveni producerea de daune de către buruieni, insecte și organisme purtătoare de boli. Fac apel de asemenea la diverse metode pentru a atrage insecte și păsări benefice care să mențină dăunătorii sub control. Fermierii organici plantează soiuri a căror structură genomică este compatibilă cu dinamica ecosistemelor locale și, În aceelași timp, acordă multă atenție ritmurilor de reciclare naturale. Agricultura organică folosește o abordare sistemică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
are acoperire în interese prozaice biosociale, doar că legăturile sunt indirecte și mascate. Există o bază genetică, de exemplu, pentru altruismul uman, omul fiind o specie socială, iar autosacrificiul este un fenomen frecvent printre animalele ce trăiesc în grup, de la insecte până la mamifere superioare (cimpanzei). Sacrificiul individual asigură supraviețuirea coloniei, a grupului. Desigur, din unghiul de vedere al teoriei selecției naturale simple, sacrificiul nu s-ar justifica, pentru că numărul indivizilor cu trăsături altruiste ar fi în continuă descreștere, deoarece ei lasă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fundamental diferit în ceea ce privește altruismul: în prima împrejurare el este „instinctiv”, în cea de-a doua e deliberativ. Distincția este notată și de Wilson (1979): „Capacitatea comună pentru sacrificiul suprem nu înseamnă că mintea umană și «mintea» (dacă așa ceva există) unei insecte funcționează în același fel. Înseamnă însă că nu e nevoie ca impulsul să fie guvernat de divinitate sau într-un alt mod transcendental și că suntem îndreptățiți în căutarea unei explicații biologice normale” (p. 159). Continuând, am putea adăuga că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
legătură cu managementul impresiilor în prezentarea de sine, deci cu mecanisme intime ale imaginii și stimei de sine. Un argument împotriva teoriei facilitării prin evaluare este că sporirea performanțelor în (simpla) prezență fizică a semenilor s-a demonstrat și la insecte, unde e puțin probabil să funcționeze conștiința evaluării. O teorie cu tentă mai generală (care înglobează și explicația prin simpla prezență fizică) este cea cunoscută ca teoria distragerii-conflict, datorată lui R. Baron (1993). Ea se bazează tot pe rolul excitabilității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele Soare; învățătorul necromant „peripatetiza cu Aristot din Stagira/ sau flecărea cu Erasm Rotterdamus,/iar o dată pe an, /într-a patrusprezecea zi din decembre, /îl găzduia la sine pe messer
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
nebun), prin viziunea „corpului subtil” din magnetism, în metamorfozele karmice ( În vis și aievea) sau chiar prin explorarea credințelor budiste (Îngerul verde). Ironică și fantezistă, Istoria unui țânțar (1891) obține efecte deosebite în parodierea relațiilor umane prin atribuirea acestora unor insecte. Romanul Insula Sagalin, țara misterioasă a exilaților (1894) ține să atragă atenția atât asupra poeziei aspre a ținuturilor sălbatice ale Siberiei și Amurului, cât și asupra barbariei regimului autocratic țarist și să trezească milă pentru cei surghinuiți, zugrăviți și în
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
său”Ă. Relațiile interumane În cetate sunt cuprinse formal În principiile menționate mai sus. Dincolo Însă de acestea trebuie să vedem fondul lor sufletesc și moral. Viața În cetate nu se desfășoară după un sistem automat, rigid, ca În coloniile insectelor sociale. Relațiile interumane nu sunt altceva decât rezultatul sublimării instinctelor, al pulsiunilor inconștientului de către acțiunea factorilor culturali represiv-modelatori. În sensul acesta, B. Malinowski spune că, Întotdeauna, „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Aceste principii sunt expresia concentrată a rolului de cenzură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cerut să-l Îngrijesc a fost un tânăr țăran care lucra În manufactura lui de mătase și a cărui boală fusese tratată fără succes de majoritatea medicilor din Bagdad. Tânărul, În vârstă de aproximativ doisprezece ani, era chinuit de niște insecte ce-i intraseră În ureche și-i cauzau o asemenea durere, Încât plângea mai tot timpul; uneori paraziții puteau fi văzuți În pavilionul urechii. Unii dintre ei au murit după ce am injectat de câteva ori, cu ajutorul seringii, o substanță anume
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]