1,334 matches
-
uman funcționează în termeni de fiabilitate și de adaptabilitate, termeni specifici unui discurs cyborgic. Spre exemplu, un sistem de navigare digitală pentru orbi înseamnă obținerea unei priviri protezice, care nu mai este centrată în creier, ci este dispersată în spațiu. Inserarea unei proteze în corpul uman destructurează „esența” umanului biologic și produce fragmentarea tehnologică a corpului. Într-o primă fază, părțile sau organele trupului sunt transformate în obiecte tehnice, la limită, trupul însuși devenind o ajustare a mașinii. Proteza este resimțită
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intruziunea unei proteze în corp are capacitatea de a modifica conștiința umană, în sensul în care a avea o proteză înseamnă a experimenta o dublă conștiință, și anume a fi conștient de experiența de dinaintea protezării corpului și de experiența ulterioară inserării protezei. Fără a mai vorbi de percepția socială asupra corpului protezat sau de imaginarul anormalității sau al monstruozității care însoțește această situație. A avea o „conștiință protezică” (Wilson, 1995Ă echivalează, în parte, cu reflectarea asupra înlocuirii parțiale a organicului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai mult de ideologia procyborgică a acestuia. Ideologic, premisa de la care pleacă manifestul evoluției postumane al lui Stelarc (1995Ă este faptul că trupul uman este „demodat” (obsoleteă, adică insuficient, fragil, limitat fizic și psihologic, claustrat, ajungând să tragă concluzia necesității inserării tehnologiei în corp. În primul rând, „demodarea” corpului biologic este surprinsă ca provenind din forma și funcțiile acestuia, incapabile să țină pasul cu informatizarea actuală: În era supraîncărcării informaționale, ceea ce este semnificativ nu mai este libertatea ideilor, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman obiectivizat care obține, în mod contradictoriu, transcendența, desprinderea de constrângerile gravitației 12: ca obiect, corpul poate fi amplificat și accelerat, extins și poate evada din forța de gravitație planetară. Un alt front pe care operează artistul este cel al inserării tehnologiei în corp. În acest caz, tehnologia nu este doar atașată trupului, ci este implantată în interiorul acestuia, ca o componentă firească internă a cybersistemului, desființând barierele pielii, distincția dintre interior și exterior și închiderea identitară (Stelarc, 1999Ă. Invadarea tehnologiei înăuntrul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unghiuri de vedere o constituie obiectivarea corpului. Trupul, încarnat și visceral, își pierde identitatea și subiectivitatea, devenind un simplu automat desprins de condiția sa biologică, adaptat noului context mașinic postevolutiv sau postbiologic. Corporalitatea umană se reduce la protezare - ca atașare, inserare sau conectare. Postumanul lui Stelarc se opune concepției metafizice a umanului drept centru al tuturor lucrurilor existente, fără a mai lăsa acesteia drept de apel, spulberând posibilitatea manifestării autonomiei, a intenției și a subiectivității umane. Corpul este controlat pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în „regimul nocturn” al Evului Mediu însemna o fuzionare dintre imaginația patologică, superstiție și fapt înseamnă astăzi împingerea limitelor dinspre ficțiune și science-fiction în realitate. Nu doar natura poate fi astăzi „asistată” și manipulată de computer, ci și corpul sau inserarea corpului în lume. Ceea ce la Heidegger însemna „aruncarea” ființei în lume devine astăzi nu atât o dovadă a destinului, ci una a prelucrării tehnologice a trupului. Un corp individual devine parte integrantă a unui imens „hipercorp” (vezi Lévy, 1995, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
medicale și protezele care transparentizează interiorul organic și produc melanjul cu alteritatea umană, cu alte specii sau cu artefactele mașinice și relaționează viul artificialului sau non-viului. Postumanului i se recunoaște caracterul metisat (carbon-silicon, organ-hardware, minte-software, biologic-culturală, astfel că interfațării sau inserării unei proteze cibernetice i se atribuie rolul de a produce o augmentare tehnologică a corpului, în loc de a genera descarnarea, dematerializarea sau dezumanizarea. În condiția postumană, corpul nu este „lăsat în urmă”, cum sună unele declarații cyberpunk, dimpotrivă, cunoaște o reîntrupare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urmărim de data aceasta cea de-a treia ipostază a imaginarului tehnocultural actual, și anume ființa transgenică. Pentru această ilustrare, apelăm la artistul Eduardo Kac, în special la lucrările de artă transgenică ale acestuia. În primul rând, artistul încearcă o inserare a biotehnologiilor în artă, pentru ca, în al doilea rând, să ajungă la o regândire a artei cu ajutorul conceptelor ideologice și etice. Interfațând între istoria naturală și știință, arta bioelectronică (vezi și Punt, 2000Ă pe care o practică Eduardo Kac alătură
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
instituie integritatea noului organism tehnologic, însă logica umană păstrează sentimentul anxietății în legătură cu destructurarea corpului și cu destabilizarea identității. E vorba de raportarea tensionantă, conflictuală la prezența ubicuă sau la intruziunea tehnologiilor acutale. Spre exemplu, am văzut în ce măsură impactul subiectiv al inserării tehnologiei în corpul biologic poate consta nu numai în teama față de fragmentarea mașinală a organismului, ci și față de dislocarea tehnologică a eului 25. O concluzie a acestui studiu este faptul că identitatea virtuală a (postăumanului nu poate exista fără corporalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și ostil intervenției femeii, ci și disonanțelor de rasă, cyberfeminismul postcolonial ilustrează varietatea tiparelor reprezentaționale și a strategiilor locale ale femeilor (mai degrabă decât cele ale Femeii, „eternul feminin”Ă. Internetul devine, astfel, modalitatea de vizibilitate locală, dar și de inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inserată (așezată în interiorul) alteia. S-ar putea spune că o narațiune ca "Ioana era fericită, și Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită" rezultă din inserarea propozițiilor "Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită" în "Ioana era fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită". Tot așa, se poate spune că Manon Lescaut rezultă din inserarea narațiunii lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rezultă din inserarea propozițiilor "Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită" în "Ioana era fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită". Tot așa, se poate spune că Manon Lescaut rezultă din inserarea narațiunii lui Des Grieux în narațiunea povestită de domnul de Renoncourt. ¶Împreună cu CUPLAJUL și ALTERNANȚA, inserarea (sau ÎNCADRAREA) e unul din modurile de bază ale combinării secvențelor narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în "Ioana era fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită". Tot așa, se poate spune că Manon Lescaut rezultă din inserarea narațiunii lui Des Grieux în narațiunea povestită de domnul de Renoncourt. ¶Împreună cu CUPLAJUL și ALTERNANȚA, inserarea (sau ÎNCADRAREA) e unul din modurile de bază ale combinării secvențelor narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În sensul său cel mai larg, el desemnează repetarea unităților la toate nivelele textuale (fonetic, stilistic, retoric, sintactic, prozodic etc.). ¶Adam 1985 [1999]; Eco 1979 [1996], 1984 [1982] [2003]; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. Î încadrament [nesting]. Vezi INSERARE. ¶Barthes 1974 [1987]. început [beginning]. Întîmplarea care inițiază procesul de schimbare într-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE. Această întîmplare nu urmează cu orice chip altor întîmplări, dar e urmată neapărat de ele. Cercetătorii NARAȚIUNII afirmă că începutul, care corespunde trecerii de la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
domnul de Renoncourt (care sînt DIEGETICE sau INTRADIEGETICE). Cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca una diegetică (cînd statutul său metadiegetic este, ca să spunem așa, uitat) se spune că ea este o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, INSERARE. narațiune minimală [minimal narrative]. 1. O NARAȚIUNE care reprezintă un singur EVENIMENT: "Ea a deschis ușa". 2. O narațiune care conține o singură JUNCTURĂ TEMPORALĂ (Labov): "Ea a mîncat, apoi a dormit". ¶Genette 1983; Labov 1972. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narrative]. O narațiune în care se inserează o altă narațiune; o narațiune care funcționează ca un cadru pentru o altă narațiune, oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Israel, povestită, cum e și firesc, din punctul de vedere al iudeului care trăiește după exil (pentru care „Israelul” cuprindea și Nordul unde foarte degrabă se va dezvolta grupul samaritean), constituie un exemplu tipic de ceea ce se numește „istoricizare”, adică inserarea într-un context complet nou a unor elemente care la origine aparțineau ciclului agricol cananeean. a) Prin această procedură aceste elemente antice dobândeau un caracter probator în cadrul profesiunii de credință; de asemenea, contribuia la păstrarea vie a vechilor tradiții care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sclavi ai adâncului, primitivi și brutali, care îi atacă pe „nobilii” suprafeței, inaugurată de socialistul utopic H.G. Wells în romanul Mașina timpului (1898) o regăsim mai întâi în Aelita ecranizată după A.N. Tolstoi, apoi în filmul lui Fritz Lang. Inserarea cadrelor metaforice, simbolice, reprezentând Revoluția bolșevică e o metodă manipulatorie-propagandistică mai eficientă decât pare. În 1924 suntem într-o epocă tânără a cinematografului, în care spectatorii alunecă ușor în „alte lumi”, decorurile și costumele din Aelita, astăzi hilare, deschideau pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format mental - cultural, teologic sau filosofic” . În Încercarea sa de universalizare a Înțelegerii și de inserare a acesteia În ontologic, Heidegger reabilitează, dintr-o anumită perspectivă, tradiția, prejudecata, ceea ce este prealabil actului de Înțelegere. Prin prisma acestei reabilitări, cercul hermeneutic nu mai este un cerc vicios; el devine cel care face posibilă cunoașterea, Înțelegerea. Problema nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
al vechiului sistem de note: faptul că, la terminarea lucrării, am putea constata că avem, de pildă, 125 de note, dar am mai descoperit ceva important, care nu ar putea fi ignorat, dar care ar trebui citat tocmai la Început. Inserarea unei note ar modifica Întregul sistem, ceea ce ar putea produce anumite confuzii și Încurcături, În sensul că indicele din text nu ar mai corespunde cu nota aferentă. În realitate, acest lucru nu mai constituie astăzi un dezavantaj, datorită programelor speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
datele au fost schimbate, în timp ce filigranele robuste rezistă tuturor manipulărilor și mutărilor la care sunt supuse. Filigranarea este similară cu steganografia și se bazează pe tehnici de proiectare apropiate. De exemplu, o metodă de filigranare, aplicabilă datelor digitale, constă în inserarea unui ID și a unei chei în structura unui fișier imagine, sunet, video. Dacă ID-ul și cheia sunt cunoscute, este ușor de văzut dacă ele sunt prezente printre date. În spațiul cibernetic, filigranele sunt folosite pentru stabilirea încălcărilor dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
conceptului: În ce măsură responsabilitatea socială a corporațiilor asigură reușita, În termeni economici de profit, a acestora. Această abstractizare exprimă valori și așteptări sociale, având, din acest punct de vedere, o natură normativă. Substanța responsabilității sociale a corporațiilor este dată tocmai de inserarea acesteia În cunoașterea socială (În curricula academică a programelor de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a adoptat o atitudine dură, sugerând ca Germania să fie obligată la plata a o sută de milioane mărci-aur, iar suma să fie prevăzută anual în buget. Melchior și Max Warburg, partenerul său de afaceri, au acceptat ideea, cu condiția inserării în tratat a contribuției la reconstrucția Belgiei și Franței de nord. Pentru Warburg, acceptarea acestei oferte era singura alternativă pentru a nu respinge tratatul. Era un compromis cu privire la definirea termenului "reparație" din nota lui Lansing și din "cele 14 puncte
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
redactării. În Analogon (1981), exceptând un lung studiu consacrat literaturii lui Marin Preda și alte câteva texte, este cultivat eseul critic de mici dimensiuni. Asociațiile și referințele tematice sunt diverse, atenția comentatorului trecând de la problema istoriei literare la aceea a inserării fantasticului în Demonii lui Dostoievski, de la considerațiile asupra sonetelor lui Mihai Codreanu la echivalarea romanului polițist cu „forma parodică a literaturii” sau la discuția despre caracterul de „roman al literaturii” al Scrinului negru de G. Călinescu. B. a produs numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
considerat a fi de orientare creștin-democrată. Prin avansul fenomenului de secularizare, s-a ajuns la o diminuare a specificului politicii susținute de catolicismul social, încât acesta nu mai urmărește astăzi impunerea unei viziuni dogmatice. Dimpotrivă, curentul a devenit interesat de inserarea în corpul social a armoniei, cooperării și solidarității 3. Aceste diferențe dintre curentul creștin-democrat și cel al catolicismului social s-au estompat sau au crescut în funcție de comunitatea în care ele s-au manifestat odată cu perioada postbelică, astfel că, astăzi, ideologia
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]