1,667 matches
-
a putut astfel să pretindă, mai mult decât Mečiar, că "puterea reală" se află în altă parte și, în același timp, a putut acționa conform cu ceea ce spunea, fără a risca prea mult să destabilizeze echilibrul de putere din cadrul sistemului politic. - Instituționalizarea sistemului de partide. Populiștii citează frecvent instituționalizarea unui sistem de partid ca o limitare a vocii poporului, în timp ce adversarii populismului se tem de instabilitatea generată de o schimbările prea mari. Partidul lui Mečiar s-a născut pe fondul unor reconfigurări
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
decât Mečiar, că "puterea reală" se află în altă parte și, în același timp, a putut acționa conform cu ceea ce spunea, fără a risca prea mult să destabilizeze echilibrul de putere din cadrul sistemului politic. - Instituționalizarea sistemului de partide. Populiștii citează frecvent instituționalizarea unui sistem de partid ca o limitare a vocii poporului, în timp ce adversarii populismului se tem de instabilitatea generată de o schimbările prea mari. Partidul lui Mečiar s-a născut pe fondul unor reconfigurări uriașe ale partidelor după dispariția mișcării anticomuniste
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fi amenințare sau remediu. Domeniul Contestat Extrema anti-populistă Extrema populistă (Lucrurile de care se tem populiștii) Relația minoritate/majoritate Tirania minorității Zona de Tirania majorității Responsabilitate și transparență (accountability) Instituțională și nu electorală toleranța Electorală dar nu și instituțională Instituționalizarea sistemului de partide Situație de Pat (șah) sau dominație democratică Instabilitate politică Circulația elitelor Insuficientă, conducând la corupție între Prea mare, conduce la apariția liderilor lipsiți de experiență Intensitatea competiției Apatie extreme Frământare socială Impactul populismului Impuls populist Prin admiterea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de utilizare a populismului ca remediu la gradul mult prea mare de limitare instituțională, iar cel de-al doilea este de scădere a riscurilor asociate unei îmbunătățiri populiste aduse democrației. Cu cât o țară se îndreaptă mai mult înspre o instituționalizare completă a democrației, cu atât s-ar putea să aibă nevoie de mai mult populism și cu atât s-ar putea, de fapt, să-și permită această mișcare fără a-și pune în pericol democrația (cu toate că nu fără riscuri personale
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și, de asemenea, să studiem efectul organizării de partid asupra relației dintre populism și democrație. Populiștii neorganizați dăunează, într-adevăr, mai mult democrației, așa cum susțin Levitsky și loxton în această carte, sau partidele populiste având un grad mai mare de instituționalizare sunt cele care constituie o amenințare mai mare? În plus, relația dintre ideologia populistă și tipul de cadru instituțional preferat de actorii populiști este în strânsă legătură cu un subiect tratat de mulți specialiști, respectiv transformarea modului de organizare a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
PIP Planul individualizat de protecție (a copilului) SPAS Serviciul Public de Asistență Socială (de pe lângă primării) Prefață Trăim într-o lume care încearcă să sporească la fiecare pas procesul secularizării, ca "garanție" a progresului social, politic și economic. Până și procesul instituționalizării ideii de Europa a trecut curând printr-un mare impas simbolic, consfințind abandonarea de facto a menționării fundamentelor sale creștine în corpul Constituției care o rînduiește. Așa cum Bronislaw Geremek, vizionarul istoric și om politic polonez mărturisea, întregul metabolism al definirii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
143, alin. 3 prevede o astfel de implicare. Pentru fiecare grup-țintă s-a alcătuit un manual prin care participantul la curs să se poată familiariza cu noțiunile generale privind protecția copilului din România, situațiile de risc care pot duce la instituționalizarea unui copil și implicit la separarea temporară sau, după caz, totală de familia naturală etc. Pe lângă aceste informații, manualul cuprinde rolul preotului 16 (când vorbim de preoți ca grup-țintă) în prevenirea sau în tratarea unor stări de dificultate în care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Mare". Activitatea din domeniul social-misionar din cadrul Complexului de Servicii Sociale "Sf. Vasile cel Mare" se desfășoară în mod organizat și cuprinde următoarele servicii sociale: o Centru de zi pentru copii școlari a cărui misiune este de a preveni abandonul și instituționalizarea copiilor, prin asigurarea pe timpul zilei a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară, cât și a unor activități de sprijin, consiliere și educare pentru părinți sau reprezentanții legali, precum și pentru alte persoane
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fiind inițiate întâlniri periodice cu ei, întâlniri în care se abordează, pe lângă temele religioase și teme de interes pentru tineri. Așezământul social eclezial " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", Bocșa Română a cărui misiune este de a preveni abandonul și instituționalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă. Până în prezent a fost construită capela așezământului și au fost demarate lucrările de construcție ale centrului social. Așezământul social "Sf. Nicolae
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de familia naturală prin intermediul Centrului de Zi), iar la nivel județean există "tratarea" (serviciul de tip specializat) situației de criză în care vorbim de măsuri de protecție și de separarea temporară (sau, dacă e cazul, permanentă) de familia naturală prin instituționalizare, aceasta, sigur, în domeniul protecției copilului, dacă tot am mers pe un asemenea exemplu. "Următoarele principii generale pot fi identificate în aproape toate țările cu sisteme dezvoltate de asistență socială: 1. Îmbinarea asistenței sociale generale cu asistența socială specializată. Serviciile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fie ale Statului, fie ale societății civile, fie ale Bisericii) erau sporadice și necorelate, secolul al XX-lea a adus cu sine un nou spirit al gestionării socialului, concretizat în constituirea sistemelor naționale de protecție socială" (Bocancea, 2003, p. 113). Instituționalizarea asistenței sociale și preluarea de către Stat a acestui domeniu a adus constituirea sistemelor naționale de asistență socială, dar și, implicit, intervenția continuă a statului în problemele sociale printr-un cadru legislativ. Cu siguranță, că toate aceste lucruri sunt legate între
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cadrului legislativ, descentralizarea administrativă și decizională în această materie, organizarea și dezvoltarea sistemului județean de protecție a drepturilor copilului prin restructurarea închiderea instituțiilor rezidențiale existente și prin crearea unor servicii de protecție a copilului la nivelul comunităților locale, alternative la instituționalizare, obiectivul principal fiind acela de a asigura beneficiarilor un mediu cât mai apropiat de cel familial. Activitățile de specialitate erau desfășurate de către Direcția Județeană pentru Protecția Drepturilor Copilului Caraș-Severin, instituție publică de specialitate care avea ca obiectiv analiza situației copiilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
întregii Românii cu privire la implicarea preotului și a Bisericii în domeniul protecției copilului. 4.3. Relația DGASPC-Biserică la nivelul României În perioada comunistă, adică până în anul 1990, politica de protecție a copilului în România a avut un caracter categoric centralizat, favorizând instituționalizarea copiilor și mai puțin responsabilizarea familiei și a comunității, sistem specific ideologiei comuniste, în care se credea că sistemul stăpânește situația socială a țării fără a exista probleme de ordin social major. De aceea s-a ajuns cu mare ușurință
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
copii maltratați, neglijați, abuzați în propria familie, cu nevoi speciale, cei infectați cu HIV sau bolnavi SIDA, aflați în instituții sau în forme de protecție alternative de tip familial, copii delincvenți, copiii străzii și copii care ating vârsta majoratului pe parcursul instituționalizării pe termen lung" potrivit Alinei Anghel, "Politici sociale centrate pe familie și copil în contextul Integrării Europene. Direcții de acțiune", în Petru Iluț, Laura Nistor, Traian Rotariu (coordonatori), op. cit., vol. III, p. 7. 5 Am preluat și modificat figura din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
alternative din cadrul comunității oferite copilului aflat în dificultate, raportat la numărul instituțiilor clasice; 3. Îmbunătățirea calității îngrijirii copiilor aflați în sistemul de protecție al copilului; 4. Creșterea numărului de copii care beneficiază de servicii de prevenire a abandonului și a instituționalizării; 5. Prevenirea abandonului școlar și a delincvenței juvenile, prin integrarea copiilor într-un program educativ și de petrecere a timpului liber; 6. Dezvoltarea unui model comunitar de asistență, educație și socializare care să răspundă nevoilor copilului dar și a comunității
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și asupra receptorului. El devine prin interiorizare social, deoarece are aceleași semnificații pentru toți indivizii unei societăți date, conducând spre atitudini asemănătoare la cei care îl utilizează și la cei care reacționează la el. Putem vorbi despre un proces de instituționalizare a limbajului gestual, în care oricărei persoane îi sunt permise/interzise anumite gesturi în funcție de instituția socială în care pășește sau se găsește. În felul acesta interacțiunile sociale devin previzibile, predictibile, iar actorii sociali pot regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care oricărei persoane îi sunt permise/interzise anumite gesturi în funcție de instituția socială în care pășește sau se găsește. În felul acesta interacțiunile sociale devin previzibile, predictibile, iar actorii sociali pot regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși actorii sociali contribuie la instituționalizarea socială a gesturilor permise și interzise (de exemplu, în biserică s-au instituționalizat gesturi precum rugăciunea, plecăciunea, sărutarea icoanelor). Constatăm că, armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul spațial, temporal, social sau psihologic al comunicării influențează gestualitatea. O instituționalizare a anumitor gesturi se generalizează sub forma unor ,,reprezentări sociale", dând naștere unor așteptări specifice în legătură cu rutinele performate. În funcție de rolul jucat, persoana selectează gesturile potrivite pentru a se prezenta sau gestiona impresiile pe care le creează celorlalți. Inevitabil, coprezența corporală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca o expansiune disciplinară a istoriei artei, fie ca o modalitate de abordare a tehnologiilor vederii dezvoltate digital în mediul virtual, fie ca un câmp de investigație care încearcă să ofere o alternativă la disciplina tradițională a istoriei artei. În ceea ce privește instituționalizarea studiilor culturii vizuale, Margaret Dikovitskaya vorbește despre fondarea a două institute de vară pentru teoria și interpretarea culturii vizuale de către National Endowment for the Humanities, în cadrul Colegiilor Hobart și William Smith (1987) și a Universității din Rochester (1989), unde au
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
marea ei parte de curatorii și directorii implicați în activitatea instituțională, nu mai este preocupată de opoziția față de instituție, ci mai curând de modificarea și solidificarea ei, ca soluționare a unei "probleme". Ca atare, critica este interiorizată, derivând într-o "instituționalizare a criticii", după cum observă Andrea Fraser 146. Consecința acestei "instituționalizări" auto-reflexive ar fi crearea unor instituții critice. Co-optarea totală a criticii instituționale de către instituții, prin intermediul educației, al deschiderii canonului istoriei artei și al praxis-ului cotidian, ar presupune, în accepția
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instituțională, nu mai este preocupată de opoziția față de instituție, ci mai curând de modificarea și solidificarea ei, ca soluționare a unei "probleme". Ca atare, critica este interiorizată, derivând într-o "instituționalizare a criticii", după cum observă Andrea Fraser 146. Consecința acestei "instituționalizări" auto-reflexive ar fi crearea unor instituții critice. Co-optarea totală a criticii instituționale de către instituții, prin intermediul educației, al deschiderii canonului istoriei artei și al praxis-ului cotidian, ar presupune, în accepția lui Sheikh, o cooptare a rezistenței de către putere, ceea ce ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe filosofiile muncii și existenței în lumea afacerilor neoliberale, procesul politic al constituirii subiectului se instituie sub forma așa-ziselor strategii de supraviețuire precum auto-managementul, creativitatea permanentă, flexibilitatea și mobilitatea stilurilor de viață practicate în câmpul artistic. În analiza procesului instituționalizării criticii, Nina Möntmann observă faptul că modelul instituțional burghez clasic a fost înlocuit de-a lungul timpului de o logică instituțională corporativă, de condiții flexibile de muncă, de un program cu caracter de eveniment și un concept populist de sferă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de viață (bios). În această situație se creează condițiile punerii în discuție a unei instituții a criticii, sarcină pe care realizatoarea de film și eseista Hito Steyerl o are în vedere atunci când analizează manifestarea criticii instituționale 152. Pentru a clarifica instituționalizarea criticii, respectiv relația internă dintre critică și instituție, în condițiile în care instituțiile culturale critice sunt supuse unei continue presiuni de dezintegrare și subfinanțare în favoarea dezvoltării neoliberale a unei economii a evenimentului, Steyerl se angajează într-o analiză a funcției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și practica artistică ar putea fi marcat de constatarea lui Rainer Rochlitz potrivit căreia arta contemporană e nevoită să-și asume două moșteniri contradictorii, una a suveranității cucerită de arta modernă, prin care autonomia se manifestă eroic, și alta a instituționalizării revoltei, prin care subversiunea ajunge să fie subvenționată 210. Punând în discuție "gustul hegemonic" al instituțiilor de artă, care dispun de o anumită putere de consacrare a artiștilor prin selecțiile realizate de curatorii (comisarii) lor oficiali, Rochlitz constată producerea unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
manifeste sub presiunea unei cooperări între reprezentanții unei puteri publice care administrează spațiile de expunere și artiștii supuși unor norme implicite compromise ideologic 211. Față de această constatare a lui Rochlitz se ridică însă obiecția că răsturnarea de situație realizată prin instituționalizarea avangardei nu e neapărat o concesie făcută de Instituție pentru a controla îndeaproape producția artistică și a câștiga prestigiu social, ci poate fi privită, mai curând, ca o reușită a avangardei de a se insera în structurile instituționale pentru a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]