44,521 matches
-
nr. 167/1958 în materia prescripției extinctive, s-a susținut aplicabilitatea art. 201 din Legea nr. 71/2011, în sensul căruia: „Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit“, criteriul de stabilire a legii aplicabile prescripției fiind, așadar, acela al momentului începerii curgerii acesteia, iar nu data perfectării contractului. ... ... X. Rapoartele asupra recursului în interesul legii 100. Judecătorii-raportori au depus două rapoarte, în care au exprimat opinii diferite. ... 101
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanțele au reținut că prescripțiile începute și împlinite ori cele neîmplinite la 1 octombrie 2011 rămân în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, inclusiv sub regimul invocării lor, guvernat de dispozițiile art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, astfel încât, în privința acestora, instanțele sunt obligate să cerceteze dacă dreptul la acțiune sau la executare silită este prescris, sens în
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
și noul Cod civil va fi reglementată de norma înscrisă în art. 201 din Legea nr. 71/2011, potrivit căreia „Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit“, soluție legislativă consacrată, de altfel, și în art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora „prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
indiferent de momentul la care este inițiată procedura execuțională. ... 161. În această situație, prescripția executării creanței principale, întemeiată pe contractul de credit, va avea drept consecință stingerea și a dreptului (accesoriu) la executarea silită a ipotecii, fiind aplicabilă regula generală instituită prin art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958. Or, norma legală ce consacră aplicația principiului accesorium sequitur principale stabilește că odată cu prescripția dreptului la acțiune privitor la un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privitor la
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
civil, potrivit căruia odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind un drept accesoriu, fiind, în esență, o aplicație a regulii accesorium sequitur principale. ... 170. Deși păstrată această regulă, noua reglementare instituie în art. 2.504 alin. (1) din Codul civil o excepție de la regulă, chiar cu referire la acțiunea ipotecară, în sensul că, în cazul creanțelor garantate cu o ipotecă sau o altă garanție reală, „prescripția dreptului la acțiune privind creanța
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
Articolul 74 din Legea nr. 76/2012, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 2 din Legea nr. 138/2014, prevede că dreptul la acțiunea ipotecară, prevăzut de art. 2.504 din Codul civil, este imprescriptibil. ... 172. Așadar, dispozițiile legale menționate instituie posibilitatea creditorului garantat de a urmări bunurile mobile sau imobile ipotecate în favoarea sa, chiar dacă creanța izvorâtă din contractul de credit s-a prescris, însă doar în limitele prevăzute de lege, adică doar în limita sumei obținute din valorificarea
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
termenul de prescripție este de 10 ani“. ... 186. Din perspectiva interpretării istorice, evolutive, trebuie observat că noua formulare a textului, survenită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, nici nu putea institui pentru executarea ipotecii un termen mai lung decât cel al executării creanței garantate, fiind de neconceput, în acea perioada legislativă, ca dreptul real de ipotecă să supraviețuiască creanței prescrise, în contextul în care art. 1 alin. (2) din Decretul nr.
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
o perioadă de 30 de zile, perioadă prelungită pentru încă 30 de zile prin Decretul nr. 240/2020. Ulterior, prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, a fost instituită starea de alertă pe întreg teritoriul României pe o perioadă de 30 de zile, care a fost, la rândul ei, prelungită prin hotărâri ale Guvernului lunare, ultima fiind Hotărârea Guvernului nr. 826/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României
PROCEDURĂ din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260222]
-
nou punct, pct. 2.9, cu următorul cuprins: 2.9. În scopul verificării corectitudinii datelor raportate în raportul Balanța de verificare pe indicatori și Balanța de verificare generată prin mijloace tehnice proprii, începând cu situațiile financiare depuse pentru trimestrul III 2022, se instituie obligativitatea depunerii balanțelor de verificare pentru activitatea proprie, aferente perioadei de raportare, astfel: a) Balanța de verificare generată de sistemul național de raportare Forexebug ca urmare a transmiterii formularului F1102 - Balanța de verificare; ... b) Balanța de verificare generată prin mijloacele
ORDIN nr. 3.384 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260317]
-
I – INFORMAŢII GENERALE 1. Obiectivul schemei de ajutor de stat realizarea de investiții inițiale sau pentru o investiție inițială în favoarea unei noi activităţi economice în sectoarele care se regăsesc în anexa nr. 1 la HG nr.959/2022. Schema a fost instituită cu respectarea reglementărilor europene incidente, respectiv „Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare
GHIDUL SOLICITANTULUI din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259481]
-
Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 6^3 Faptul că debitorul se află într-o procedură prevăzută de prezentul titlu nu aduce atingere unor drepturi sau obligații ale acestuia prevăzute de alte acte normative. Orice decăderi, limitări sau interdicții instituite prin norme legale pentru ajungerea debitorului în stare de dificultate în sensul prezentei legi nu sunt aplicabile, iar prevederile contractuale în acest sens sunt considerate nescrise. Propunerea unui acord de restructurare, depunerea unei cereri de confirmare sau confirmarea unui acord
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
administrativă sau penală exclusiv pentru motivul că o astfel de finanțare afectează gradul de îndestulare a creditorilor în insolvență sau a fost acordată unui debitor aflat în dificultate. (3) Pentru finanțările noi și/sau intermediare acordate în condițiile prezentului titlu se instituie un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitorului, libere de sarcini la momentul instituirii. Privilegiul asupra acestor bunuri ale debitorului se va înscrie în registrele de publicitate aferente și are rang prioritar oricăror altor privilegii sau ipoteci ulterioare
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
prevăzute în acesta sau care sunt necesare în vederea realizării sale, cum ar fi: măsuri operaționale, valorificare de active, valorificarea întreprinderii sau a unei părți din aceasta ca ansamblu independent; ... g) îndeplinește orice alte atribuții, prevăzute de prezentul capitol sau instituite prin acordul de restructurare. ... Articolul 15^2 (1) Acordul de restructurare conține cel puțin următoarele informații/documente: a) datele de identificare ale debitorului și ale administratorului restructurării; ... b) componența patrimoniului debitorului, defalcat pe mase patrimoniale unde este cazul, respectiv activele și pasivele
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
necesare în vederea realizării planului, cum ar fi: măsuri operaționale, valorificare de active, valorificarea întreprinderii sau a unei părți din aceasta ca ansamblu independent; ... i) solicită instanței închiderea procedurii concordatului preventiv; ... j) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul capitol, instituite prin planul de restructurare ori stabilite de judecătorul-sindic. ... ... 36. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 20 Onorariul administratorului concordatar contractat se stabilește de comun acord cu debitorul, cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 38 din
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
La articolul 132, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: (4) Nu poate propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anterior formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii de insolvență instituite în baza prezentei legi, cu excepția cazului în care închiderea procedurii s-a realizat potrivit prevederilor art. 177 sau 178, și nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție, de serviciu, de
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
în perioada 2022-2027 pentru investiții inițiale, în limita bugetului anual alocat schemei. (2) Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2022-2027, în baza acordurilor pentru finanțare emise, în limita bugetului alocat schemei. Articolul 5 (1) Acordarea ajutoarelor de stat instituite prin schemă se realizează cu încadrarea în creditele de angajament și creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale prin bugetul Ministerului Economiei. (2) Bugetul maxim al schemei este echivalentul în lei al sumei de 300 de milioane de euro, astfel
HOTĂRÂRE nr. 959 din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258260]
-
sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. De altfel, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea, în fiecare cauză, a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
Legea fundamentală, nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21). 18. Referitor la critica ce
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
situații deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21). 18. Referitor la critica ce vizează presupusa discriminare instituită prin art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prin raportare la art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, prin Decizia nr. 389 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
observat că reglementarea criticată urmărește facilitarea accesului la justiție și a apărării salariatului care are, în cele mai multe cazuri, calitatea de reclamant. ... 18. Curtea a mai arătat că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili normele de procedură, putând institui prevederi speciale în considerarea situațiilor specifice avute în vedere, întrucât principiul egalității nu înseamnă omogenitate, astfel că situații diferite justifică și uneori chiar impun un tratament juridic diferențiat, iar, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. ... 30. Or, analizând textul de lege criticat prin prisma celor mai sus reținute, Curtea constată că scopul pe care legiuitorul l-a avut în vedere atunci când a instituit o reglementare favorabilă salariaților sub aspectul instanței competente să judece conflictele de muncă în care au calitatea de reclamanți l-a constituit, așa cum s-a reținut mai sus, facilitarea accesului la justiție, astfel încât să nu fie descurajați să
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
să îndeplinească și alte condiții (supra, pct. 34). Curtea reamintește că a examinat argumente similare în Cauza Danis și Asociația etnicilor turci împotriva României (nr. 16.632/09, 21 aprilie 2015). În această cauză, Curtea a constatat că Legea nr. 35/2008 a instituit, pentru alegerile parlamentare din 2008, un dublu sistem de evaluare a candidaturilor organizațiilor minorităților naționale: pe de o parte, organizațiile reprezentate în Parlament și-au reînnoit automat candidatura, reprezentativitatea acestora fiind prezumată prin simplul fapt că au câștigat alegerile precedente
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, deoarece hotărârile Guvernului nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003, precizează că legiuitorul are posibilitatea de a institui condiții pentru acordarea și retragerea atestatelor pentru exercitarea ocupației de personal de pază sau gardă de corp, potrivit opțiunii sale, justificată de importanța serviciilor reglementate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 844 din 13 decembrie 2018 și precizează că, în cauza
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și în art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003, Curtea reține că aceste norme instituie una dintre situațiile în care intervine măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp, stabilind că această măsură se ia în mod obligatoriu de către organele de poliție competente, când persoana a săvârșit o infracțiune în legătură cu
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
condiții [a se vedea art. 36 lit. d) din Legea nr. 333/2003]. Așadar, atestatul acordă persoanei deținătoare dreptul de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de Legea nr. 333/2003. De asemenea, Curtea reține că, în cuprinsul său, legea instituie o serie de garanții pentru persoana căreia i s-a retras atestatul, stabilind că aceasta poate contesta măsura în justiție, în condițiile legii [art. 61 alin. (3) din Legea nr. 333/2003], precum și posibilitatea formulării cererii de reprimire a atestatului
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]