1,882 matches
-
1976, p. 115), În totalitatea operațiilor (procedeelor) ei. Ea nu valorează decât prin detaliile sau procedeele proprii de aplicare (G. Mialaret). Și, parafrazându-l pe Michelangelo, am putea spune că de aceste amănunte depind măiestria și perfecțiunea operei, ale actului instructiv, ale unei lecții, bunăoară. Acestea nu sunt, așadar, doar simple amănunte. În fiecare situație dată, succesul Învățării este condiționat, În bună parte, de natura și structura operațiilor mintale suscitate la elevi prin varietatea și logica procedeelor puse În joc. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
De aceea, o regândire a sistemelor de evaluare prezintă o importanță covârșitoare asupra viitorului metodologiilor de predare/Învățare ce vor fi practicate În procesul de Învățământ. 8. Metodele și principiile didacticetc "8. Metodele și principiile didactice" În mod tradițional, acțiunea instructivă și tehnica sunt Întotdeauna normale,adică se Încadrează În limitele unei normalități, a unor prescripții enunțate În legi, principii, reguli și indicații didactice. Ele exprimă o concepție, o anumită teorie a instruirii, sinteză și ea a datelor pozitive oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
epocă, cu profunde semnificații revoluționare În planul vieții culturale și educaționale. Ca urmare a acestei invenții, care a dat textului tipărit o mare autoritate, pe care nu a pierdut-o nici astăzi, s-au schimbat din temelii și instrumentele acțiunii instructive, căci tipărirea cărților, respectiv manualele, au eliberat Învățământul de necesitatea unilaterală a metodelor de comunicare personală, făcând loc și unui nou mod de comunicare și de Învățare - Învățarea pe baza textului scris. Metodele livrești au adus, astfel, servicii considerabile Învățământului
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exemple de valorificare a moștenirii progresiste a trecutului pedagogic În aspectele sale metodologice. Iată, bunăoară: - studiul de caz - folosit cu mai bine de două mii de ani În urmă, „cel puțin de când În Grecia, Solon prelucra astfel de cazuri În scopuri instructive”(Kidd, 1981, p. 295), asemenea lui Confucius - În China. Studiul de caz a fostreintrodus În practica Universității Harvard, la sfârșitul secolului al XIX-lea, În Învățământul economic și comercial; - metoda conversației (socratică sau maieutică) - pusă la punct și utilizată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ridicată În condițiile Învățării individuale, este Îndreptățită, considerăm noi, opinia acelor specialiști care acordă studiului individual semnificația unei metode centrate prin excelență pe elev, decisivă În formarea personalității acestuia. Privind elevul ca subiect al Învățării, metodologia activ-participativă apreciază că efectele instructive și formative ale Învățământului sunt În raport direct cu nivelul de angajare și participare al acestuia În activitatea de Învățare; că În situația de Învățare el se implică făcând apel la aptitudini intelectuale diferite, care au la bază capacități diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
va deveni mai atractivă și benefică. Fără să insistăm aici asupra calităților și cerințelor de ansamblu pe care s-ar cuveni să le Îndeplinească un manual elaborat Într-o concepție modernă, considerăm că o mai bună structurare a funcțiilor lui instructive și educative, o prezentare a noțiunilor Însoțite de explicarea procedeelor specifice de Învățare pe care le presupun conținuturile respective, ar face din acestea un remarcabil instrument de muncă independentă și de autoinstruire. Așa se explică de ce așa-numitele work-books (cărți
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc.; - uneori, noile achiziții, care sunt simple supoziții, pentru a deveni definitivese supun verificării (controlului) fie pe calea reflecției, fie pe cea experimentală (În științele naturii); - pe cât posibil, noile achiziții urmează să fie valorificate În cuprinsul unor lecții sau activități instructive, teme aplicative etc. În raport cu obiectivele și conținutul acestora; - eventual, elevii pot fi invitați să ducă mai departe demersul de căutare În care s-au angajat, Încercând să asocieze la cunoștințele obținute pe calea observării un efort de imaginație proprie, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din material plastic transparent. Această metodă este frecvent utilizată În predarea fizicii, a tehnicii și tehnologiei și Îndeosebi În Învățământul profesional și tehnic. În aceeași categorie putem include și diferitele tipuri de mulaje, denumite În mod obișnuit modele intuitive. Deosebit de instructive devin Însă modelele secționate (fie ele machete, mulaje etc.). Interesante sunt rezultatele cercetărilor Întreprinse de Zörgö În predarea aritmeticii la clasele I-IV, care demonstrează cât de mult pot să faciliteze acțiunile materiale cu modele obiectuale (care concretizează sau „obiectualizează
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
realizării unei mai strânse Îmbinări a teoriei cu practica, a instruirii cu activitatea productivă și cu cercetarea științifică dau un nou impuls promovării proiectelor, Însă le atribuie cu totul alte semnificații, alte conținuturi și un alt loc În sistemul activității instructive. Astfel, În „pedagogia proiectivă” modernă, proiectul este Înțeles ca o temă de acțiune-cercetare, orientată spre atingerea unui scop bine precizat, urmează a fi realizată, pe cât posibil, prin Îmbinarea cunoștințelor teoretice cu acțiunea practică. În acest sens, elevii/studenții Își aleg
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poate sluji, totuși, unor scopuri pe care cel care se joacă nu le sesizează, dar care sunt inerente jocului, fără intenția și fără intervenția sa (Gotesman, 2001, pp. 199-200); că „jocul poate să capete o finalitate pedagogică și un conținut instructiv bine determinat; că procesele instructive, Îndeosebi cele cu caracter de exercițiu, pot Îmbrăca forme de joc (2001, p. 217). Determinând un transfer de energie, de motivație funcțională (dedusă din trebuințe interne) dinspre jocul propriu-zis spre activitatea de Învățare sau asociind
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe care cel care se joacă nu le sesizează, dar care sunt inerente jocului, fără intenția și fără intervenția sa (Gotesman, 2001, pp. 199-200); că „jocul poate să capete o finalitate pedagogică și un conținut instructiv bine determinat; că procesele instructive, Îndeosebi cele cu caracter de exercițiu, pot Îmbrăca forme de joc (2001, p. 217). Determinând un transfer de energie, de motivație funcțională (dedusă din trebuințe interne) dinspre jocul propriu-zis spre activitatea de Învățare sau asociind un interes imediat și puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
propriile lor valori. În același timp, metoda simulării devine și un excepțional exercițiu de modelare a gândirii și a imaginației, ascute spiritul de observație, dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea, cultivă spiritul de investigație, de prevedere și de perseverență În acțiune. Jocurile instructive stimulează facultățile creatoare, motiv pentru care pedagogia ludens se Încadrează și se subordonează Întru totul pedagogiei creativității. Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Interdependențele și spiritul de cooperare, participarea efectivă și totală la joc, angajează atât elevii timizi cât
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la mult frământata problemă a creșterii eficienței Învățării. Fundamentată inițial pe postulatele unei psihologii behavioriste, Îndeosebi pe teoria condiționării operante 1 a lui Skinner, instruirea programată face noi progrese pe măsură ce cibernetica 2 a pătruns tot mai adânc În cercetarea fenomenului instructiv, iar experiențele școlare, pe această temă, intensificate și ele foarte mult, au furnizat suficiente dovezi despre avantajele aplicării acestei noi tehnici de Învățare. Descoperirea că Învățarea umană este prin natura ei autoreglabilă cu ajutorul informației inverse (feedbackului) pune În relief principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ajuta la ceea ce credea că este relația socială potrivită de dominare a doctorului în relația cu pacientul. Freud descrie utilizarea modelului lui Bernheim pentru a accesa inconștientul și a îndepărta simptomele prin sugestie directă, după cum urmează: Acest experiment uimitor și instructiv mi-a servit ca model. Am decis să pornesc de la presupunerea că pacienții mei știu tot ceea ce are semnificație patogenă și că era doar o chestiune de a-i obliga să o comunice. Astfel atunci când am ajuns la punct în
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
radiofonice (scenarii, scenete, povești ș.a.), fiind prezent, de asemenea, cu povestiri științifico-fantastice, în numeroase antologii apărute în țară și în străinătate. Considerat a fi unul dintre cei mai buni autori specializați în literatura pentru copii, J. îmbină în chip fericit instructivul cu distractivul. Ca umorist, adresându-se adulților, a frecventat, pe de o parte, universul tematic propriu literaturii SF ori polițiste (abordat însă prin parodiere inteligentă a genurilor respective) și, pe de altă parte, filonul predilect al umoriștilor specializați: universul cotidianului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
inegal, nereușind să fie altceva decât un redactor sau un colaborator util al câtorva publicații. Astfel, în „Familia”, revista-magazin a lui Iosif Vulcan, unde, în 1867, începe să se manifeste, îi apar corespondențe culturale, notițe etnografice, impresii de călătorie, articole instructive, proză moralizatoare, biografii romanțate, multe dintre acestea fiind prelucrări ori traduceri. Într-o singură perioadă, când secondează pe G. Barițiu în redactarea ziarului „Observatoriul”, editat la Sibiu între 1878 și 1885, posibilitățile lui sunt mai bine folosite, cu toate că îi revenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
de persoane deficiente, ca parte integrantă a sistemului de Învățământ”. Educația specială este o formă adaptată de pregătire școlară și asistență complexă (medicală, educațională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reușesc să atingă temporar sau pe toată durata școlarizării nivelurile instructiv educative corespunzătoare vârstei cerute de Învățământul obișnuit. Politica educațională a Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului a inclus Învățamântul special ca parte integrantă a Învățământului românesc, dând astfel posibilitatea de a fi instruiți, educați altfel spus, Învățați toți copiii țării, indiferent
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
condiții: 1) Să se respecte particularitățile de vârstă. Profilul moral al elevului cunoaște mutații de la an la an, evoluând extrem de rapid, fiecare din ani fiind privit ca o etapă separată a unui proces unitar de pregătire. 2) Elaborarea unei strategii instructive și educativ-formative specifice fiecărei clase. 3) Cunoașterea temeinică a fiecărui elev În parte. Dacă În clasă copiii au toți aceeași vârstă, nu același lucru se poate spune despre individualitatea psihosocială a acestora. Fiecare copil prezintă o structură specifică, de aceea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
expunerea, munca cu harta, activitatea independentă Material bibliografic: M.E.N. -Programa școlară pentru Învățământul primar-1998 G. Coșbuc Cântece de vitejie N. Bălcescu Românii sub Mihai Voievod Viteazul Material didactic: Harta României, manualul de istorie, planșa, fișă individuală DEMERS DIDACTIC Etapele Conținut Instructiv educativ Metode și Evaluare lecției procedee 1 Moment Se creează condițiile necesare pentru buna organizatoric desfășurare a orei. Elevii Își pregătesc cele necesare. Plan de idei 1 . Amenințarea otomană extinderea Imperiului Otoman asupra Expunerea unor teritorii din Asia și Europa
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și monitorizarea competențelor personale și profesionale. În derularea activității de practică pedagogică, studenții/profesorii asistati aplică conceptele dobândite cu ajutorul mentorului, atât asupra elevilor, determinând astfel performanța școlară, cât și asupra colegilor de grup aflați în postura de coordonator al activității instructiv educative. 2. Criterii de evaluare a activității studentului S-a ținut seama de următoarele criterii ce stau la baza întocmirii fișei de monitorizare și evaluare a activității studentului/profesorului asistat: “*” Organizarea conținuturilor în cadrullecțiilor: asigurarea rigurozității științifice și înnoirea conținuturilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
de specialitate și expoziții itinerante. În altă ordine de idei acei elevi care fac o mare confuzie și cred că acestea sunt exclusiv de agrement, distracție etc, au rămas mereu dezamăgiți deoarece noi, și acolo, suntem angrenați într-un proces instructiv - educativ. Ceea ce pot să vă spun cu siguranță, în urma unei îndelungate experiențe în acest sens (Olimpiade și concursuri naționale, Munții Făgăraș, Masivul Ceahlău, mănăstiri, cele mai mari muzee din țară și ceva din străinătate) e că elevii au fost mult
Apogeul by Diana Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1797]
-
cea între eșecul generalizat și cel specific, caracteristic unei singure materii; cunoașterea tipului de eșec are consecințe foarte importante în ceea ce privește identificarea cauzelor eșecului școlar. Factorii etiologici ai eșecului școlar se caută atât în mediul școlar, în special în calitatea activității instructive, cât și în condițiile familiale, precum și în particularitățile individuale ale elevului. Concluzia lui T. Kulcsar (1978ă este că neadaptarea este totdeauna multicauzală. Reiese că fundamentul metodologic al studierii reușitei/nereușitei școlare îl constituie principiul determinismului, potrivit căruia factorii externi acționează
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pregătire și de formare a elevilor, cu accent pe formarea competențelor și deprinderilor necesare formării lor profesionale. Cunoașterea finalităților educației, În ceea ce privește competențele generale și specifice, dar și a legăturii indestructibile de condiționare este o idee ce poate asigura eficiența procesului instructiv educativ. În procesul de predare profesorul transmite elevilor informații selectate pe baza unor criterii științifice, psihologice și pedagogice, În scopul asimilării acestora, dar și În scopul formării lor pentru viață. Conform lui M. Stoica , „o activitate instructiv-educativă eficientă, are nevoie
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
În funcție de aceste diferențe specifice. Diferențierea se referă la modalitățile de selectare și organizare a conținuturilor, metodelor de predare-Învățare, evaluare, a standardelor de performanță, mijloacelor didactice, mediului psihologic de Învățare În scopul diferențierii experiențelor de Învățare și de adaptare a procesului instructiv educativ la posibilitățile aptitudinale și de Înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de Învățare al elevului. VI.9. Competențe cheie În data de 18 decembrie 2006, Parlamentul European și Consiliul Europei au adoptat Recomandarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Proiectarea unității de Învățare - ca și a lecției - Începe prin parcurgerea schemei următoare, care precizează elementele procesului didactic Într-o succesiune logică, În vederea atingerii obiectivelor de referință. Elementele procesului sunt aceleași, oricare ar fi unitatea de Învățare vizată. Stabilirea obiectivelor instructiv educative ale unității de Învățare În concordanță cu obiectivele de referință propuse de programa școlară. Descrierea obiectivelor În termeni de comportament observabil; Precizarea condițiilor În care elevii urmează să demonstreze că au dobândit performanțele preconizate, condiții cunoscute și acceptate de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]