2,609 matches
-
școală, o zonă, o anumita specialitate, o anumită categorie de profesori, un județ etc.). Aceste informatii se corelează cu cele obținute din prelucrarea unor chestionare de autoapreciere a gradului de dificultate întâmpinat în proiectarea, desfășurarea, evaluarea și reglarea-autoreglarea diferitelor activități instructiv-educative de către înseși cadrele didactice. Aceste informatii se centralizează și se prelucrează, determinându-se gradul de dificultate foarte mare și mare pentru cele mai multe cadre didactice. Din corelarea informațiilor obținute de la inspecții cu cele furnizate de autoapreciere și de exigențele la nivel
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
68 de ore * 24 de ore limba și literatura română: curs = 14 ore, seminar = 10 ore * 14 de ore matematică și metodica: curs = 6 ore, seminar = 8 ore * 30 ore pedagogie și elemente de psihologia copilului preșcolar și metodica activității instructiv-educative în grădinițele de copii: curs = 18 ore, seminar = 12 ore Gradul ÎI educatoare: total 68 de ore * 24 de ore limba română și literatura pentru copii: curs = 10 ore, seminar = 14 ore * 14 de ore matematică și metodica: curs = 6
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
24 de ore limba română și literatura pentru copii: curs = 10 ore, seminar = 14 ore * 14 de ore matematică și metodica: curs = 6 ore, seminar = 8 ore * 30 de ore pedagogie și elemente de psihologia copilului preșcolar și metodica activității instructiv-educative în grădinițele de copii: curs = 12 ore, seminar = 18 ore. Planul de învățământ pentru activitățile de pregătire în vederea susținerii definitivării în învățământ și a acordării gradului didactic ÎI pentru maiștri-instructori este următorul: * Definitivat: total 60 de ore * 30 de ore
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
acest sens colocviul trebuie să fie o probă autentică de competență, selectivă și relevanță, menită să promoveze cadrele didactice care manifestă disponibilități pentru inovarea procesului de învățământ, creativitate în modul de gândire, acțiune pedagogica și are rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă. Profesori: ---------- Comisia de examinare la colocviul de admitere la gradul didactic I va fi alcătuită din doi membri: un cadru didactic de specialitate și unul de pedagogie. Cei doi membri din comisie vor fi profesori, conferențiari sau lectori, posesori ai
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
Articolul 1 (1) Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului, repartizate, în principal, pentru realizarea acțiunilor social-culturale, instructiv-educative, asigurarea apărării țării, ordinii publice și înfăptuirii justiției, asigurarea măsurilor de protecție socială aprobate pentru populație, stimularea producătorilor agricoli, realizarea programelor de cercetare, asigurarea protecției și refacerii mediului înconjurător, finanțarea programelor de restructurare și reforma a sectorului economic, precum și pentru
LEGE nr. 109 din 3 iunie 1998 a bugetului de stat pe 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120938_a_122267]
-
au funcționat în aceasta calitate. ... Articolul 35 (1) Gradul didactic II se poate obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel puțin 4 ani de la definitivarea în învățământ și care demonstrează competenta în activitatea instructiv-educativă, consemnată în fișa de evaluare anuala. ... (2) Probele pentru obținerea gradului didactic II constau în: ... a) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin doua inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani; ... b) un test de specialitate și de
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
baza unei inspecții școlare speciale. Articolul 36 (1) Gradul didactic I se poate obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, cu rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă și de inovare pedagogica, evidențiate în fișa de evaluare anuala. ... (2) Probele pentru obținerea gradului didactic I constau în: ... a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pentru
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
de predare din învățământul preuniversitar se stabilește diferențiat, în raport cu: ... a) funcția și norma didactica îndeplinită; ... b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, potrivit art. 7; ... c) gradul didactic; ... d) titlul științific; ... e) vechimea recunoscută în învățământ; ... f) calitatea activității instructiv-educative; ... g) locul și condițiile specifice im care se desfășoară activitatea. ... (2) Abrogat. ... ------------- Alin. (2) al art. 49 a fost abrogat de pct. 40 al alin. (1) al art. 48 din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009 , publicată în MONITORUL
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
are drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, din prezentul statut, din Carta universitară, precum și din prevederile contractului colectiv de muncă. ... (2) Personalul didactic are obligații și răspunderi de natura profesională, materială și morala, care garantează realizarea procesului instructiv-educativ, conform legii. ... Articolul 96 Libertatea inițiativei profesionale a personalului didactic se referă, în principal la: a) conceperea activității profesionale și realizarea obiectivelor instructiv-educative ale disciplinelor de învățământ, prin metodologii care respecta principiile psihopedagogice; ... b) utilizarea bazei materiale și a resurselor
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
2) Personalul didactic are obligații și răspunderi de natura profesională, materială și morala, care garantează realizarea procesului instructiv-educativ, conform legii. ... Articolul 96 Libertatea inițiativei profesionale a personalului didactic se referă, în principal la: a) conceperea activității profesionale și realizarea obiectivelor instructiv-educative ale disciplinelor de învățământ, prin metodologii care respecta principiile psihopedagogice; ... b) utilizarea bazei materiale și a resurselor învățământului în scopul realizării obligațiilor profesionale; ... c) punerea în practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învățământ; ... d) organizarea, cu elevii sau
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
Legislația comunistă a definit școala ca instituție ideologică. Mai mult, însăși funcția instructiv-educațională a devenit indisociabilă de funcția ideologică a școlii. În acest sens, legea din 1978 stipulează ubicuitatea educației ideologice. Articolul 12 prevede că "prin întregul său conținut, procesul instructiv-educativ din învățămîntul de toate gradele trebuie să asigure", pe lângă o înaltă pregătire profesională și o atitudine pozitivă față de muncă, și "însușirea de către elevi și studenți a politicii și ideologiei Partidului Comunist Român, a socialismului științific, a concepției materialist-dialectice și istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
D. T.: Da. Și în funcție de specificul fiecărui institut și al fiecărei facultăți, planurile trebuiau să fie adaptate pe profil, pentru că ele vizau ca finalitate nu numai cercetarea științifică a profesorilor, căci și aceea trebuia să aibă finalitate în procesul didactic instructiv-educativ, ci și cea a studenților. S. B.: Cu ce venea UASCR-ul în astfel de planuri? D. T.: Cu propuneri din partea UASCR pe facultate, pe universitate și pe Centru. Propuneri de proiecte care să fie integrate, asimilate celor de la universități
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
structurată fișa unui asemenea control 31: I. Privind măsurile întreprinse pentru asigurarea condițiilor materiale și sociale necesare desfășurării activității didactice: * cunoașterea documentelor de partid și actelor normative care reglementează procesul didactic; * asigurarea condițiilor de timp și spațiu pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ; * folosirea bazei materiale; * organizarea, desfășurarea și rezultatele sesiunii de examene. II. Măsurile politico-organizatorice pentru asigurarea pregătirii ritmice a studenților: * preocuparea organelor și organizațiilor de partid, ASC, a conducerilor de facultăți; * activitatea reprezentanților studenților în consilii și senate; * analizele efectuate și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
apă caldă de trei ori pe săptămână; controlul respectării normelor de protecție a muncii în sălile de curs; asigurarea triajului epidemiologic de calitate; analiza anuală a stării de sănătate a elevilor și studenților; integrarea activității de educație sanitară în procesul instructiv-educativ; luarea în considerarea doar a adeverințelor medicale emise de spital sau a celor vizate în termen de 10 zile de la eliberarea lor de către alte unități sanitare. Se propune ca să facă parte din spital Comisia de orientare școlară și profesională, fiind
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trei reviste acordă un spațiu mult prea mare creației literare și problemelor de literatură în general, multe din articolele care abordează astfel de teme nefiind producții ale studenților. De asemenea, prioritare sunt temele cultural-artistice în dauna celor legate de procesul instructiv-educativ și viața de organizație a asociațiilor. Ca atare, toate revistele oferă imaginea unor publicații de răspândire a culturii, în genere, și mai puțin de organe de presă ale asociațiilor studenților comuniști"26. Li se mai reproșează lipsa planurilor tematice, faptul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2) "toate revistele acordă spații prea mari pentru colaborările profesorilor și chiar a unor condeieri din afară, considerați ca fiind foști studenți-redactori ai revistelor"; 3) "prioritare sunt uneori și temele cultural-artistice (Opinia și Dialog) în dauna celor legate de procesul instructiv-educativ și viața de organizație a studenților"; 4) "revistele n-au organizat în mod sistematic dezbaterile pe teme ale conținuturilor cursurilor, valoare acestora, modul în care răspund planului de învățământ și educație"; 5) "insuficient oglindită este și participarea studenților la dezbaterea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
domeniu. În publicațiile sale se întâlnesc lucrări de mare interes din domeniul zoologiei dar și de interes general. Lucrările sale au, acolo unde se pretează, și o tentă filozofică pe lângă acuratețea științifică și practică. Constituie întotdeauna o lectură atractivă și instructiv-educativă. Capacitățile sale organizatorice au fost observate și folosite de către șefi și colegi, spre binele unității în care își desfășura activitatea. A avut adesea munci de răspundere pe care le-a tratat cu seriozitate și le-a îndeplinit cu succes. Așa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de la baza societății, ca unele ce erau socotite de reformatorii iosefiniști de cea mai mare utilitate în stat. Urmarea în planul educațional a constituit-o accentul deosebit pus pe dezvoltarea învățământului elementar public, ceea ce devine caracteristica de bază, în plan instructiv-educativ, a iosefinismului în Bucovina, ca de altfel în întreaga Monarhie de Habsburg 121. În acest sens, pe parcursul anului 1784, Consiliul Aulic de Război din Viena a transmis Administrației militare a Bucovinei o serie de ordine pe linie școlară, în elaborarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și Ariton al lui Andrei Capri, iar dintre evrei, cu același premiu, Joseph Herschel 127. Cu toate acestea, reforma școlară întâmpina destule dificultăți în aplicarea sa, generate de o anumită reticență a populației ortodoxe față de înnoirile introduse acum în domeniul instructiv-educativ, precum și de o serie de cauze obiective inerente oricărui început. În acest sens, raportul din 29 septembrie, al episcopului Dosoftei și al generalului Enzenberg, înaintat Consiliului Aulic de Război, indicând poziția autorităților provinciei în chestiunile cultural-religioase, scotea în evidență greutățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de nivel mediu, socotiți a fi devotați împăratului și ideilor promovate de acesta. Școala teologică de la Suceava și-a început activitatea în vara anului 1786140, în localul fostei mănăstirii Sf. Ilie. Deși condițiile materiale în care s-a desfășurat procesul instructiv-educativ nu au fost dintre cele mai bune, totuși, în octombrie 1786, Vlahovici putea raporta episcopului Dosoftei despre susținerea primului examen public de către "învățăcei", în fața comisiei, a auditoriului militar din Suceava și a directorului Direcției bunurilor statului din Sfântul Ilie141. Scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlară de autoritățile centrale vieneze 107, dar și de cele guberniale, a existat un interes moderat, dar constant, al factorilor politici locali, între care se număra și Vasile Balș, pentru modernizarea învățământului, precum și pentru creșterea cantitativă și calitativă a procesului instructiv-educativ din provincie. Parte din măsurile luate vizau atât construirea unor clădiri adecvate pentru Școala normală din Cernăuți și pentru cea din Suceava 108, cât și la creșterea numărului școlilor elementare, atât din mediul urban 109, cât și rural 110. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
spiritul ideilor luministe, căpitanul Bucovinei încerca, prin intermediul bisericii ortodoxe, să lămurească părinții din cadrul comunităților ortodoxe rurale să-și trimită copiii la școală și să împrăștie suspiciunile populației, precizând facilitățile și avantajele ce puteau decurge pentru părinți și copii, de pe urma procesului instructiv-educativ: "scoposul împărăteștii măriri, prin care milostenie, iaste ca să învețe copiii voștri a cunoaște pe Dumnezeu (...) și ca să știe ce iaste binele și ce iaste răul, că să poată fi oameni de cinste și ca să să poată ține cu învățăturile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul era pus în principal pe învățământul elementar, specificându-se în mod clar, pentru a îndepărta unele stări de nemulțumire apărute, atât la nivelul familial, cât și al grupului socio-uman dominant economic, al proprietarilor de pământ, că scopul școlii "nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mari și în târguri, asemene parohul și șoltuzul, iară prin sate parohului și stăpânului (de moșie) se hotărăște privighere și căutare asupra școalelor", după cuprinsul celor 13 "ponturi" incluse în instrucțiune 128. "Ponturile" noului regulament școlar provincial normau desfășurarea procesului instructiv-educativ, stabilind ca, la nivelul școlilor triviale (elementare) rurale, copiii să fie împărțiți în două clase. Cei mai mari și mai deprinși cu învățătura urmau să meargă la școală iarna, câte trei ceasuri, iar cei mai mici, câte două. Vara, situația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
important, realizând într-un timp relativ scurt o pătură oarecare instruită la un nivel minim, scris și citit, a deschis posibilități noi pentru o activitate intelectuală mai amplă în perioada următoare. Totodată, dezvoltarea mai mult calitativă, decât cantitativă, a procesului instructiv-educativ a contribuit la geneza și structurarea unei elite intelectuale bucovinene, provenite mai ales din rândul stării nobiliare, ce avea să se afirme pregnant în fruntea mișcării naționale românești din această provincie, în împrejurările politice produse de desfășurările generate de revoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]