2,057 matches
-
neajutorată și de blândă mă speria. De partea cealalaltă se afla Elsa, burta ei care creștea încet. Telefonul suna la ore neobișnuite. Elsa ridica receptorul și nu spunea nimeni nimic. Știam că era ea. Speram să spună ceva, orice. O insultă, un vaiet. Mama ta punea jos receptorul și își așeza din nou mâna pe burtă, senină. Telefonul suna din nou. — Răspund eu. Dar nici mie nu-mi spunea nimic. Vorbeam eu. — Tu ești? Ai nevoie de ceva? Mă așezam din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nicio îndoială. Mereu e bolnav! Pare să se bucure oarecum de sănătate doar când doarme, dar nu totdeauna, pentru că uneori vorbește și când doarme! Și de asta ne-am molipsit! Ne-am molipsit de atâtea lucruri! Și ne mai și insultă! Insolența sau nerușinarea le numește cinism, altfel spus câinism sau câinie, tocmai el, animalul ipocrit prin excelență. Limba l-a făcut ipocrit. Drept care ipocrizia ar trebui să se numească antropism de vreme ce insolența se numește cinism. Și a vrut să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pe-atunci în Spania - și trebuie să fi fost mulți, deoarece tocmai fusese adusă din Perú teribila boală - ar fi apelat la el și i-ar fi cerut ajutorul și, văzând că li-l refuza, l-ar fi copleșit cu insulte și l-ar fi făcut comediant, trădător și renegat. Căci există o liotă de nebuni care suferă de mania persecuției, cea care se transformă în manie de a persecuta, și acești nebuni încep să-l persecute pe Don Quijote când el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
la loc în grămada de oameni juliți, bătuți, necircumciși, luptători ai rezistenței. Dar acum eram în America. Aici bărbații în uniforme nu le ordonau altor bărbați să își dea jos pantalonii. Aici bărbații în uniforme zâmbeau, chiar și atunci când mormăiau insulte în barbă și spuneau „bine ați venit“ și „noroc“ și „o să vă simțiți ca acasă“. Dar mai devreme sau mai târziu aveam să îmi dau jos pantalonii. Încă mai vedeam revista Life cu poza soldatului care apleca pe spate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ani. Asta-mi plăcu. — Din moment ce simt că am trecut direct de la vârsta de 16 ani la cea de 38, sunt chiar bucuroasă să-mi retrăiesc vârsta de 20 și ceva de ani. Pot să spun ceva ce poate părea o insultă? mă întrebă Ed prudent. —Te rog chiar. Mă va face să mă simt mai bine dacă-ți voi face și eu același lucru mai târziu. Nu remarcasem dunguțele din jurul ochilor și al gurii tale până acum. Adică chiar păreai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
că nu te comporți ca o femeie normală. Poate că astea sunt calități devastator de incitante pentru bărbați. — Crezi că ai să poți vreodată să-mi spui ceva bun despre mine fără să prefațezi acel lucru cu o serie de insulte? am întrebat-o politicos. Maria se gândi o clipă. — Nu cred. Mda, așa ziceam și eu. M-am concentrat pe scopul acestei seri. — Ce zici de ei? Am arătat cu capul în direcția a doi bărbați care stăteau la bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
îl vei părăsi? — Dacă îl voi părăsi, dacă, atunci îl voi fi ajutat să se pregătească pentru noua viață, făcând primi pașii împreună cu el. Maria ridică fața de masă. —Ne filmează? De ce vorbești ca naratorul unei emisiuni lacrimogene? Am ignorat insulta. —Vorbesc serios. Mă simt excelent în noile haine. Dar mă simt și mai bine că am luat decizia să mă schimb. Și nu contează ce se întâmplă weekendul ăsta și ce decizie iau. Vreau ca și Mark să evolueze. —Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
bine. Lămpile cu gaz tocmai se aprindeau, aruncând umbrele platanilor desfrunziți pe pavaj și, din loc În loc, prin grădini, câte un cireș prematur Înflorit Împrăștia o pată rozalie pe pereții de cărămidă. — Șaptezeci de lire pentru Muza tragică e o insultă, zise Du Maurier. — Știu, dar ce pot să fac? Macmillan au pierdut bani cu Bostonienii și cu Prințesa. Nu pot să-i condamn. Adevărul e că romanele mele nu se vând. Dar editorul trebuie să Își asume o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
act de Julian Field, și Guy Domville, de Henry James, 7.40“. Asta era tot? Piesa lui menționată succint, ca și cum ar fi fost un apendice la neînsemnatul prolog al lui Field? Simți obrajii Înroșindu-i-se de indignarea provocată de insultă și Începuse deja să se gândească În ce fel avea să i-o plătească ofensatorului, indiferent cine va fi fost el, când, din coloana alăturată, Îi atrase privirea un alt anunț, mult mai lung: „Teatrul St James. Dl George Alexander
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
câte o observație, când i se părea potrivit, lăsând evident impresia unui om perfect stăpân pe sine, căci Gosse Îi spuse Încet la plecare: — Mă bucur mult să te văd atât de calm, Henry. Știu cum e să fii ținta insultelor publice și Îmi amintesc cât de bune au fost sfaturile pe care mi le-ai dat când am avut nevoie. Făcea referire la atacul devastator lansat de Churton Collins asupra Conferințelor Clark, intitulate De la Shakespeare la Pope și publicate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
spectacolul mersese prost În ultimele două acte și strigătele de „Autorul la rampă!“ venite de la galerie și din spatele sălii nu erau expresia entuziasmului, ci dimpotrivă, o stratagemă menită să Îl ademenească să iasă din ascunzătoare, pentru a-l potopi cu insulte. Și totuși, Alexander Îl Împinsese În această cursă, poate dintr-o răutăcioasă dorință de răzbunare, din plăcerea de a-l obliga să Împărtășească disconfortul pe care el și ceilalți actori Îl suferiseră În ultimul ceas sau două. Poate nu anticipase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În treabă, văcsuind o mâță; Limardo și-a băgat nasul În treaba lor, nu atât cu bune intenții, cât pentru că-și căuta beleaua. L-au pedepsit și, colac peste pupăză, l-ai pus să Înghită un candial și nu puține insulte. Apoi s-a petrecut chestia cu trabucul. Din pricina glumei făcute de muscal, hanul tău a pierdut un cerșetor serios. Limardo și-a mărturisit vina, dar de data aceea nu l-ai pedepsit, pentru că intraseși de-acuma la bănuieli că urmărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
miezul nopții și după aceea să mă îmbăt cu barmanii și cu picolii. În timp ce acasă, în Irlanda, biata maică-mea plângea cu lacrimi amare la gândul că fiică-sa cea cu diplomă universitară servea hamburgeri unor staruri pop. Și, ca insulta să fie totală, nici măcar nu era vorba de niște staruri pop foarte celebre. În seara în care l-am întâlnit pe James lucram deja acolo de vreo șase luni. Era o vineri seara, adică seara în care, prin tradiție, restaurantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în timp ce mă pregăteam, ca să-mi vorbească, și care mi-a pomenit de miei și de anumite oi care se întâmplă să fie atrase de miei. Alte aluzii din partea mea care scoteau în evidență posibilitățile bâtelor și bolovanilor și faptul că insultele n-au efecte la fel de devastatoare. A urmat o altă aluzie din partea ei care se referea la imposibilitatea ca un sac gol să stea în picioare. Am încercat să mai găsesc repede un alt proverb, dar n-am reușit. Ia mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lasă-te agățată“ de mai multe ori decât voiam să-mi aduc aminte, numai că niciodată n-o făcusem din toată inima. Întotdeauna îmi dorisem să fiu banală, să mă liniștesc alături de bărbat. Dar fiindcă asta era cea mai mare insultă pe care o puteai spune la adresa cuiva - adică să spui că nu-și dorește altceva decât să se așeze la casa lui cu un bărbat -, mă străduisem cât mă ținuseră puterile să-mi ascund adevărata față. Foarte puține persoane îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
balonaș grețos și l-a spart, speriindu-mă. M-am Întors acasă. Cum m-a văzut, Mariana a-nceput să cînte. De la linia melodică introductivă simplă, de iubire stinsă, a trecut În registrul unui dispreț suportabil apoi, pe nesimțite, la insulte, fazan și parazit care nu-i bun de nimic decît să facă pe ofensatul și omletă, același lucru mi-a declarat și un vecin bătrîn cu un ochi microscopic, pe celălalt zicea că și-l pierduse-n război, nu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fost. A stat prin acele celule din care (așa am citit) erai scos ca să fii bătut ori să te plimbi ca un cîine prin curte ori să mănînci din nou bătaie. Înghițind ani de zile un terci cu viermi. Suportai insultele și pumnii și viermii și-i mestecai și pe-ăia, c-aveau proteine. Ți-era foame. Treceau patruzeci de ani. Și acceptai deodată să stai de vorbă-n fața reflectoarelor cu Păunescu. Prin acest aparent simplu fapt, Ciuceanu (și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
igienică din America, sau a plecat cu ea acolo? Uite cine ne fura hîrtia igienică, și noi care eram prietenoși cu el, dîndu-i suluri peste suluri, să vadă și compatrioții lui că avem. Politica reproduce scrisoarea unor cititori indignați de insulta gravă adusă de un lider PAC, la televizor, românilor, pe care i-a numit, Într-o clipă de destindere, popor tembel. De fapt tembel Înseamnă indiferență, delăsare, și noi n-am delăsat niciodată, nepăsare, teluric sau televizor. Nu neapărat viteaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ventilație, În căutarea celei de-a treia versiuni. Inspirația i-a venit pe Îndelete. Glasuri care-l Îndemnau pe „Stens“ să se trezească „pentru Încă o repriză“. White plecînd din arest, bombănind că totul fusese degeaba. Krugman și Tucker strigau insulte, primind drept răspuns niște scîncete. Nici un sunet dinspre White sau Johnny Brownell. Lentz Huff și Doherty patrulau pe culoar. Și, repetate la nesfîrșit, suspine de Madre mia. Ora 6.14 dimineața. Ed scrise versiunea a treia. Fără scîncete, fără madre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
moarte. Cazul a inspirat-o pe Harper Lee să scrie celebrul său roman Să ucizi o pasăre cîntătoare. Termen ce desemnează un metis cu un părinte de origine hispanică și unul de origine amerindiană. Ticălos, nemernic (În span. În original). Insultă adresată homosexualilor (În span. În original). În original sweet Lucy - denumire argotică pentru LSD. În anii ’60, John Lennon avea să compună piesa Lucy in the Sky with Diamonds, făcînd aluzie la același drog. Soții Rosenberg au fost condamnați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Gillam. Sau mai degrabă nu răspundea: căci în acea etapă a carierei lui, Winshaw nu mai participa la dezbaterile politice cu un discurs rațional, acesta având tendința să fie alcătuit exclusiv din statistici printre care împroșca din când în când insulte oribile. Deci, consultând o transcriere a acelei discuții, am descoperit că atunci când doamna doctor Gillam a ridicat problema subfinanțării deliberate ca preludiu al privatizării, el a răspuns astfel: „17000000 în 5 ani 12,3% PIB cu 4% mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
atât de frumoasă, Încât Îmi ziceam că aș fi fericită să o port la propria mea nuntă. Emily a continuat să turuie despre modele și materiale și despre ce voia și ce Îi plăcea Mirandei, aruncând la răstimpuri câte o insultă usturătoare la adresa vreunei colege. A ales În cele din urmă trei fuste total diferite una de cealaltă și le-a pus deoparte să i le trimită Mirandei, și tot timpul a vorbit, a vorbit, a vorbit. Am Încercat să ascult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
putut dori? De‑acum Începusem să râdem amândouă. Știam și fără să‑mi spună Emily - iar ea știa că eu știam - că le cumpărase Încă două bilete la cursa companiei Delta numai ca să Îi Închidă gura Mirandei, pentru ca pretențiile și insultele acelea nesfârșite să Înceteze În sfârșit. În momentul acela aproape că mă Înecam de râs. — Stai așa. Deci, când ai aranjat În sfârșit să trimiți o mașină după ei la Delano... —... era cu puțin Înainte de ora trei dimineața și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
așteptat până când a plecat, după care am rugat un om de serviciu să Îl arunce. El a ridicat din umeri și l‑a pus Într‑un coș de gunoi. Cățeaua! am gândit eu, prea furioasă și obosită ca să inventez alte insulte mai inspirate sau metode noi de a‑i pune capăt vieții. A sunat telefonul și, știind că ea era, l‑am Închis și am comandat unui om de la biroul lor un gin cu tonic. — Vă rog. Vă rog, trimiteți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de orice. — Băiatul ăla, Fraser, n-ar trebui să fie aici, Îi spusese domnul Mundy Între patru ochi. Provenind dintr-o asemenea familie, cu toate avantajele pe care le are! Considera faptul că Fraser era acolo drept un fel de insultă la adresa altora. Zicea că se joacă de-a Închisoarea. Nu-i plăcea că Duncan trebuie să Împartă celula cu el și-i spunea că pînă la urmă o să-i vîre lui Duncan idei ciudate În cap. Dacă ar fi găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]