2,162 matches
-
si de obiectul extern de cunoscut (A.5), ceea ce face imposibilă identificarea conceptului cu operația de receptare sau de preluare a speciilor inteligibile de către intelectul posibil. Formarea acestei noi entități intermediare marchează granița dintre gândire și înțelegere sau cunoaștere. Speciile inteligibile sunt precognitive, adică operează la un nivel pre cognitiv, fac parte dintr-un proces al gândirii prin care trece mintea atunci când se află în procesul de deliberare. Mai exact, speciile inteligibile acționează ca un fel de pregătire (praeparatio) pentru actul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
marchează granița dintre gândire și înțelegere sau cunoaștere. Speciile inteligibile sunt precognitive, adică operează la un nivel pre cognitiv, fac parte dintr-un proces al gândirii prin care trece mintea atunci când se află în procesul de deliberare. Mai exact, speciile inteligibile acționează ca un fel de pregătire (praeparatio) pentru actul propriu-zis al înțelegerii, alimentând intelectul posibil cu materia necesară îndeplinirii activității de cu noastere, care îi este proprie. A acționa la un nivel pre-cognitiv înseamnă a face parte dintr-un proces
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al înțelegerii, alimentând intelectul posibil cu materia necesară îndeplinirii activității de cu noastere, care îi este proprie. A acționa la un nivel pre-cognitiv înseamnă a face parte dintr-un proces care se desfășoară înainte de actul propriu-zis al cunoașterii. Așadar, speciile inteligibile sunt principiile structurale ale nivelului precognitiv, care marchează începutul cunoașterii, ceea ce înseamnă că simpla posesie a lor nu garantează cunoașterea, ci doar gândirea unui obiect, garantează faptul că gândim pentru a cunoaște ceva anume: (ÎI.8.2.) [...] non enim dicimur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gândim pentru a înțelege. Un cititor atent ar putea spune ca verbul pe care îl folosește Toma în fragmentul citat mai sus, cogito, se referă la actele rațiunii particulare, ale simțului intern numit pute re cogitativa, si, în consecință, speciile inteligibile nu ar fi apanajul gândirii. Într-adevăr, cogito, cogitare este un verb folosit preponderent în relație cu puterea cogitativa, dar acesta nu este singurul mod în care poate fi utilizat. În Summa theologiae, Toma atribuie trei funcții acestei acțiuni desemnate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
încearcă să o rezolve, nu ar fi în stare să ofere o soluție clară problemei cu care se luptă. Gândirea reprezintă începutul unui proces, pe când cunoașterea reprezintă rezultatul final, care se suprapune cu formarea con ceptului. Așadar, conceptul, spre deosebire de speciile inteligibile, aparține nivelului cunoașterii, ceea ce se poate traduce prin afirmarea lui (A.2). Concluziile la care am ajuns până în acest moment sunt: a referitor la intelectul posibil: (A.1) a intelectul posibil în telege, (A.3) a intelectul posibil formează conceptele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
telege, (A.3) a intelectul posibil formează conceptele, (A.4 ) a intelectul posibil are două operații; a referitor la concept: (A.2) a aparține nivelului cunoașterii, fără el cunoașterea neputând avea loc, (A.5) a conceptul este diferit de speciile inteligibile, de actul intelectului agent și de obiectul extramental. Având în fața aceste concluzii, nu pot decât să mă pronunț negativ cu privire la poziția lui Norman Kretzmann și afirm (1’): nu intelectul agent este cel care formează con ceptul, ci intelectul posibil. Cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă în măsura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori com punerea, care este semnificata prin cuvânt. (ÎI.8.12.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă în măsura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori com punerea, care este semnificata prin cuvânt. (ÎI.8.12.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă intelectul nu ar forma în sine însuși intenția numită anterior. Această intenție înțeleasă, de vreme ce este limita operației inteligibile, este diferită de specia inteligibila care face ca intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă intelectul nu ar forma în sine însuși intenția numită anterior. Această intenție înțeleasă, de vreme ce este limita operației inteligibile, este diferită de specia inteligibila care face ca intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul nu ar forma în sine însuși intenția numită anterior. Această intenție înțeleasă, de vreme ce este limita operației inteligibile, este diferită de specia inteligibila care face ca intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este diferită de specia inteligibila care face ca intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci cel care este la fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
consecințele interpretării realiste nu a trecut testul analizei, sunt nevoită să recunosc că interpretarea reprezentationalista poate oferi o înțelegere mai adecvată a conceptului. În lectură realistă conceptul este înțeles de-a lungul următoarelor linii directoare: conceptul este, în fapt, specia inteligibila într-un stadiu mai elaborat, așa cum se află ea la sfârșitul primei operații a intelectului, ceea ce înseamnă că este produsul intelectului agent, că este id quo-ul cunoas terii intelective a cel prin care obiectul extramental este cunoscut, nu cel pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (A.6) conceptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (A.6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil îl formează în cadrul primei operații a intelectului; A.7) conceptul poate fi înțeles ca semn
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și cognitiv? Motivul este simplu și ține de principiul necesității: este necesar ca mai întâi să cunoaștem conceptul pentru că înțelegerea universaliilor să aibă loc și pentru a avea mai apoi acces la obiectele individuale. 9. Interpretarea reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile De vreme ce, așa cum am arătat, interpretarea reprezen ta tio nalista are instrumentele necesare pentru a explica conceptul, m-aș aștepta că argumentele să fie la fel de convingătoare pentru întregul proces al cunoașterii umane. Intenția acestui subcapitol este aceea de a oferi o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tio nalista are instrumentele necesare pentru a explica conceptul, m-aș aștepta că argumentele să fie la fel de convingătoare pentru întregul proces al cunoașterii umane. Intenția acestui subcapitol este aceea de a oferi o descriere a procesului cunoașterii la nivelul speciilor inteligibile, cu sco pul de a evalua validitatea argumentelor reprezentationaliste la unul dintre nivelurile inferioare formării conceptului. Pentru a demonstra coerentă explicațiilor reprezentationaliste referitoare la întregul proces al cunoașterii umane, este suficient să analizez ce anume se întâmplă la nivelul imediat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inferioare formării conceptului. Pentru a demonstra coerentă explicațiilor reprezentationaliste referitoare la întregul proces al cunoașterii umane, este suficient să analizez ce anume se întâmplă la nivelul imediat inferior conceptului, din două motive: de la nivelul speciilor sensibile până la cel al speciilor inteligibile, cunoașterea decurge aproximativ la fel, urmărind aceleași tipare, si este suficient că argumentele reprezentationaliste să nu fie convin gatoare la un nivel pentru a concluziona că nu explică totalitatea procesului de cunoaștere. Deoarece lectură reprezentationalista consideră că gândurile noastre sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Deoarece lectură reprezentationalista consideră că gândurile noastre sunt în primul rând orientate către specii și abia apoi, în mod secundar, catre obiectele extramentale pe care acestea le reprezintă, îmi voi concentra analiza asupra testării statutului de primum cognitum al speciilor inteligibile. Unul dintre interpreții care iau în calcul această ipoteză este Robert Pasnau. Alături de el, Claude Panaccio este, la rându-i, considerat adept al reprezentationalismului, dar nu voi mai discuta interpretarea oferită de el, deoarece am făcut deja acest lucru în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretarea oferită de el, deoarece am făcut deja acest lucru în capitolul ÎI, subcapitolul 7. Mă voi margini acum la a rezuma cele susținute de Panaccio în Aquinas on Intellectual Representation, unde încearcă să infirme teza identității formale a speciilor inteligibile prin următoarele contraargumente: (a) obiectul cunoașterii noastre este quiditatea, esența obiectului extramental; speciile inteligibile nu sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
7. Mă voi margini acum la a rezuma cele susținute de Panaccio în Aquinas on Intellectual Representation, unde încearcă să infirme teza identității formale a speciilor inteligibile prin următoarele contraargumente: (a) obiectul cunoașterii noastre este quiditatea, esența obiectului extramental; speciile inteligibile nu sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile inteligibile nu pot fi identice cu esență obiectului, care este una și aceeași; (c
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cele susținute de Panaccio în Aquinas on Intellectual Representation, unde încearcă să infirme teza identității formale a speciilor inteligibile prin următoarele contraargumente: (a) obiectul cunoașterii noastre este quiditatea, esența obiectului extramental; speciile inteligibile nu sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile inteligibile nu pot fi identice cu esență obiectului, care este una și aceeași; (c) speciile inteligibile au un mod de accidental de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin următoarele contraargumente: (a) obiectul cunoașterii noastre este quiditatea, esența obiectului extramental; speciile inteligibile nu sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile inteligibile nu pot fi identice cu esență obiectului, care este una și aceeași; (c) speciile inteligibile au un mod de accidental de a fi în mintea subiectului cunoscător; esențele sunt universale, deci au un mod universal de a fi, asadar speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile inteligibile nu pot fi identice cu esență obiectului, care este una și aceeași; (c) speciile inteligibile au un mod de accidental de a fi în mintea subiectului cunoscător; esențele sunt universale, deci au un mod universal de a fi, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esențele obiectelor extramentale. Revenind la Robert Pasnau, acesta vrea să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu pot fi identice cu esență obiectului, care este una și aceeași; (c) speciile inteligibile au un mod de accidental de a fi în mintea subiectului cunoscător; esențele sunt universale, deci au un mod universal de a fi, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esențele obiectelor extramentale. Revenind la Robert Pasnau, acesta vrea să demonstreze că speciile inteligibile joacă rolul de primum cognitum, că sunt într-un anumit mod cunoscute de către o putere cognitivă. Pentru a demonstra acest lucru, exegetul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]