3,937 matches
-
sau cu piesele de domino aliniate, pe care le facem să cadă în lanț. Sunetul începe cu un șoc: o lovitură într-o cutie sau presiunea aerului pătruns brusc într-un tub. Această lovitură imprimă moleculelor de aer dezordine; ele interacționează cu moleculele vecine și așa mai departe până la epuizarea energiei, generând o undă sonoră similară unui val. În aer (cazul cel mai frecvent pentru om), unda sonoră se deplasează cu o viteză de 340 m/s, adică 1 200 de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dacă ne gândim că un aparat digital obișnuit are între 4 și 8 milioane de pixeli, iar unul cu film (clasic) până la 16 milioane. Procesul vederii începe cu o serie de celule nervoase speciale care conțin un pigment; când fotonii interacționează cu pigmentul, acesta se descompune, producând un semnal bioelectric (influx nervos) care se transmite prin „cabluri” (nervii optici) la creier. Există două tipuri de fotoreceptori: bastonașele (pe care le regăsim la toate animalele), care sunt în număr de 120 de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
care s-au manifestat mai întâi (Fraisse, 1965). Din perspectivă modernă, ambivalența emoției poate fi explicată în termeni de procese paralele. Diferiți centri sunt alertați de o situație ce presupune emoție și declanșează mecanisme vegetative și cognitive paralele (eventual, care interacționează). Nu este necesar să considerăm că o categorie o declanșează pe cealaltă. Sistemul nervos este compus din două mari sisteme. Sistemul nervos central (cea mai mare parte a creierului și măduva spinării) conduce cu ajutorul nervilor în interiorul coloanei vertebrale informațiile către
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
se plasează, din punct de vedere epistemic, Între extremele teoretice ale pieței libere născută din concepția individualismului metodologic și cel al organizației instituționalizate ce rezultă dintr-o poziție macrosocială sau holistă. Câmpurile sunt spații mezosociale În care acțiunea și instituțiile interacționează pentru a explica structurile stabile atât la nivel organizațional cât și social mai larg. Ele rezultă din stabilizarea relativă a relațiilor de cooperare Între actori, dar care sunt În același timp și relații de putere, deoarece stabilesc anumite sensuri ale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
etc.). Distincția public-privat se estompează și avem mai degrabă o serie de actori cu grade diferite de putere În funcție de repartiția capitalurilor și cu influență deosebită la nivele sociale diferite (al organizației, al comunității de organizații sau nivel al socialului). Aceștia interacționează În stabilizarea unui domeniu de interacțiuni/schimburi ce produc cooperare economică și socială, iar interacțiunea lor este modelată atât cultural, cât și structural, dar ținând totodată cont și de capacitatea de acțiune strategică interesată a actorilor. Desigur, cercetarea propusă de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ediție a cărții Paradoxuri Libertariene în Teoria Alegerii Sociale apare ca răspuns pentru două probleme pe care le-am întâmpinat cu prima ediție. În primul rând, o parte dintre cumpărătorii celei dintâi ediții (de multe ori, prieteni sau oameni care interacționează cu mine frecvent) au considerat decizia mea de împărțire în două volume a fi fost una nu neapărat inspirată. În al doilea rând, ordonarea cărții în patru capitole (având o întindere substanțială) în limbaj natural, urmate de alte patru capitole
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din școală; - evitarea stigmatizării, etichetării, discriminării și segregării; - eliminarea sau reducerea testării standardizate excesive; - crearea ocaziilor pentru ca elevii școlii obișnuite să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe elevii cu dizabilități; apariția ocaziilor necesare pentru aceștia din urmă de a interacționa social, având În preajmă modele de copii obișnuiți; - familiarizarea cadrelor didactice din Învățământul obișnuit cu elementele specifice educației speciale; - valorificarea, Într-un cadru mai larg, a competențelor cadrelor didactice specializate. Cadrul didactic itinerant/de sprijin joacă un rol ce reprezintă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
bine conservate, pentru a le putea valorifica În cât mai multe scheme și noi structuri cognitive. Uneori, În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale, se pot Întâlni dezechilibre pseudocompensatorii Între nivelul dezvoltării reprezentărilor și cel al altor funcții psihice cu care interacționează; astfel, la copiii nevăzători, În condițiile absenței reprezentărilor vizuale și ale unei educații greșite, se poate produce o dezvoltare excesivă a vocabularului activ 1, fără a avea o suficientă acoperire În reprezentări concrete de spațiu, timp, mișcare, orientare etc. (decalaj
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de combinare sau structurare, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află În strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective ale individului și cu alte laturi ale personalității, contribuind din plin la imprimarea originalității acestuia. Ca și gândirea, imaginația este și ea afectată, mai mult sau mai puțin, la copiii cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
includerii sociale a copilului cu dizabilități: - stabilirea celor mai potrivite servicii de terapie, educație, recuperare și asistență socială; - acordarea drepturilor și serviciilor necesare, potrivit legislației În vigoare; - stabilirea compatibilității Între cerințele speciale ale copilului și profilul asistentului personal (persoana care interacționează În mod direct și constant cu copilul); - stabilirea cerințelor educative speciale ale copilului cu dizabilități; - susținerea pregătirii profesionale și identificarea unui loc de muncă În comunitatea locală pentru adolescenții cu dizabilități, ale căror incapacități nu au nici o relevanță În raport cu exigențele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu această poziție, se susține că formarea elevilor provenind din diferite medii sociale, cu experiențe de viață, calități și interese diferențiate, se realizează Într-un mod eficient În condițiile În care ei Învață, discută, se joacă Împreună, dezvoltă contacte sociale, interacționează și se cunosc reciproc; astfel, cresc și șansele ca ei, pe măsură ce se maturizează, să se apropie mai mult, să se accepte, să se valorizeze reciproc, iar gradul de segregare și respingere Între persoanele valide și cele care prezintă o formă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
din surse multiple. În cadrul modelului ecosistemic, „problemele” sunt văzute ca fiind rezultatul disfuncționalităților dintre aceste surse. Pe plan educațional, modelul ecosistemic se regăsește În ideea eficienței școlare, În care influențele părinților, elevilor, personalului, serviciilor etc. sunt recunoscute ca factori ce interacționează la diferite niveluri, influențând eficiența Întregului sistem. Pe scurt, modelul ecosistemic susține că lumea Înconjurătoare a copilului cuprinde un microsistem (copilul Însuși), un mezosistem (copilul, profesorul și colegii săi), un exosistem (copilul și relația lui cu școala privită ca un
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
asigurări în caz de accidente de muncă, invaliditate temporară sau permanentă, plata peste nivelul minim de supraviețuire și libertatea de a se sindicaliza ș.a.; 3. nevoi de apartenență - factorii organizaționali care ar putea satisface aceste nevoi cuprind posibilitatea de a interacționa cu alții la locul de muncă, supraveghere amicală și dispusă la ajutor, șansa de a lucra în echipă, posibilitatea de a dezvolta noi relații sociale; 4 . nevoi de stimă - sunt incluse nevoi care se referă la oportunitatea de a stăpâni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
comunicarea gestuală este fundamentală și, în același timp, bază a exprimării și a înțelegerii permițând chiar exprimare de idei abstracte. Comunicarea gestuală se perfecționează și se modifică în funcție de capacitatea psihică a subiectului, de specificul personalității, de capacitatea grupului cu care interacționăm de a decodifica comunicarea gestuală. Mimica, pantomimica și comunicarea gestuală formează limbajul mimico-gestual. Necesar de știut este faptul că limbajul mimico-gestual poate fi învățat, ca și limbajul oral. Acest lucru trebuie să se realizeze cât mai de timpuriu, astfel încât să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de costuri și beneficii, ci și să aleagă varianta optimă pentru atingerea scopului (preferinței), în funcție de raportul capital, costuri, beneficii. El se comportă rațional. Se aplică astfel modele matematice bazate pe sisteme de ecuații mini-max, pe calculul optimizării și - pentru că actorii interacționează și depind unul de altul în realizarea preferințelor lor - pe teoria jocurilor. 5. Principala problemă ridicată de teoriile de mare generalitate - în parte și de cele de rang mediu și, mai puțin, de cele localiste (contextuale) - este capacitatea lor de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de atins. Situația se datorează faptului că teoriile slabe stau sub semnul vaguității, al impreciziei. Tocmai pentru că sunt atât de vagi și flexibile, ele se potrivesc concretului real, dar fără a spune mare lucru despre el: e clar că oamenii interacționează prinsimboluri, e clar că ei urmăresc satisfacerea nevoilor și intereselor (între care câștigarea celor necesare traiului ocupă un loc primordial). Ce simboluri folosesc și după ce patternuri (tipare, modele) se produc interacțiunile, ce înseamnă „cele necesare traiului”, ce consecințe rezultă din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
observat și nici nu există o relație nemijlocită. Observarea comportamentelor oamenilor în locuri publice, în mulțime și analiza unor documente sunt exemple de acest fel. 2. Observație pasivă cu interacțiune socială - se înregistrează date în condiții naturale în care cercetătorul interacționează cu subiecții studiați, dar, în principiu, nu intervine activ - mai ales dacă nu i se cunoaște statutul - în mersul lucrurilor. Observația participativă este un asemenea procedeu - de exemplu, când cercetătorul este implicat într-un episod (stă de vorbă la bar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca și în cazul Alicei, este nevoie de o fugă continuă (evoluție) pentru menținerea unui optim interacțional cu mediul. Diversitatea genetică a descendenților speciilor cu reproducere sexuată permite unei specii să elaboreze răspunsuri adaptative la schimbările speciilor cu care aceasta interacționează. 1.3.7.2. Determinismul sexual și raportul sexelor (sex ratio) Raportul sexelor într-o populație (proporția între femele și masculi) și modul în care acesta poate să determine modificări ale frecvenței genice la nivel intrapopulațional sunt subiecte foarte dezbătute
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
recente în arheologie și paleoantropologie care nu sunt încă suficient de bine asimilate în descrierea EEA. III. Psihologia evoluționistă consideră că arhitectura minții umane este formată din structuri cognitive, ca rezultat al procesului evolutiv. Problema care se pune este cum interacționează aceste structuri cognitive pentru a genera răspunsuri coerente la probleme complexe. Unele structuri sunt foarte specifice, outputul lor trebuind să fie integrat de altele mai generale etc. În această fază, psihologia evoluționistă este orientată mai ales asupra identificării structurilor cognitive
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
structuri cognitive specifice, specializate pentru a rezolva probleme particulare. Flexibilitatea ei este deci determinată nu de faptul că anumite structuri generale se aplică flexibil la diverse conținuturi, ci de faptul că, având un număr mare de structuri specifice (expert), ele interacționează, ajutându-ne să facem față atât problemelor particulare, cât și celor noi și complexe. Acesta este pariul angajat de psihologia evoluționistă, iar datele acumulate, prezentate și pe parcursul acestei lucrări, arată că el va fi probabil câștigat în dauna modelului social
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tabloului clinic, reacțiile negative ale mediului social la tabloul clinic al pacientului), „colorând” în mod similar tablouri clinice diferite; în DSM acest lucru este exprimat adesea prin sintagma „răspuns fiziologic în legătură cu stresul” (DSM-IV; APsyA, 2000). Toți factorii etiologici descriși aici interacționează pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu înseamnă că de fiecare dată când apare un tablou clinic trebuie să fie prezenți factori din fiecare categorie menționată (de exemplu, în anumite situații, factorii favorizanți pot să nu fie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
trăsături cantitative (QTLquantitative trait loci). De multe ori, genele influențează atribute dimensionale distribuite continuu, care nu sunt patologice în sine, ci sunt asociate cu un risc crescut sau scăzut de apariție a unei boli sau tulburări. Mai multe gene diferite interacționează, determinând o trăsătură particulară. Acțiunea genelor este probabilistă - ele cresc șansele de apariție a unui comportament sau a unei boli, dar nu acționează în mod direct ca și cauze. Din toate aceste motive, cei doi autori consideră că studiul trăsăturilor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu, psihosociali). Determinismul genetic multifactorial asumă că: în determinarea unei caracteristici sunt implicate mai multe locus-uri; la nivelul acestor locus-uri nu există relația de dominanță și recesivitate; locus-urile acționează în manieră aditivă, fiecare adăugând sau extrăgând din caracteristica fenotipică; mediul interacționează cu genotipul pentru a determina fenotipul. Determinismul non-genetic multifactorial asumă că: un număr mare de factori non-genetici au rol în determinarea unor caracteristici fenotipice; unii din acești factori sunt modificabili, iar alții sunt non-modificabili; relația dintre modificabilitatea și non-modificabilitatea acestor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
că unii factori sunt modificabili nu înseamnă că pot fi modificați prin tehnologia disponibilă în prezent, iar faptul ca unii factori sunt nemodificabili în prezent nu înseamnă că nu vor putea fi modificați în viitor prin noi tehnologii; acești factori interacționează cu factorii genetici pentru a determina caracteristici fenotipice. Trăsăturile determinate multifactorial au, de obicei, distribuție normală în populație. Acest lucru nu înseamnă însă că orice caracteristică distribuită normal este determinată multifactorial. Pentru a determina contribuția relativă a factorilor genetici și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
școala În care se aplică acest sistem de educație aduce Învățătura la rang de principiu general și presupune, Înainte de orice, acceptarea faptului că orice copil poate Învăța. Fiecare participant la procesul de Învățare, Învață și se dezvoltă prin faptul că interacționează cu ceilalți. Sursele Învățării pentru fiecare vin din relațiile interumane și din experiența cu obiecte, cu semenii. Școala nu trebuie privită ca fiind numai un teritoriu al cunoașterii academice, ci și unul al experiențelor practice și al relațiilor interumane. În conformitate cu
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]