1,200 matches
-
în publicistica lui. Două articole, la distanță de un an, fac operă de popularizare a suprarealismului. Unul (p. 6-8) remarcă desprinderea de o literatură mimetică, îndatorată realului, și adoptarea unui principiu constructivist, valorificând subconștientul freudian, iraționalismul și misterul poetic al interiorității. Altul (p. 330-333), speculând tot manifestul lui André Breton, explică revoluția suprarealistă ca reacție la neoclasicism, având drept scop abolirea ,sacrosanctei oligarhii intelectuale" a Logicii, Rațiunii sau Inteligenței, pentru a instaura domnia visului. Suprarealismul a ucis conveniențele, anecdota epică și
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
Stalin, destinele artei sovietice, în aceeași manieră în care Leonte Răutu o va face în deceniul de după 1948, în republica populară română. Arta totalitară își asumă misiunea ei formatoare și activistului, scriitorul / cineastul îi oferă o cale de acces către interioritatea umană, ca un preludiu al metamorfozei revoluționare. Raționamentul leninist combină meliorismul iluminist cu tentația adamică: de vreme ce arta e a poporului, accesibilitatea este precondiția oricărei opere de artă autentic revoluționare. Deceniile care separă monologul leninist de exhortațiile ceaușiste nu modifică substanța
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
fructelor! La patruzeci și opt de ani se va pensiona de boală. Un paralelism de destin cu Baco-via nu-i putea scăpa, sugerîndu-i următoarele rînduri al căror dramatism primește un accent vag consolator, prin resorbția sa în spațiul inalienabil al interiorității: "este posibil ca absorbirea în creație, ca și conștiința valorii operei, să-l fi făcut să nu poată participa afectiv în prea mare măsură la vicisitudinile existenței proprii, ori să le ia în primul rînd ca pe niște ocazii în
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
proza autoarei. În <b>Străina</b>, Costel Petrescu este redimensionat la nivelul unui posac director de minister, subiect al glumelor pentru cuplul Lucian (care îi este și șef direct) / Ina; necăsătorit, noul Costel este un element de contrast pentru temele interiorității din romanul <b>Străina</b>, un neavenit pe care Lucian și Ina îl pun adesea în situații penibile, pentru a se amuza. Fiu... frate... sau.... Precum orice text nefinalizat, „de laborator“, variantele Hortensiei Papadat-Bengescu conțin o serie de comentarii ale
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
creat în mintea privitorului. Construcția luminii se referă la controlul culorii și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina are de asemenea o influență directă asupra emoțiilor privitorilor, asupra interiorității. În diferite contexte, lumina poate determina percepția unei imagini, făcând privitorii să recepteze meta-mesaje ce determină atmosfera sau emoția transmisă de o imagine. Cele două tipuri principale de lumină sunt lumina clar obscură și lumina plată. "Lumina clar obscură" folosește
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
un soi de acuitate eficace.Aș îndrăzni să folosesc și în cazul lui, ca și în acela al lui Marcel Dechamp, o formulă pătrunzătoare, ceea ce s-a numit une strategie du peu. Puținătatea voluntară presupune însă, la el, nucleul unei interiorități spirituale, ca o ascunsă făgăduința de ordin radioactiv. Lambda, inițială declanșând lectură numelui care e Logos, avea în Hellada și un echivalent numeric. Atunci când își află sus accentul, litera răspundea valorii 30; dar coborât, accentul urca valoarea la 30 000
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
dintre credință și cercetare, aceasta ținând seama de natura preocupărilor sf. Augustin , precum și relația dintre adevăr și credință, adevăr și subiectivitate, ceea ce trimite, de fapt, la necesitatea de a rezolva chestiunea locului eu-lui în ansamblul cercetării, deci la ceea ce privește interioritatea. În "Contra Academicilor", sf. Augustin respinge argumentele scepticilor referitoare la negarea adevărului, surprinde erori copioase ale acestora despre relația dintre certitudine și probabilitate și demonstrează, de fapt, că scepticismul nu constituie o soluție validă asupra cunoașterii (cercetării) și despre mijloacele
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
astfel de sentimente, își confundau propriile vieți cu operele de artă. Aici se ridică o întrebare: „operă de artă, în artificialitatea sa estetică, îi fascina pe decadenți prin ea însăși sau pentru ceea ce reprezenta ea în propriile lor conștiințe” și ”interiorități?”. Mai precis, prin apropierea de ideile decadente. Există dragostea pentru artă propriu-zisă, sau este o iluzie provocată și trăită la intensitate mare? De exemplu, se spune că Lenin îl aprecia pe Beethoven. Ce iubea el cu adevărat: muzica sau reflectarea
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
tinzând spre Unitate, spre întoarcerea acasă la un nivel superior - reprezintă nucleul poeziei sale. Toate scrierile mele sunt de fapt tot atâtea întoarceri acasă, ar putea declara poeta, fără riscul de a exagera.(...). Autoarea ne face să înțelegem că doar interioritatea împărtășită reușește să distingă binele de rău, că această vie intérieure trebuie să fie întoarsă pe dos ca o mănușă și oferită lumii. Impresia noastră de cititor și traducător este că această carte are toate calitățile unui poem dramatic care
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
ci mai degrabă ca o potențialitate universală a existenței. Ca atare, este plasat, în modelul metaforic al lui Șora, în centrul sferei de rază nulă. Suprafața acestei sfere reprezintă exterioritatea pură, compusă din „realități terminale”. Raza este locul geometric al interiorității, unde găsim „potențialități intermediare”. Mihai Șora este considerat mentorul altei școli mult mai discrete și mai eterogene decât școala lui Noica. În prezent, există un intres în creștere asupra lucrării acestei școli, în special din partea filosofilor grupați în jurul revistei filosofice
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în mod paradoxal, căldura și umanitatea frescelor pictate ale interiorului edificiului. Absolutizând această metaforă am putea spune că, sacrificând somptuozitatea exterioară, renunțând la artificiile pur vizuale ale dantelăriilor din piatră rece, Ana Laguna și-a investit întregul potențial creator în interioritatea caldă, plină de culoare și de confort semantic al unor picturi murale rezumând un traseu profesional și inițiatic propriu. (..) În timpul rostirii Laudatio Altfel spus, Ana Laguna aduce pe scena coregrafică un nou tip de interpret, celui căruia în timp ce dansează îi
Două legende ale dansului onorate cu titlul de Doctor Honoris Causa la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105823_a_107115]
-
un artist dublat de un intelectual rasat.” „Eleonora Brigalda, artistă remarcabilă, aflată la deplina maturitate artistică, dovedește, ca întotdeauna, o receptivitate rară fată de tradiția cromatismului viguros, fauv, animat de obsesia de a exprima prin petele dense de culoare o interioritate vie, tumultoasă, pasională. În mitologia ei personală ocupă un loc fundamental atât aglutinarea motivelor silvestre, vegetale și geologice într-un ansamblu cosmologic spectacular, cât și tematica identității spirituale, religioase și etnice. De reținut, din această ultimă perspectivă, efortul artistei de
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
Zbor" - pentru clarinet solo, "Syrinx" - pentru flaut, oboi, fagot, "Cântec străbun" - pentru orchestră de coarde. Este autorul "lucrărilor teoretice": "Esență fenomenului sonor muzical, editura A.G.I.R., București, anul 2000"; Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale, editura UNMB", "anul 2000; Drumul spre interioritate, editura UNMB, anul 2006," ediție bilingva. Studiile de compoziție și lucrările pe care le-a realizat au avut drept țintă cunoașterea mecanismelor de organizare a muzicii în vederea reliefării în interpretarea muzicală a elementelor semnificative care particularizează opera muzicală serioasă. "Cercetările
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
și timbrului și constituie contribuții importante la clarificarea modalității de construcție a ansamblurilor muzicale. Pașcu-Rădulescu, Dorel, "Esență fenomenului sonor muzical," București, Editura A.G.I.R., 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale," București, Editura UNMB, 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Drumul spre interioritate," București, Editura UNMB, 2006, ediție bilingva. Păscu - Rădulescu, Dorel, "Autoevaluare", 2006 Păscu - Rădulescu, Dorel, "Memoriu de activitate", document aflat în arhiva Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România Român, Vlad, articolul "Dorel Păscu - Rădulescu - remarcabil model uman și professional", 2016
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
din urmă o capacană, a ei pentru că nu știe cine/ce este). George Clooney este prin însușirile sale fizice prototipul bărbatului de acțiune, sigur pe el, care cîștigă întotdeauna și nu sugerează cu nici un chip un tip predispus contemplării propriei interiorități (în această ordine de idei să amintim că jocul său a atins maximum de complexitate dramatică în O Brother, Where Art Thou? motiv pentru care mult mai credibil în rol de bărbat îndrăgostit îl găsim în One Fine Day). Natascha
Cronica unui eșec anunțat by Miruna Barbu () [Corola-website/Journalistic/14068_a_15393]
-
noapte, au petrecut cîteva nopți sau cîteva săptămîni în-tr-un azil de noapte. M.F.: Da, așa este. Școala din Est, nu pot să-i spun numai rusă, pentru că de fapt la fel e și în școala românească, ambele au dimensiunea interiorității, a trăirii (cuvîntul nu-mi prea place), să-i zicem a autenticului. Și acest reper a fost extrem de important. în ceea ce privește scenariul, cred că am fost atras de școala anglo-saxonă, de școala scenariului american, pentru că de fapt l-am scris ca
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și extrem de ocupat cu studiile: urmăream cursuri diverse la Litere, Filozofie, Istorie, petreceam mult timp în biblioteci, aveam și activități în organizația de tineret. De altă parte, neavând suficientă încredere în producțiile mele beletristice, nu mă grăbeam să le
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă a subiectivității. Această concepție definește subiectul în termenii unei interiorități care și-ar afla expresia organică în gesturi, vorbire, gânduri și alte manifestări exterioare, inclusiv mediul construit. Natura lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor umani. Această natură intrinsecă este percepută ca o sursă de semnificație
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ar afla expresia organică în gesturi, vorbire, gânduri și alte manifestări exterioare, inclusiv mediul construit. Natura lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor umani. Această natură intrinsecă este percepută ca o sursă de semnificație, ca o interioritate invizibilă pe care o exterioritate vizibilă o exprimă, o dezvăluie treptat, o materializează. Potrivit acestei concepții, faptul că subiectul este incapabil de a învesti spațiul urban cu semnificație arată că relația dintre eu și mediu s-a dezechilibrat. Astfel, premisa
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Omul fără însușiri reprezintă polul opus față de paradigma expresivă și față de Bildungsroman, ambele ilustrând adaptarea armonioasă a individului la social. În romanul lui Musil, spațiul urban pare să facă imposibilă existența semnificației fenomenologice, personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort. Conștiința acestei opoziții constituie un fel de Grundstimmung
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
o reduce la un corp docil. Confruntat cu înstrăinarea și constrângerile vieții moderne, proiectul eroului lui Musil se convertește în efortul de a-și salva propria individualitate. Și, pentru că spațiul exterior este iremediabil reificat, nucleul subiectivității autentice ia forma unei interiorități care, oricât de ciudat ar părea, nu-și poate afla un corespondent în exterior. Ceea ce este și mai ciudat este faptul că subiectul musilian nu va găsi semnificația înlăuntrul său, după cum nu a găsit-o nici în formele sociale și
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
caleidoscopice, un decor care să se adapteze sufletului."[...] otrivit paradigmei expresiviste, închegarea unei identități stabile este rezultatul unui proces dialectic în care dimensiunea interioară și cea exterioară se confirmă și se legitimează reciproc. În cazul lui Ulrich, nu există o interioritate care să-și găsească expresia în exterior, după cum nu există nici o exterioritate care să reflecte o dimensiune interioară. În capitolul 120, unde evenimentele ating punctul culminant, într-un moment de luciditate halucinantă, este denunțată neputința metaforelor interiorității și exteriorității de
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
nu există o interioritate care să-și găsească expresia în exterior, după cum nu există nici o exterioritate care să reflecte o dimensiune interioară. În capitolul 120, unde evenimentele ating punctul culminant, într-un moment de luciditate halucinantă, este denunțată neputința metaforelor interiorității și exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
scena pe care conștiința lui Ulrich se desfășurase până atunci într-o singurătate deplină. Mulțimea pune stăpânire pe acea poziție din care subiectul își exercita supremația. Astfel, prin încercarea de a reda experiența lui Ulrich în termenii spațiali ai unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un tip de subiectivitate ce nu se supune nici uneia dintre convențiile de reprezentare. În consecință, singurul lucru care mai
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]