9,651 matches
-
sau serviciului, moneda În care se realizează serviciul respectiv, piețele specifice etc. 5.5.2. Resursele umane (personalul) Resursele umane (personalul) din cadrul instituțiilor financiar-monetare reprezintă, după produsul sau serviciul În sine, una dintre cele mai importante componente ale procesului de intermediere financiar-monetară. Politica de personal și managementul resurselor umane din cadrul instituțiilor financiar-monetare urmărește Încadrarea În structurile instituției a persoanelor competente din punctul de vedere al pregătirii și moralității, operațiune care include mai multe etape de realizare, respectiv: • identificarea necesităților de personal
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
regilor, zi de zi și noapte de noapte, valetul de cameră devine astfel un martor anonim, un informator, o persoană implicată în toate problemele personale ale stăpânului. Astfel, valetul devine una dintre cele mai importante surse de spionaj și de intermediere. Atât în problemele statului, sau în cele particulare, de la o sexualitate ambigua la un adulter confirmat sau la nașterea unor bastarzi, aristocrații aveau nevoie de un complice și de un companion, care era prezent douăzeci și patru de ore, șapte zile din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
formal, o politică guvernamentală poate fi, de asemenea, de două tipuri: b1) explicită; b2) implicită. Vom caracteriza, pe scurt, cele patru tipuri de politici guvernamentale. Politică guvernamentală directă este acea politică care determină variația variabilei țintă în mod nemijlocit, fără intermedierea vreunei variabile de comandă. De exemplu, stabilirea administrativă a unui preț la un anumit bun sau serviciu înseamnă modificarea, pur și simplu, a acelui preț. Politică guvernamentală indirectă este acea politică care determină variația variabilei țintă în mod mijlocit, prin
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
vreunei variabile de comandă. De exemplu, stabilirea administrativă a unui preț la un anumit bun sau serviciu înseamnă modificarea, pur și simplu, a acelui preț. Politică guvernamentală indirectă este acea politică care determină variația variabilei țintă în mod mijlocit, prin intermedierea unei variabile de comandă. Desigur, aici sunt necesare unele precizări metodologice: 1) se presupune că este acceptată teoria care stabilește legătura cauzală dintre variația variabilei de comandă și variația variabilei țintă; 2) mecanismul de transmitere a influenței variației variabilei de
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
directă implicită; c) indirectă explicită; d) indirectă implicită. Să observăm, însă, faptul că politica guvernamentală directă implicită este o politiciă inconsistentă. Într adevăr, dacă politica guvernamentală este directă, acest lucru înseamnă că variabila țintă este vizată în mod nemjilocit, fără intermedierea vreunei variabile de comandă. Or, caracterul implicit înseamnă tocmai existența unei asemenea variabile de comandă care acționează asupra variabilei țintă. Așadar, conform condiției de consistență, vom avea doar trei tipuri distincte de politici guvernamentale: 1) politica guvernamentală directă explicită; 2
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Este esențial faptul că majoritatea celulelor nu sunt în contact cu mediul extern și deci nu pot realiza direct cu acesta schimbul de substanțe necesar pentru metabolism. Sistemele care asigură funcțiile de nutriție sunt organizate tocmai în acest scop, de intermediere a schimburilor dintre celule și mediul extern. Organismele sunt și ele organizate în nivele superioare, pe plan ecologic (populație, biocenoză și ecosistem, biosferă) și teoretic (sistematic și filogenetic: populație, specie, gen, familie, clasă, încrengătură, regn). sisteme funcționale compoziția mediului intern
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Valeriu P. STANCU și Silvia CHIRILĂ Cuvînt introductiv de Monika FLUDERNIK INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Cuvînt introductiv de Monika FLUDERNIK / 9 Prefață / 17 Prefață la ediția a doua (1982) / 19 Prefață la ediția a treia (1985) / 19 Introducere / 21 1. Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii / 25 1.1. Intermediere și Point of View / 32 1.2. Intermedierea și persoana naratorului / 35 2. Gradul zero al intermedierii: rezumat, titlu de capitol, schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Monika FLUDERNIK INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Cuvînt introductiv de Monika FLUDERNIK / 9 Prefață / 17 Prefață la ediția a doua (1982) / 19 Prefață la ediția a treia (1985) / 19 Introducere / 21 1. Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii / 25 1.1. Intermediere și Point of View / 32 1.2. Intermedierea și persoana naratorului / 35 2. Gradul zero al intermedierii: rezumat, titlu de capitol, schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii / 58 2.3
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de Monika FLUDERNIK / 9 Prefață / 17 Prefață la ediția a doua (1982) / 19 Prefață la ediția a treia (1985) / 19 Introducere / 21 1. Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii / 25 1.1. Intermediere și Point of View / 32 1.2. Intermedierea și persoana naratorului / 35 2. Gradul zero al intermedierii: rezumat, titlu de capitol, schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii / 58 2.3. Gradul zero al intermedierii în Caietele lui Henry
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a doua (1982) / 19 Prefață la ediția a treia (1985) / 19 Introducere / 21 1. Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii / 25 1.1. Intermediere și Point of View / 32 1.2. Intermedierea și persoana naratorului / 35 2. Gradul zero al intermedierii: rezumat, titlu de capitol, schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii / 58 2.3. Gradul zero al intermedierii în Caietele lui Henry James / 62 2.4. Titlurile de capitol rezumative / 72
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
View / 32 1.2. Intermedierea și persoana naratorului / 35 2. Gradul zero al intermedierii: rezumat, titlu de capitol, schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii / 58 2.3. Gradul zero al intermedierii în Caietele lui Henry James / 62 2.4. Titlurile de capitol rezumative / 72 2.5. Addenda și excurs: schimbarea timpului verbal în povestirile ilustrate / 81 3. O nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice / 85 3.1. Elementele constitutive ale
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
1934.) În Germania, Friedrich Spielhagen (1883-1967) este cel care a pledat pentru un roman obiectiv fără intruziuni ale personajului narator. Pentru Spielhagen, ca și pentru James, idealul îl constituia reprezentarea scenică romanul trebuia să-și prezinte povestea precum drama, fără intermedierea printr-un narator. Contemporanul lui Spielhagen, Otto Ludwig (autor al romanului Domnișoara de Scudéry [g. Das Fräulein von Scudéry]), a creat conceptul de reprezentare scenică pentru acest ideal. Stanzel se situează deci aici într-o tradiție germană, după care, în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
situează deci aici într-o tradiție germană, după care, în rama triadei goetheene, romanul (epica) trebuie delimitat de dramă și de lirică (vezi și luările de poziție ale teoreticienei Käte Hamburger în privința acestor trei "genuri"). Totuși romanul se caracterizează prin intermediere (Mittelbarkeit), adică prin existența unui narator, care prezintă povestea nu direct sau nemediat (ca în dramă), ci indirect, transmis, intermediat. (În poezie vorbește, dimpotrivă, eul liric, care totuși în această tradiție teoretică nu povestește sau reprezintă nicio istorie.) Spielhagen și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care prezintă povestea nu direct sau nemediat (ca în dramă), ci indirect, transmis, intermediat. (În poezie vorbește, dimpotrivă, eul liric, care totuși în această tradiție teoretică nu povestește sau reprezintă nicio istorie.) Spielhagen și James încearcă, de asemenea, să diminueze intermedierea romanului, să-l apropie de dramă. Aceasta are legătură cu o serie de curente literare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, deci cu naturalismul și cu modernitatea literară pe cale de a se naște. Prejudecata împotriva naratorului intruziv va fi totuși
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ilustrată de cercul tipologic. Cu aceasta Stanzel urmărește spre deosebire de ceea ce face Genette mai tîrziu un demers prototipic, holistic, morfologic în sensul lui Goethe (Darby 2001), în care iluzia naratorului absent din romanul cu narațiune personală trebuia pusă în acord cu intermedierea povestirii. În timp ce Genette descrie romanul cu narațiune personală numai ca rezultat al perspectivei narative, al unui point of view (Lubbock, Friedman), iar marea sa contribuție este noua concepție despre point of view ca focalizare (el înlocuiește modelul point of view
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
perspectivei narative, al unui point of view (Lubbock, Friedman), iar marea sa contribuție este noua concepție despre point of view ca focalizare (el înlocuiește modelul point of view cu unul care stabilește restrîngerea perspectivei ca principiu fundamental), Stanzel combină aspectul intermedierii cu cel al perspectivei și cu acela pe care el îl va numi "persoană". În ceea ce privește structura narativă personală, el consideră romanele precum Portret al artistului în tinerețe al lui James Joyce drept reprezentări în care se creează iluzia lipsei de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu cel al perspectivei și cu acela pe care el îl va numi "persoană". În ceea ce privește structura narativă personală, el consideră romanele precum Portret al artistului în tinerețe al lui James Joyce drept reprezentări în care se creează iluzia lipsei de intermediere, cu ajutorul anumitor elemente lingvistice și narative. Printre aceste mijloace se numără, de exemplu, stilul indirect liber, deci reproducerea expresivă a gîndurilor personajelor prin expresiile lor specifice, în forma sintactică liberă a stilului indirect (de exemplu: Unde rămăseseră afurisitele de șosete
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
după versiune, mereu neobosită, chiar și atunci cînd, așa cum a fost cazul la schema cercului tipologic, a trebuit să scrie "în cercuri". În încheierea prefeței, un sfat pentru cititor. Raționamentele fundamentale pentru teoria mea narativă sînt expuse în primul capitol, Intermedierea ca marcă de gen a narațiunii, în cel de-al treilea, O nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice, și în cel de-al șaptelea, Cercul tipologic: schemă și funcție. Astfel, o lectură prescurtată a cărții ar trebui să se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și, în aceeași măsură, lingvistica. Schema cercului tipologic, în noua și mult mai sever formalizata ei configurație (vezi diagrama de la finalul volumului), va constitui o bază pentru a face mai clare relațiile, corespondențele și contiguitățile motivate de structura narațiunii. 1. Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii Prin definiție arta narativă implică o poveste și un narator. (Scholes și Kellogg, The Nature of Narrative) Oricînd este transmisă o știre, oricînd se relatează ceva, există un intermediar se poate auzi vocea unui narator
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cea dramatică. Prin compararea narațiunii (care poate fi intermediată) cu drama (care nu poate fi intermediată), punctul central al discuției despre acest aspect a devenit întrebarea dacă absența unui narator personal(izat) mai cu seamă acestuia i-a fost recunoscută intermedierea narației tulbură iluzia cititorului. Cerinței unui Friedrich Spielhagen și a susținătorilor săi legate de obiectivitatea, mai precis de nemedierea reprezentării inclusiv în roman, i s-a opus Käte Friedemann încă din 1910, prin observația că intermedierea narațiunii nu este în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
i-a fost recunoscută intermedierea narației tulbură iluzia cititorului. Cerinței unui Friedrich Spielhagen și a susținătorilor săi legate de obiectivitatea, mai precis de nemedierea reprezentării inclusiv în roman, i s-a opus Käte Friedemann încă din 1910, prin observația că intermedierea narațiunii nu este în niciun caz (în comparație cu drama 5) un proces de rangul al doilea, ci constituie un fel de corespondent al experienței noastre privind realitatea în general: ""naratorul" este cel care evaluează, cel care simte, cel care observă. El
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
degrabă așa cum a trecut aceasta prin mediul unei conștiințe care observă. Prin percepție, mintea separă lumea factuală în subiect și obiect"6. Situațiile narative tipice trebuie înțelese înainte de toate ca descrieri schematice ale celor trei posibilități fundamentale de reprezentare a intermedierii în narațiune. Este o trăsătură a situației narative la persoana întîi faptul că intermedierea ține în totalitate de tărîmul ficțional al personajelor romanului: mediatorul, adică naratorul la persoana întîi, este un personaj asemenea celorlalte din cadrul acestei lumi. Universul personajelor este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
separă lumea factuală în subiect și obiect"6. Situațiile narative tipice trebuie înțelese înainte de toate ca descrieri schematice ale celor trei posibilități fundamentale de reprezentare a intermedierii în narațiune. Este o trăsătură a situației narative la persoana întîi faptul că intermedierea ține în totalitate de tărîmul ficțional al personajelor romanului: mediatorul, adică naratorul la persoana întîi, este un personaj asemenea celorlalte din cadrul acestei lumi. Universul personajelor este perfect identic cu lumea naratorului. Consecințele pe care acest lucru le are asupra interpretării
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cum face un narator. Cititorul privește celelalte personaje ale narațiunii prin ochii acestui personaj-reflector. Din moment ce în acest caz nimeni nu "narează", prezentarea pare să fie directă. Astfel, trăsătura distinctivă a situației narative personale este faptul că iluzia non-intermedierii se suprapune intermedierii. În multe dintre romanele publicate în ultimele decenii apare situația narativă personală. Ne vom ocupa de semnificația acestui tip de narațiune pentru interpretarea unui roman îndeosebi în capitolul referitor la opoziția mod. Intermedierea narațiunii constituie astfel fundamentul distincției dintre cele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este faptul că iluzia non-intermedierii se suprapune intermedierii. În multe dintre romanele publicate în ultimele decenii apare situația narativă personală. Ne vom ocupa de semnificația acestui tip de narațiune pentru interpretarea unui roman îndeosebi în capitolul referitor la opoziția mod. Intermedierea narațiunii constituie astfel fundamentul distincției dintre cele trei situații narative, în așa fel încît în fiecare dintre acestea un element diferit (persoană, perspectivă, mod) din complexul intermedierii este dominant. Ceea ce determină natura unei anumite situații narative este în primul rînd
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]