1,350 matches
-
Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori (indicatori temporali și cauzali) V. Tipuri de enunț Asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Sugestii metodologice Planificările calendaristice elaborate pe baza programelor vor fi structurate pe unități de învățare și vor însoți parcursul întregului an școlar pentru a garanta abordarea unitară a implementării curriculumului. În planificarea și în proiectarea didactică (selectarea și
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
din grupul nominal. Schimbarea valorii gramaticale a substantivului. Ortografia substantivelor la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ. Variante substantivale Articolul (hotărât, nehotărât, posesiv-genitival, demonstrativ) ● Pronumele și grupul nominal cu centru pronume. Tipurile pronumelui (personal, reflexiv, de întărire, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, negativ). Funcții sintactice ale pronumelui. Adjectivele pronominale ● Numeralul și grupul nominal cu centru numeral. Numerale cardinale. Numerale ordinale. Alte tipuri de numerale (colective, multiplicative, distributive, adverbiale) Funcții sintactice ale numeralului ● Adjectivul și grupul adjectival. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
și să se refere la un punct concret; ─ să nu conțină nici o afirmație sau apreciere; ─ să nu se refere la o problemă strict personală; ─ să nu aibă drept scop obținerea de documente sau informații statistice; ─ să fie prezentate sub formă interogativă. (2) Nu poate fi acceptată o întrebare privind un subiect care figurează deja pe ordinea de zi și pentru a cărui dezbatere este prevăzută participarea instituției interesate. (3) Nu se admite o întrebare în cazul în care o întrebare identică
32005Q0215_01-ro () [Corola-website/Law/294027_a_295356]
-
și una sau cel mult două întrebări suplimentare din partea membrilor aparținând, de preferință, unui grup politic și/sau unui stat membru diferit de cel al autorului întrebării principale; reamintește că întrebările suplimentare trebuie să fie concise și prezentate sub formă interogativă și sugerează ca acestea să nu depășească 30 de secunde; (4) invită Comisia și Consiliul să facă tot posibilul, în conformitate cu punctul (7) din directive, pentru ca răspunsurile să fie concise și pertinente. ANEXA III DIRECTIVE ȘI CRITERII GENERALE PENTRU ALEGEREA SUBIECTELOR
32005Q0215_01-ro () [Corola-website/Law/294027_a_295356]
-
Și mă mir - ce i-am făcut!" - b Fiecare strofa se încheie cu versul „Și mă mir - ce i-am făcut!" care constituie unul dintre laitmotivele textului. Sensul exclamativ al acestui vers (căruia i se adaugă, în final, o nuanță interogativa) sugerează mirarea, dezorientarea și mâhnirea celui care se consideră nevinovat. Al doilea laitmotiv se constituie, de fiecare dată, în jurul versului al cincilea al strofei: „Mai știu eu ce-as vrea s-ascult!", „Mai știu eu ce-as vrea să rump
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
̭åma såpę ke vo scopę su sire" „cine sapă groapa altuia cade el în ea” (literal „... s-o sape sub el însuși”). Pronumele "če" are forma "țe" în Sușńevițę. În graiurile din sud se folosește și neaccentuat, ca particulă interogativă, pierzându-și sensul originar: "če nú știi̭?" (accentul pe cuvântul de negație) „(oare) nu știi?” Pronumele corespunzător românescului "care" are forme după gen și număr: "cårle/cåre/care" (masc. sg.), "cåra/cårę" (fem. sg.), "cåro" (neutru), "cårlʼi/carlʼi/cåri
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
dåvu bur låpte" „vacile care dau lapte bun”. Numeralul "ur", "urę"/"ura", "uro" (neutru) este și pronume nehotărât („unul, una”) : "ur lu åt" „unul altuia”. Alte cuvinte nehotărâte sunt: Cu particula "nușt″u" (provenind de la "nu știvu" „nu știu”) + pronume interogative, se formează locuțiuni pronominale nehotărâte ca "nușt″u čire" „cineva”, "nușt″u če" „ceva” etc. Pronumele-adjectiv "åt/åtu/åtile" „alt(ul)”, "åtę/åta" „altă, alta”, "åto" (neutru), "ålʼț" „alți(i)”, "åte" „alte(le)”: "åtile ɣlås" „alt glas”, "ur lu åt
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
fętę" „o fată frumoasă”), dar sunt și exemple contrare: "betâr om nu pote" sau "omu betâr nu pote" „omul bătrân nu poate”. Dacă substantivul este determinat de mai multe cuvinte, toate acestea pot fi antepuse, de exemplu în propoziția Propoziția interogativă se distinge în general prin intonație, dar există și particule specifice care o marchează, "če" în graiurile din sud și "â" în Žei̯ân: "Če tu ganești vlåșki?" „Vorbești vlăhește?”, "Â tu cuvinți žei̭ånski?" „Vorbești jeiănește?”. Pentru
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
formă, iar adjectivul este aproape totdeauna antepus substantivului. Acesta poate fi cu articol hotărât sau nearticulat. Uneori adjectivul este cel articulat. Exemple în grupuri de cuvinte, propoziții și fraze: Pronumele interogative-relative meglenoromâne sunt "cari" „care” și "țe/ți" „ce”. Ca interogativ, primul are și sensul „cine”, iar al doilea, ca relativ, se poate folosi și referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
épars". Ideile de rătăcire, de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei că stare de grație sunt centrale poeziilor sale. Nu întâmplător este asimilat adeseori evreului rătăcitor că tip universal al intelectualului, în speță al filosofului neliniștit, interogativ, care caută soluții pe care nu le va afla nicicând. În timpul ocupației germane a Franței este arestat de către Gestapo împreună cu sora să mai mare Lină, în urma unui denunț cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închiși în lagărul de la
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]
-
își chestionează permanent spațiul de cercetare și autoexprimare. Corpul devine viu atâta timp cât își pune întrebări despre rolul lui social și politic: „Rolul artistului este să pună întrebări incomode, complexe, iritante și să-i facă pe spectatori conștienți de acest proces interogativ, și în asta stă pentru mine dimensiunea pedagogică - când performance-ul devine cercetare și când procesul de cercetare devine performance și oamenii văd că te lupți cu niște înțeleseuri 2</a></sup>.</p> La Pocha Nostra, Piedad Postcolonial, 2005 Într-o
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
actelor artistice fiind și pentru mine o miză importantă, în plus asumată manifest și unul dintre principalele motive de existență ale colectivului Gazetei de Artă Politică</strong>. Problema apare însă la perspectiva din care vorbește textul. Aceasta nu este nici interogativă, nici colegială sau tovărășească, nici bazată pe asumarea posibilității coabitării unor perspective diferite, eventual complementare asupra actului artistic discutat (<strong>Toni Erdmann</strong>). Cronica-replică abundă de sentințe, fiind construită pe antagonizarea aproape constantă între „cum a scris David Schwartz că
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
ocazional ele pot conține și numai un singur cuvânt, ca de exemplu în propozițiile: "Mergi!", "Bine.", "Plouă.", "Da.", "Atât.". Propozițiile fără subiect sau predicat se numesc "eliptice de subiect", respectiv "eliptice de predicat". Propozițiile se pot împărți în afirmative, negative, interogative, imperative și exclamative. Cele afirmative sunt enunțiative sau declarative. În cazul propozițiilor negative, cel care vorbește (sau scrie) face opusul unei afirmații. În cazul propozițiilor interogative vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
eliptice de subiect", respectiv "eliptice de predicat". Propozițiile se pot împărți în afirmative, negative, interogative, imperative și exclamative. Cele afirmative sunt enunțiative sau declarative. În cazul propozițiilor negative, cel care vorbește (sau scrie) face opusul unei afirmații. În cazul propozițiilor interogative vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile interogative pot conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
Cele afirmative sunt enunțiative sau declarative. În cazul propozițiilor negative, cel care vorbește (sau scrie) face opusul unei afirmații. În cazul propozițiilor interogative vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile interogative pot conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). În sfârșit, și un exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!". În sens matematic
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
vorbește (sau scrie) face opusul unei afirmații. În cazul propozițiilor interogative vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile interogative pot conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). În sfârșit, și un exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!". În sens matematic, o propoziție matematică este o succesiune de afirmații care ori se poate
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
propozițiilor interogative vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile interogative pot conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). În sfârșit, și un exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!". În sens matematic, o propoziție matematică este o succesiune de afirmații care ori se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
cunoaște exact valoarea de adevăr a acestei propoziții, ea este cu siguranță ori adevărată, ori falsă. Există și alte logici matematice, care pe lângă "adevărat" și "fals" permit: Alte logici, complementare, au ca obiect enunțurile nedeclarative ca de exemplu întrebările (logica interogativă), instrucțiunile (logica imperativă), etc. În general enunțurile care exprimă emoții și sentimente (ca instrucțiuni, comenzi, dorințe, rugăminți) nu sunt propoziții logice declarative; ele sunt numite în general "atitudini propoziționale".
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
doar în pâlpâirea unei lumânări”. Acest ultim vers este, în registru oximoronic, „judecata de apoi” la care este chemată poezia. Poezia lui Valentin Marica este elegiacă în toate fibrele ei, iar nostalgia paradisului pierdut capătă valențe canonice. Poemele au încărcătură interogativă, dar interogațiile sunt mute, ele reverberează doar în adâncul ființei, ca un ecou stins al tragicului. Până la urmă, cartea lui Valentin Marica este o radiografie a suferinței, o confesiune amară, a resemnării și asumării fatalității. Tonul cărții nu coboară însă
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
laborios exercițiu de devenire, prin istovitoare cercetări individuale și ca reflex aplicat al inteligenței. Nu este, altfel spus, un izvor natural țîșnind ca un gheizer, ci o fîntînă săpată adînc în propria sa ființă, un cerebral ademenit de jocul fanteziei interogative. Senzitivii lucrează cum respiră, reflexivii doar așa cum gîndesc. Primii sînt întotdeauna spontani, ceilalți iscoditori și tenace. Unii primesc de-a gata, alții descoperă după epuizante căutări. O observație corectă, între multe altele, se referă la existența în creația artistului a
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
soție sau surioară - care va veni în ziua următoare cu bucate. Meșterii jură să păstreze secretul, dar sunt neliniștiți. Cel mai îngrijorat este Manole care, a doua zi, dis-de-dimineață, cercetează zarea pentru a afla care este femeia destinată zidirii. Propoziția interogativă și interjecția "„vai”" dovedesc suferința meșterului când observă că cea care se apropie este chiar Ana, soțioara lui. Constructorul trăiește o drama de consecință, pentru ca este nevoit să zidească ce are mai de preț. Sperând să schimbe destinul, el se
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
În loc de asta, orice adjectiv poate fi folosit ca adverb plasându-l după verb sau chiar la începutul propoziției: Iată prepozițiile de bază din LFN: Frazele prepoziționale urmează după frazele substantivale sau frazele predicative pe care le modifică. Pronumele relative și interogative sunt identice în LFN: Clauzele urmează la ceea ce modifică: Întrebarea poate include un interogativ sau poate fi indicată prin ridicarea vocii. Se pot face întrebări și începând cu "Es ce...?" sau adăugând "no?" (nu?) sau "și?" (da?) la sfarsitul propoziției
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
chiar la începutul propoziției: Iată prepozițiile de bază din LFN: Frazele prepoziționale urmează după frazele substantivale sau frazele predicative pe care le modifică. Pronumele relative și interogative sunt identice în LFN: Clauzele urmează la ceea ce modifică: Întrebarea poate include un interogativ sau poate fi indicată prin ridicarea vocii. Se pot face întrebări și începând cu "Es ce...?" sau adăugând "no?" (nu?) sau "și?" (da?) la sfarsitul propoziției, după o virgulă: Numere mai mari se construiesc după cum urmează: Numerele care exprimă ordinea
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
fi folosită în raporturile cu administrația publică locală, în localitățile unde ponderea celor care o au ca limbă maternă este de peste 20%. Este cazul în localitățile Carașova și Lupac din județul Caraș-Severin. Dialectele limbii croate se disting după forma pronumelui interogativ referitor la subiectul nume de lucru: "što" - "kaj" - "ča" „ce”. Prin urmare sunt trei dialecte: Există și o stratificare supradialectală după modul în care a evoluat sunetul "ĕ" din limba slavă veche, notat cu litera ѣ (numită „iat”). Pronunțarea acesteia
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
dativ/locativ ale acestui pronume ("kȏmu, kȏme, kȏm") se deosebesc numai prin natura accentului de cele la aceleași cazuri ale pronumelui "tko": "kòmu, kòme, kȍm". Acestea exprimă trei grade de depărtare: Majoritatea acestora se formează din pronume sau adjective pronominale interogative la care se adaugă anumite elemente de compunere: Exemple în propoziții: Netko te pozdravio" „Te-a salutat cineva”, Ništa nećeš doznati" „N-o să afli nimic”, "Bit ću sretan ako se nađe 'ikakav bolji izlaz iz ovoga položaja" „Voi fi fericit
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]