4,210 matches
-
ordinii normative (numite de Durkheim stări anomice) și cu manifestări tipice pentru o patologie socială în creștere. Crima sau sinuciderea, lipsa de încredere sau cea de securitate personală, substituirea relației bazate pe status de către relația contractuală, disiparea și scăderea încrederii interpersonale sau diminuarea crescândă a controlului social și moral al comunității de apartenență se amplifică și chiar devin permanențe în noua societate. Ieșirea din societatea tradițională și consacrarea celei moderne erau analizate fie prin compararea uneia cu cealaltă, pentru a demonstra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca întreg și ca referitoare la opțiuni și preferințe. Pentru a evita un eventual relativism cultural de tip postmodern, se orientează către acele norme și valori ce constituie capitalul social specific unei societăți. Acestea au menirea de a genera încredere interpersonală și cooperare, de a reduce ceea ce economiștii numesc „costuri ale tranzacțiilor” și de a stimula și gratifica adaptarea și inovațiile. Capitalul social dezvoltat are efecte economice benefice, consolidează societatea civilă care intermediază între familie și stat și asigură dezvoltarea democrației
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății moderne, este în creștere, iar maximizarea libertăților personale a devenit un scop în sine, fiind prea puțin corelată cu responsabilitățile față de alții. În timp ce posibilitățile de asociere s-au extins în mod nelimitat, datorită mobilității spațiale sau a internetului, încrederea interpersonală sau în instituțiile tradiționale a scăzut în mod proporțional. Consecința e vizibilă: libertatea de asociere din ce în ce mai mare se îmbină cu o viață de grup tot mai săracă, cu o izolare socială tot mai accentuată și o incapacitate de angajare morală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
incapacitate de angajare morală mereu mai redusă. Toate datele statistico-empirice actuale ilustrează în mod convingător că nivelul criminalității și dezordinii sociale a crescut, că familia și relațiile de rudenie nu mai sunt surse ale coeziunii sociale și că nivelurile încrederii interpersonale și în instituțiile tradiționale au scăzut până la niveluri alarmante. Altfel spus, stocul de capital social a scăzut în toate societățile până la un nivel care pune în pericol dezvoltarea economică și socială actuală. Totuși, capitalul social regenerează în concordanță cu noile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este încă saturată, poate chiar exclusiv centrată pe adoptarea bazei legislative, pe crearea agențiilor și structurilor administrative și manageriale corespunzătoare și pe realizarea practicilor ce ar avea efecte vizibile imediate. Dar nu numai atât. În general, în multe dintre discuțiile interpersonale, cultura și mass-media au fost și ele focalizate pe aceleași priorități programatice, care au menirea de a da un sens mișcării și transformărilor sociale din tranziție, o direcție și un mod de polarizare a unor semnificații sociale care sunt aureolate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perioadă pe care unii - „nostalgicii” - o proiectează într-un trecut reconstruit, alții într-un viitor edenic și încă alții, destul de mulți, o vor fără trecut, întrucât i se opune structural, și cu un viitor ce trebuie explorat, întrucât bulversează relațiile interpersonale și societatea ca întreg. Construcția socială a realității depinde în mod hotărâtor și ineluctabil de indivizii care se confruntă cu căutarea propriilor identități și cu nevoia depășirii stărilor anomice. Procesele de căutare nu sunt însă mai puțin contradictorii, mai ales
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se identifice cu rolurile tradiționale pe care societatea le aloca și bărbații le așteptau. Egalitatea dintre bărbați și femei este susținută nu doar legislativ și ca principiu, ci tinde să devină treptat și sigur o opțiune de referință în relațiile interpersonale, culturale și de muncă, în relațiile cu instituțiile statului. Pe de altă parte însă, între proclamarea egalității dintre bărbați și femei și condițiile de realizare există încă un decalaj real. Piața muncii și piața bunurilor simbolice și economice se opun
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
calitățile sau trăsăturile personale pe care aceștia ar trebui să le asimileze și să le releve, întrucât anticipata economie/societate a cunoașterii și mobilitatea ocupațională transnațională le solicită în numele competitivității? Câte dintre opțiunile vieții de muncă, ale vieții personale sau interpersonale, de comunicare sau de orice altceva de pe scena lumii sociale, economice sau culturale sunt induse de ceea ce se predă și se învață în universitate și câte dintre cele exterioare sunt aduse în universitate și reproduse? După cum se vede, întrebările vizează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la domeniul academic al curriculum-ului și al evaluării rezultatelor din cercetare, adică la domeniul expertizei academice a universitarilor. Totuși, managementul colegial este evaluat și el în funcție de rezultate și eficiență. Colegialitatea rămâne un mod de participare academică și de raportare interpersonală a universitarilor. Criteriile ei de evaluare aparțin însă tot eficienței. Să sintetizăm acum tendințele de schimbare asociate conducerii universitare: - pe măsură ce universitățile devin corporații ale cunoașterii, conducerea lor se bazează tot mai mult pe modelul managerial corporatist; - colegialitatea academică a participării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rându-i încrederea în instituții. În fine, fără a fi exhaustiv, menționez între factorii explicativi ai nivelului redus de încredere și nivelul relativ redus de instrucție școlară a populației active din România. Figura SEQ Figura \* ARABIC \s 1 3. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții în 33 de țări europene Sursa: EVS/WVS 1999-2001 (cf. Voicu, 2005b, p. 144). Încrederea în instituții este calculată ca scor factorial pentru încrederea în guvern, parlament, UE, ONU, justiție, presă, sistemul educațional, sistemul de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
termen care reflectă tendința grupului de a fi unit și de a rămâne unit în urmărirea scopurilor de echipă”. Coeziunea are două componente principale care diferă în ceea ce privește orientarea: coeziunea socială și coeziunea de sarcină. Coeziunea socială reprezintă gradul de atracție interpersonală între membrii grupului. Echipele care au o coeziune socială ridicată tind să considere interacțiunile sociale și atracția interpersonală ca fiind mai importante ca atingerea unor scopuri de echipă. Aceste echipe se caracterizează printr-un climat cald și prietenos. Coeziunea socială
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
echipă”. Coeziunea are două componente principale care diferă în ceea ce privește orientarea: coeziunea socială și coeziunea de sarcină. Coeziunea socială reprezintă gradul de atracție interpersonală între membrii grupului. Echipele care au o coeziune socială ridicată tind să considere interacțiunile sociale și atracția interpersonală ca fiind mai importante ca atingerea unor scopuri de echipă. Aceste echipe se caracterizează printr-un climat cald și prietenos. Coeziunea socială este importantă în sportul juvenil și în competițiile de amatori, unde componenta socială este mai importantă decât nevoia
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
unele naturale, iar altele nu) după vârstă, după sex, după etnie, după religie, după nivelul școlar sau educațional, după starea materială, după situația familială, după starea socială, după experiența profesională sau după orientarea sexuală. Ea mai scoate în relief diferențele interpersonale la nivelul percepțiilor de valori, de scopuri vizate sau de moduri de a gândi și până la stiluri de viață. Conceptul de diversitate a apărut și s-a impus în acest sens prin dezbateri publice în SUA ca un complement, dar
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și Winston, 1975. Vezi: Anne de Marnhac, Séducteurs et séductrices, Éd. de la Martinière, 2002, p. 202 Vezi: Giacomo Casanova, Histoire de ma vie, Robert Laffont, Paris, 1993, 332 p. (Coll. Bouquins). Anne de Marnhac, op. cit., p. 174. Daniel Stern, The Interpersonal World of Infant, Basic Book, New York, 1987. * În original, toucher, care înseamnă și „a atinge/a palpa”, și „a impresiona/a emoționa” (n.t.). Această experiență a fost consemnată de Diane Ackerman în A Natural History of the Senses, Random
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Violența împotriva femeii Prof. univ. dr. ELENA ZAMFIR, Universitatea București Unul dintre obiectivele majore ale societății contemporane este eliminarea discriminării femeii, sedimentată în timpul unei lungi istorii. Dezvoltarea unei societăți în care femeia nu mai este discriminată nici direct, în cadrul relațiilor interpersonale, nici structural, în virtutea poziției sale profesionale, economice și social-politice, nu s-a dovedit o sarcină ușor de realizat. Un instrument esențial în acest proces de emancipare îl reprezintă promovarea problematicii de gen pe agenda politică. Introducerea problematicii femeii în programele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
degradantă pentru femei, ce nu trebuie făcută publică, fiind de natură să genereze întrebări cu privire la responsabilitatea femeii înseși pentru incidentul căruia îi este victimă. În al patrulea rând, la nivelul clasei de mijloc, pentru rezolvarea acestor situații sunt preferate mecanismele interpersonale, mai puțin vizibile. Drept urmare, violența împotriva femeii este privită mai mult ca o problemă a „altora”, în mod specific aplicându-se categoriilor de la marginea societății. Ea este asociată cu sărăcia, lipsa de educație și dezorganizarea personală și socială. Soluția pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Ipoteza operațională în interviul motivațional este aceea că ambivalența sau lipsa de rezolvare este obstacolul principal ce trebuie depășit în declanșarea schimbării. 6. Ușurința de a se schimba nu este o trăsătură a clientului, ci un produs fluctuant al interacțiunilor interpersonale. Terapeutul este, de aceea, foarte atent și răspunzător la semnele motivaționale ale clientului. Rezistența și „negarea” nu sunt văzute ca trăsături caracteristice clientului, ci ca feedback la comportamentul terapeutului. 7. Relația terapeutică este mai mult un parteneriat decât o relație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
consecințele acesteia) privind propriul său comportament. „Văzut astfel, este incorect să ne gândim la interviul motivațional ca la o tehnică sau la un set de tehnici care sunt aplicate sau (mai rău) „folosite pe” oameni. Mai curând este un stil interpersonal, deloc restricționat al instituțiilor de consiliere formală. Este un echilibru subtil al componentelor directive și centrate pe client, formate de o filosofie de ghidare și înțelegere a ceea ce declanșează schimbarea. Dacă aceasta devine un truc sau o tehnică manipulativă, esența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
verbal (țipete, jigniri, înjurături, blesteme); cerințe excesive privind performanțele copilului; penalizarea copilului pentru un comportament pozitiv, normal (zâmbește, chicotește, se mișcă, explorează, manipulează obiecte, vocalizează); penalizarea copilului când manifestă semnele unei stime de sine; penalizarea copilului pentru folosirea unor abilități interpersonale absolut necesare în obținerea performanțelor adecvate la școală și în grupul de prieteni; izolarea: copilul nu are posibilitatea să stabilească relații sociale; terorizarea: copilul este amenințat cu pedeapsa, părăsirea, alungarea, este intimidat și speriat; degradarea: copilul este tratat ca inferior
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comunitatea pentru reducerea violenței. Deși cele mai multe acțiuni sunt centrate pe reducerea violenței prin dezvoltarea serviciilor/adăposturilor și solicitarea intervenției poliției, în publicațiile de specialitate și în sondaje întâlnim un sprijin puternic pentru ideea prevenirii și combaterii violenței, prin intermediul regândirii relațiilor interpersonale și al patternurilor interacționale. EMBED Word.Picture.8 - calitatea de martor sau victimă a violenței în copilărie; - patologia individuală; - caracteristicile personale; - nivelul de frustrare și stres. - modalitățile de relaționare și de administrare a conflictului; - norme sociale privind distribuția puterii; - nivelul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
social al rolurilor femeii și bărbatului; - starea societății. Sursa: Modelul abordării ecologice a violenței adaptat după Heise (1998). Specialiștii în domeniu apreciază că violența în familie persistă în ciuda dezvoltării programelor și a serviciilor de intervenție, întrucât structura socială a relațiilor interpersonale continuă să furnizeze condiții propice pentru violență. Patternul violenței este atât de profund fundamentat în structura relațiilor interpersonale, încât violența poate fi exprimată chiar prin culturi și în condiții socioeconomice diferite. Interacțiunile sociale sunt tot mai mult în atenția specialiștilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Specialiștii în domeniu apreciază că violența în familie persistă în ciuda dezvoltării programelor și a serviciilor de intervenție, întrucât structura socială a relațiilor interpersonale continuă să furnizeze condiții propice pentru violență. Patternul violenței este atât de profund fundamentat în structura relațiilor interpersonale, încât violența poate fi exprimată chiar prin culturi și în condiții socioeconomice diferite. Interacțiunile sociale sunt tot mai mult în atenția specialiștilor, fie pentru implicarea lor în procesul de schimbare a comportamentului agresorului, fie pentru orientarea lor spre susținerea victimei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
socioeconomice diferite. Interacțiunile sociale sunt tot mai mult în atenția specialiștilor, fie pentru implicarea lor în procesul de schimbare a comportamentului agresorului, fie pentru orientarea lor spre susținerea victimei. Studiile privind evaluarea eficienței intervenției au relevat faptul că matricea relațiilor interpersonale, într-un spațiu sociocultural, poate constitui un factor de risc major sau inhibitor pentru violență (Edleson, 2000); în practica de prevenire și intervenție, sistemul relațiilor interpersonale este considerat deopotrivă răspunzător pentru generarea factorilor de risc ce favorizează dezvoltarea și manifestarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
spre susținerea victimei. Studiile privind evaluarea eficienței intervenției au relevat faptul că matricea relațiilor interpersonale, într-un spațiu sociocultural, poate constitui un factor de risc major sau inhibitor pentru violență (Edleson, 2000); în practica de prevenire și intervenție, sistemul relațiilor interpersonale este considerat deopotrivă răspunzător pentru generarea factorilor de risc ce favorizează dezvoltarea și manifestarea comportamentelor și atitudinilor violente, precum și a factorilor de suport social pentru protecția victimelor violenței. De aceea, tendința specialiștilor este acum tot mai mult orientată spre asigurarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violenței sub aspectul costurilor sociale și al consecințelor, comunitatea nu se implică în acțiuni de combatere a violenței sau de semnalare a cazurilor. Încercarea de a combate violența în familie prin intermediul sancțiunilor pentru agresor nu este eficientă; la nivelul relațiilor interpersonale nu este asumată definiția legislativă a violenței, atunci când aceasta este impusă ca un mecanism extern de reglementare. Eficiența măsurilor legislative în crearea unor mecanisme subiective de răspuns la violență este diminuată prin faptul că sistemul legislativ utilizează exclusiv termeni „tehnici
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]