2,321 matches
-
Odată ajuns la analitică și dialectică, prin operația multiplicării formei S P, aceste două "discipline" logice vor fi preluate drept corpusuri normative pentru logică, pentru ipostazele diverse ale filosofării, pentru teoriile științifice, care se ocupă de la bun început cu obiecte interpretate, și pentru demersurile ideologice. Indicația metodologică pentru o asemenea ierarhizare a formelor logice, obținută prin interpretare, am căpătat-o, lucrând analogic, din locul indicat al Cercetărilor logice, lucrarea lui Husserl. Pe de o parte, analitica și dialectica se află în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate fi operată o distincție categorică între reconstrucția filosofică și interpretarea sa din unghiuri diverse, atâta vreme cât și aceasta din urmă este, în felul ei, participantă la scenariul celei dintâi, întărind, cum spune Gadamer, însuși statutul cultural-istoric și ontologic al "operei" interpretate? Prin aplicațiile care urmează, sunt indicate și posibile răspunsuri la aceste întrebări, firești în urma prezentării, în capitolele anterioare, a unor elemente primare și a unora secundare ale dictaturii judicative. De altminteri, unul dintre scopurile mele principale, până aici, a fost
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
simplu, nu cine știe ce poziții și funcții logice, ci însăși structura adevărului corespondență: S este un "substrat" (real sau reel) despre care se predică o anumită însușire P, predicarea fiind o "formă" logică, fiindcă atât S cât și P pot fi "interpretați". În acest moment al cercetării poate fi stabilit acest fapt: formal, structura logică originară (S P) reprezintă însuși adevărul corespondență; nu avem nici un fel de indiciu asupra "naturii" obiectului (real, corespunzător unei facultăți, sau reel, corespunzător unui act al acesteia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tuturor elementelor logicului, în acest caz, a regulilor, care sunt înaintea judecății? Un asemenea sens este cu totul exclus. De fapt, judecățile care pot fi necesare în mod absolut sau relativ, doar în funcție de regulile care pot fi astfel, sunt judecăți interpretate, care au deja constituția de S este (nu este) P, care au primit, așadar, o "interpretare" tocmai dinspre reguli. Iar acestea nu sunt în mod absolut factori primi: țin de structura originară S P, fiindcă toate decurg, în necesitatea lor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
făptuirii); b) formula corespondenței alethice; c) principiul identității formale și cel al contradicției ("formale" ar fi un adaos redundant); d) reguli de construcție (și de validare) a silogismelor, reguli care pot fi necesare în mod absolut sau relativ; e) judecăți interpretate, care de asemenea pot fi necesare în mod absolut sau relativ, după reguli (necesare în mod absolut sau relativ). Dat fiind faptul că primele trei niveluri de condiționări au fost puse în discuție, în acest subcapitol despre logica aristotelică, dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
către regulile de constituire a silogismului. Abia din perspectiva astfel deschisă putem pune în discuție și modalitățile de participare a judecății la constituirea silogismului. Această îndreptare nu are decât rolul de a evidenția preeminența regulilor de construcție silogistică față de judecățile interpretate, așa cum ea apare în logica-organon aristotelică. Indicatorul acestei apariții este operatorul "trebuie" ("operator", pentru că obligă la o anumită operație, care conduce către necesitatea unei prescripții); "stilul" de prezentare este cel formal.84 Dar nu trebuie scăpat din vedere faptul că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe baza tipurilor premiselor. Figura silogistică are, neîndoielnic, o preeminență la Aristotel. De aceea este firesc să vorbim despre întâietatea sensului formal al logicii-organon. Concluzia unui silogism este dată în însăși formatul structurii judicative originare, ca S P. Trebuie însă interpretată această relație, adică trebuie determinată în forma unei judecăți de predicație, dar nu oricum, ci printr-o construcție logică a cărei primă operație deschide actul căutării mediului. Actul acesta cuprinde operații de includere sau excludere, adică operații de natură extensivă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stabili "cantitatea" subiectului) și verbul (pentru a stabili "calitatea" judecății). Dar este clar că nu judecata ca atare are nevoie de asemenea elemente. Utilizarea lor este legată de participarea judecăților la structura raționamentului. De aceea putem spune că orice judecată "interpretată", care, așadar, are S și P termeni determinați (nu doar formal, ca poziții logice) și verbul a dat un sens relației dintre termenii determinați este, măcar ca posibilitate, participantă la un raționament. În plus, fiindcă o asemenea judecată dă forma
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul lor este de a nu pune în formă "substanța", adică ceva. Ele însă devin "ceva" atunci când substanța este ea însăși. După cum știm din tabela categoriilor, substanța se află în grupa categoriilor relației, grupă care are legătură semnalată, descrisă și interpretată judicativ mai sus cu analogiile experienței. Asemenea tuturor categoriilor, ca forme pure ale intelectului (sau concepte ale intelectului pur), substanța capătă deplin statut categorial numai prin aplicarea sa, prin mijlocirea schemelor imaginației transcendentale, la obiecte sensibile; iar aplicarea presupune determinări
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar da putința de a fi pusă la lucru și cu alt "material" tematic decât cel heideggerian sau cel presocratic (prezente în analitica existențială). Iar cea de-a doua, diferența ontologică, socotită dinspre actul-de-principiu formulat și comentat mai sus, trebuie interpretată și în limitele unei gândiri înțelegătoare care lucrează cu totul diferit față de "intelect" sau alte "facultăți" judicative, fapt care, de asemenea, deschide conceptul acesta către alte intenții și proiecte de reconstrucție filosofică. Diferența ontologică este nu-ul dintre ființare și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au forțat limita judicativului constitutiv. Dar acest fapt se încadrează chiar în limitele constitutive ale judicativului. Una dintre problemele cele mai semnificative în această privință este aceea a constituirii cunoștinței veritabile. Ea derivă direct din principiu, adică din gândirea-care-se-gândește-pe-sine. Aceasta, interpretată strict formal, implică, așa cum am menționat și mai devreme, două "poziții". Formal, ceva este gândirea care gândește și altceva este gândirea care este gândită. Fie a gândirea în cauză, a gândește a înseamnă, formal, a gândește a'. Dar a este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ordine de semnificații, judecata, ca act constitutiv universal (orice "obiect" de gândire, rostire și făptuire este constituit prin ea), este necesară și, desigur, a priori; iar obiectul acesteia de diferite niveluri de constituire este, întotdeauna evident. Neîndoielnic, evidența aceasta trebuie interpretată ca o evidență judicativă; așadar, am putea spune mai bine "obiect acreditat" și "acreditare", în loc de "obiect evident" și "evidență" (obiectuală). Dacă există un sens "intențional" către dictatura judicativului al celor două elemente ale judecății și o asemenea poziționare a acesteia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în măsura în care fenomenul timpului este însăși esența dictaturii judicativului și cu condiția dovedirii forței sale constitutive față de mulțimea manifestărilor celorlalte trei elemente din structura judecății. Acesta este și motivul principal pentru care am numit operația în cauză "reducție". Totuși, termenul trebuie interpretat și într-un sens generic, fiindcă, în fapt, va fi operat un șir de reducții, urmând ca ultima operație a acestui șir să treacă dincolo de condiția sub care se află toate celelalte, devenind astfel non-judicativă; păstrându-și, totuși, "obiectul": dictatura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
operațională și, cumva, reflexivă, vizându-se încă în mod esențial pe sine, fiindcă distincția formalului operațional față de obiectual nu este încă împlinită. De aceea, încă sunt posibile evaluări diferite ale structurii judicative: când în sens formal, când obiectual. Totuși, abia interpretați, S și P sunt chiar S și P și nu altceva. Desigur, logica îi separă de propriile lor "poziții" și "funcțiuni" determinate judicativ, pentru a-i cerceta în sine, însă nu trebuie uitat o clipă faptul că fiecare constituie o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
având ca agent al trecerii timpul), prinde o determinare generală, care o face să fie "ceva", timpul și ființa fiind de față, adică în "structura" ființării; fiind ambii, în termenii reducției judicative, prezentuiți. Această identitate a timpului cu ființa trebuie interpretată numai ca un rezultat al timpotizării timpului însuși, în sensul ființării care, totuși, nu este el, deși, determinat, chiar el este. Oricum, din conceptul acestei identități nu trebuie scoasă ideea după care timpul și-ar pierde statutul de ființare (determinată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vorba despre o cantonare a logicului în acest loc. De fapt, acest loc este ținut sub dominația judicativă numai în măsura în care elementele sale pot fi formalizate și trecute sub condiția alethică; adică numai în măsura în care pot fi "logicizate". În acest sens trebuie interpretate și încercările de logicizare a "formelor prejudicative". Între acestea se află și construcția logică a lui Alexandru Surdu din lucrarea Teoria formelor prejudicative, lucrare deosebit de semnificativă în sensul întăririi statutului logic al "locului" judicativului regulativ.234 Cum de scapă subiectul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între 1921 și 1944 au fost: Gheorghe Cristescu (1921-1924), român; Elek Koblos (1924-1928), ungur; Vitali Holostenko (1928- 1931), ucrainean; Alexandr Danieluk (1931-1935), ucrainean; Boris Stefanov, (1935-1940), bulgar; Istvan Foriș (1940-aprilie 1944), ungur. În concluzie, în lumina celor analizate, cum trebuie interpretată afirmația că "majoritatea membrilor din conducerea Partidului Comunist din România (...) erau evrei, la începuturile istoriei sale"? Post scriptum la analiza participării evreilor la procesul de instaurare a regimului comunist în România În articolul "Observații cu privire la participarea evreilor la instaurarea regimului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
atribuit prințului Fahd al Arabiei Saudite privitor la soluționarea conflictului israeliano-arab. Acest plan afirma principiul stabilirii unui stat palestinian și nu numai recunoașterea dreptului palestinienilor la o patrie -, pe lângă principiul "dreptului statelor din regiune de a trăi în pace", fapt interpretat ca o recunoaștere implicită a Statului Israel. Elogiul francez pentru planul Fahd exprimat public susținea că acesta aduce o "contribuție pozitivă la eforturile de a obține pacea pe calea negocierilor 47", în pofida diferenței fundamentale existente între "recunoașterea dreptului la o
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de vedere în legătură cu teme ca revendicarea evreiască privind Statul Israel, recunoașterea legitimității Statului Israel, Hotărârile Consiliului de Securitate care au validat revendicarea și legitimitatea, revizuirea Convenției Naționale Palestiniene, dreptul refugiaților la întoarcere și legalitatea utilizării armelor teroriste. Cum se cuvin interpretate răspunsurile la aceste întrebări. Cei ce le privesc cu un dram de severitate diminuată vor spune că au găsit în ele o înclinare spre moderație în ceea ce privește definirea dreptului refugiaților la întoarcere; în schimb însă, Arafat nu s-a simțit tentat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
limite în fructificarea înzestrărilor proprii, dar tuturor li se cere să ia egalitatea drept limită. S-a putut spune, cu îndreptățire, că, în vreme ce despotismul e o proastă înțelegere a puterii, democrația e o proastă înțelegere a egalității. Înțeleasă strâmb, idolatrizată, interpretată tendențios, egalitatea devine substratul unei frustrări generale. Ea este mereu subminată de un vicios - dat ineluctabil - instinct al comparației: săracul vrea să achiziționeze în speranța (utopică) a unei egalități cu bogatul, bogatul vrea să fie și mai bogat, la fel de bogat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vor lua măsuri adecvate, în conformitate cu legislația națională, pentru a se garanta că prin nici o clauză a contractului de angajare părțile nu vor conveni în avans să se abată de la hotărârile juridice uzuale reglementate prin contract. 2. Această dispoziție nu trebuie interpretată că excluzând recursul la arbitraj. Articolul 5 1. Fiecărui navigator i se va elibera un document care să certifice funcția acestuia la bordul navei. Formă documentului, mențiunile ce trebuie înscrise și modul în care aceste mențiuni vor fi înscrise în
CONVENŢIE nr. 22 din 24 iunie 1926 privind contractul de angajare al navigatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126758_a_128087]
-
vor lua măsuri adecvate, în conformitate cu legislația națională, pentru a se garanta că prin nici o clauză a contractului de angajare părțile nu vor conveni în avans să se abată de la hotărârile juridice uzuale reglementate prin contract. 2. Această dispoziție nu trebuie interpretată că excluzând recursul la arbitraj. Articolul 5 1. Fiecărui navigator i se va elibera un document care să certifice funcția acestuia la bordul navei. Formă documentului, mențiunile ce trebuie înscrise și modul în care aceste mențiuni vor fi înscrise în
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
interpretată ca modificînd în vreun fel, direct sau indirect, orice drepturi ale oricăror state sau popoare, ori dispozițiile unor acte internaționale în vigoare la care pot fi părți Membri ai Națiunilor Unite. 2. Paragraful 1 din prezentul Articol nu trebuie interpretat că dînd temeiuri pentru întîrzierea sau amînarea negocierii și încheierii de acorduri destinate să supună sistemului de tutelă teritorii sub mandat sau alte teritorii, potrivit prevederilor Articolului 77. Articolul 81 Acordul de tutelă va cuprinde, în fiecare caz, condițiile în
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
atac distincte, dintre care și cea prevăzută la art. 168 și 169 din Codul de procedură penală (paragraful 33 din mai sus). 37. Comisia contesta susținerea Guvernului și consideră că regulile de procedură din dreptul român, așa cum au fost ele interpretate și aplicate de către Curtea Supremă de Justiție, au avut drept consecință faptul că nici o instanță nu era în fapt competența să se pronunțe asupra cererii reclamantei. 38. Curtea observa că, sesizată cu judecarea recursului în anulare, pe care, în temeiul
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
și necunoscând limba română, prezentarea în acest mod a materialului de urmărire penală constituind o obligație și nu o facultate a organului de urmărire penală. Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că dispozițiile textului de lege criticat nu trebuie examinate și interpretate izolat, ci în corelare cu alte dispoziții din același cod, referitoare la dreptul la apărare. În acest sens sunt dispozițiile art. 6 referitoare la "Garantarea dreptului de apărare", precum și dispozițiile art. 8 referitoare la "Folosirea limbii oficiale prin traducător". În
DECIZIE nr. 191 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127004_a_128333]