3,529 matches
-
a istoriei literare. Adept al documentării exhaustive din convingerea că acumularea de date noi contribuie decisiv la înțelegerea mai adâncă a fenomenului literar, N. a făcut din lucrările sale adevărate depozite de informații, folosite cu abilitate în susținerea unor ipoteze interpretative. Viața lui Vasile Alecsandri, contribuția sa esențială în domeniul istoriei literaturii române, este o „biografie științifică” structural factologică, urmărind drumul vieții scriitorului prin reconstituirea minuțioasă a formației și personalității lui în cadrul frământărilor sociale ale epocilor pe care le străbate. „Noul
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
din cel mai imediat prezent. În sensul „reconcilierii” exclusivismelor programatice dintre sociologia „pură/teoretică” și sociologia „empirică/de teren”, Max Weber constituie punctul de plecare al unui postmodernism (avant la lettre) În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a readus În actualitate conceptual de relație În sociologia interpretativă. Altă profesoară poloneză, Elizabieta Halas, de la Universitatea Catolică din Lublin, și-a centrat discursul pe simbolismul social. În ceea ce privește metodologia, faptul că metodelor calitative li s-a consacrat o secțiune aparte ar trebui să fie un semnal pentru sociologia de la noi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vădește astfel a fi ea Însăși un ,,proces”, o experiență a acumulărilor empirice și teoretice mai vechi sau mai noi, similar cu aspectele socioeconomice ale ,,tranziției” postcomuniste În Europa Centrală și Orientală. Cititorul beneficiază astfel nu atât de o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poetul intră, în Hamlet sau Ispita posibilului, într-o fericită alianță. Tot astfel în Semnul ironiei (1972), unde sunt analizate, cu o priză mai strânsă la text, piesele shakespeariene Măsură pentru măsură și Coriolan. O punte leagă cele două reliefuri interpretative - ideea de absolut. Și fanaticul Angelo, și impulsivul Coriolan tind spre această himeră ce se boltește cu infinite reverberări și peste povestea lui Hamlet, „cel mai lucid și cel mai tragic dintre eroii shakespearieni”. Și în Othello, chef d’oeuvre
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Teza de doctorat Rebreanu, omul de teatru, publicată, cu reajustări, în 1995 (Premiul Secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru), nu iese, în fond, din sfera preocupărilor de-o viață. Istoricul literar își reconfirmă precizia și acuratețea reflexelor interpretative, felul său meticulos de a cerne și a discerne. Înaintând printre diferite „repere” și „constante”, el scoate în față posturi mai puțin cunoscute ale lui Liviu Rebreanu - cronicarul dramatic, dramaturgul, directorul de teatru; se adaugă, în secvențe de abundentă informație
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
Lucrețiu asupra literaturii franceze, de tematizarea naturii în același spațiu literar ori de poezia lui Émile Verhaeren. Și cercetările sale pe teren românesc mărturisesc afinitatea pentru o anume vârstă a lirismului. Monografia Traian Demetrescu (1967) - conservând în demersul și limbajul interpretativ reziduuri sociologiste și fiind concepută în chip tradițional (viața, apoi opera, discutată pe genuri) - se remarcă prin informația documentară, interpretarea păstrându-se de regulă în respectul opiniilor consacrate și cantonându-se la un nivel descriptiv și didactic. Nu sensibil diferit se
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
al tradiției, fie ea sacră sau mundană - sunt deosebit de incitante, relevând bogația de semnificații pe care modernitatea le poate depista în studierea caracterului organic al literaturii în societățile de tip arhaic. Un pas înainte în direcția sintetizării printr-o grilă interpretativă personală a complexului de elemente istorico-culturale care compun moștenirea literară a Evului Mediu francez în context occidental o reprezintă Introduction à l’étude de la littérature médiévale française (IX-e-XIV-e siècles) (1998), lucrare reunind în juste proporții tradiția bine asimilată a cercetărilor
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
profunde valențe teoretice, pledând pentru recuperarea bogatei tradiții a decodării sensului încastrat în text, de la sensul literal până la cel literar, trecând prin arcurile sensurilor alegorice, morale sau anagogice, derivate din aplecarea misticilor asupra textelor sacre și ajungând până la marile modele interpretative ale veacurilor al XIX-lea și al XX-lea. SCRIERI: Histoire de la littérature française (în colaborare), I-III, București, 1981; La Littérature française dans l’espace culturel roumain (în colaborare), București, 1984; Création et devenir dans la littérature française du
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
pe care epoca, atât de bogată în studii eminesciene, pare să o anunțe. Criticul se ocupă doar de poemele antume, împărtășind pudoarea lui G. Ibrăileanu față de cercetarea postumelor. Altfel, comentariile nu depășesc stadiul de simplă povestire a poemelor, fără investigații interpretative. Se reține sugestia „poeziei pure” eminesciene din Stelele-n cer..., Peste vârfuri ș.a., ca și ideea de a discuta „peisajul transcendent”, însă cu referire doar la Luceafărul și Mortua est! În anii ’40 P. se va ocupa de poezia lui
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
Dintr-o astfel de perspectivă, tranziția postcomunistă poate fi analizată în contextul de configurare a modernității contemporane pentru a-i identifica structurile instituționale și acea traiectorie care o plasează în setul modernităților multiple. Urmând o astfel de argumentare, anumite ideologii interpretative sunt puse între paranteze, iar tranziția postcomunistă nu este analizată doar prin raportare la trecut, ci și cu referire la un prezent comparativ care este oferit de perspectiva/realitatea integrării în Uniunea Europeană a unora dintre fostele țări comuniste. Teza mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este doar contemporană cu tranziția nord-americană și europeană către modernitatea reflexivă, ci și, măcar parțial, convergentă și congruentă cu ea; e) pentru a da seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate” ca întreg
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
două feluri. Pe de o parte, ea ar fi raportabilă la o tradiție aruncată în secolul al XIX-lea și eventual în prima parte a secolului XX. Sigur că e vorba despre o tradiție cât mai bine „inventată” pentru scopuri interpretative și, astfel, reconstituită discursiv, încât să releve acea puternică rămânere în urmă a practicilor noastre de modernizare datorită forței inerțiale a tradiției. Altfel spus, nu înaintăm în modernizarea postcomunistă de tip capitalist întrucât suntem iremediabil tradiționaliști, adică desueți în mentalitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea modului de funcționare a culturii și a relațiilor (interacțiunilor) sociale. Cel mai adesea, aceste roluri au fost separate, uneori opuse. Prea puțin s-a investit în demonstrarea interdependențelor lor, în condițiile în care nici un proiect de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai adesea, aceste roluri au fost separate, uneori opuse. Prea puțin s-a investit în demonstrarea interdependențelor lor, în condițiile în care nici un proiect de construcție socială sau de management al schimbării nu ar fi realizabil în absența unei analize interpretative a participării actorilor sociali. Tradițiile teoretice care au corespuns celor trei roluri ale științei sociale au considerat interacțiunile, instituțiile și structurile socio-culturale ca fiind distincte și separate atât de mediul lor natural, cât și de contextul material, economic și tehnologic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
diseminări de semnificații care își construiesc propriul univers și regim de funcționare. Altfel spus, analizele își generează propriile semnificații și se autoîntrețin, astfel că numai episodic sunt întrerupte de intervenția unor evenimente pe care apoi le asimilează în propriul univers interpretativ. Individualizări și programe instituționale În virtutea celor de mai sus, tranziția postcomunistă se prezintă pe scena socială în două registre distincte: unul al „programelor instituționale”, care vizează dezirabilitatea dezvoltării și a integrării euro-atlantice a țării, celălalt al unor manifestări cotidiene, în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale. Memoria socială și interpretarea subiectivă personală, istoricitatea semnificării și creativitatea interpretativă se intersectează și generează combinații, preiau semnificații vechi și propun unele noi pentru a conferi un sens vieții personale eliberate de constrângerile exterioare. Altfel spus, individul își caută și, când descoperă, afirmă identitatea prin rolurile asumate. Astfel, tranziția postcomunistă poate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perioadă în care individul este eliberat de supunerea față de cerința de asumare și jucare a rolurilor prescrise. Odată cu aceasta, individului i se oferă șansele multiplicării și experimentării rolurilor pentru care optează. Analiza alternativelor și decizia de a opta solicită subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și rezultă dintr-o serie de identități concurente și specializate, reale și virtuale, care sunt convocate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poetic „expierea în text”, „o alunecare lentă și încăpățânată dinspre textul vieții spre existența textuală” și „încercarea tragică de a trece dincolo de pragul limbajului”. Mulți dintre poeții generației 2000 îl adoptă pe M. drept precursor, pornind tocmai de la această perspectivă interpretativă, atitudinea acestora nefiind un lucru inedit ca atare, de vreme ce lirica sa s-a bucurat de audiență în toate generațiile de poeți contemporane lui. Probabil că una dintre lecturile cele mai ponderate ale poeziei lui M. ar fi cea a lui
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
un sens pozitiv. Din acest punct de vedere, orice interpretare a oricărui text rămâne, de jure și de facto, nedesăvârșită. Chiar și pentru profeți, viitorul rămâne, deci, asigurat cu noutăți. Gadamer a eliberat conotația negativă a momentului „neînțelegerii” în actul interpretativ printr-o critică a obiectivismului care limita fecunditatea cunoașterii teologice, literare sau artistice la cadrele paradigmei științifice a progresului. Prin circumscrierea simțului comun în sfera judecăților de gust care, la rândul lor, sunt ancorate în cadrele apriorice ale subiectivității, Kant
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prezentarea și utilizarea practică a indicatorilor concentrării sau diversității nu ridică probleme deosebite. Dificultățile apar atunci când se trece la două sau mai multe caracteristici ale mulțimii analizate. Natura dificultăților este de ordin tehnic (formule de calcul), cât și de ordin interpretativ al rezultatelor care se obțin. Aceste afirmații sunt deja ilustrate în prezentarea rezultatelor referitoare la experimentele bidimensionale și tridimensionale, în mod deosebit în cazul ponderării rezultatelor. Fără să dăm demonstrația cuvenită, analog rezultatelor prezentate în cazurile anterioare, vom formula următoarele
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
disensiunii funcționale și, inevitabil, nu întotdeauna cordiale (deși ar fi de dorit să fie mereu urbană și fair). Normale nu sunt persistența în confuzie, disputele cultural-ideologice la mâna a doua, aplicarea diletantă și mecanică a schemelor analitice și a grilelor interpretative. După jumătate de generație (socotind, conform regulii, că sunt trei generații pe secol), în ciuda unor semne izolate de reviriment, România nu a lichidat complet consecințele izolaționismului comunist, continuând să fie mai „specifică” decât este rezonabil și util. Așa se explică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
atentă a realității noastre, prezența lui În miezul fierbinte al acestei realități. Opera lui de până acum tinde să fie o cronică a trecerii satelor noastre de la capitalism la socialism, dar nu o redare inertă a evenimentelor, ci una vie, interpretativă, centrată pe una din legile de bază ale acestei perioade de tranziție: ascuțirea din ce În ce mai puternică a luptei de clasă, atât la oraș cât și la sat. (Ă). Prin activitatea sa scriitorul a dărâmat mitul atât de dăunător al gestației Îndelungate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a lui Kant, într-o problemă sau alta, va lua forma unei încercări de a preciza întrebările pentru a putea aprecia, în acest fel, care ar putea fi răspunsurile plauzibile ce pot fi găsite în scrierile sale. Formularea unei ipoteze interpretative va fi legată în mod firesc de evaluarea unor interpretări alternative și nu o dată de angajarea în discuții asupra conflictului interpretărilor. Oricine încearcă să stabilească care a fost poziția lui Kant într-o problemă, fie ea relația metafizicii naturii corporale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
corelații legice care au atributele universalității și necesității. Mult timp, până în ultimele decenii, elaborarea dată de Kant principiilor metafizice ale științei naturii nu s-a bucurat de atenția comentatorilor filosofiei sale teoretice. A căzut astfel în uitare și o orientare interpretativă, promovată de neokantianismul timpuriu, îndeosebi prin opera lui Hermann Cohen, care propune drept cheie pentru înțelegerea filosofiei transcendentale cercetarea relației ei cu fizica newtoniană, mijlocită de principiile metafizice ale științei naturii. Faptul că filosofia secolelor XVII-XVIII nu înfățișează în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]