2,510 matches
-
deci nu pot genera diferențe de presiune osmotică, aceasta este generată în special de proteine. Cum concentrația proteinelor în plasmă este mai mare decît în lichidul interstițial, și presiunea osmotică a plasmei va fi mai mare decît cea a lichidului interstițial. Presiunea osmotică efectivă reprezintă diferența dintre presiunea osmotică a plasmei și cea a lichidului interstițial. și are valoarea de circa 22 torri. Ca urmare există o tendință ca apa să difuzeze din țesuturi spre lumenul capilar. Datorită contracției inimii se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Cum concentrația proteinelor în plasmă este mai mare decît în lichidul interstițial, și presiunea osmotică a plasmei va fi mai mare decît cea a lichidului interstițial. Presiunea osmotică efectivă reprezintă diferența dintre presiunea osmotică a plasmei și cea a lichidului interstițial. și are valoarea de circa 22 torri. Ca urmare există o tendință ca apa să difuzeze din țesuturi spre lumenul capilar. Datorită contracției inimii se produce o presiune hidrostatică care variază de la un punct la altul în sistemul cardiovascular. Presiunea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în diagnosticul și funcționarea aparatului cardiovascular. La nivelul capilarelor arteriale =34 torri, iar la nivelul celor venoase = 12 torri Se poate defini și aici o presiune efectivă a sângelui, ca diferența dintre presiunea hidrostatică a sângelui și cea a lichidului interstițial; sef pp −= Presiunea sângelui determină un transport de substanță dinspre capilare spre spațiul interstițial, transport care este invers celui datorat presiunii osmotice (deoarece presiunea sângelui este mai mare decât cea a lichidului interstițial, 1-9 torri). Bilanțul acestor presiui dă presiunea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nivelul celor venoase = 12 torri Se poate defini și aici o presiune efectivă a sângelui, ca diferența dintre presiunea hidrostatică a sângelui și cea a lichidului interstițial; sef pp −= Presiunea sângelui determină un transport de substanță dinspre capilare spre spațiul interstițial, transport care este invers celui datorat presiunii osmotice (deoarece presiunea sângelui este mai mare decât cea a lichidului interstițial, 1-9 torri). Bilanțul acestor presiui dă presiunea efectivă totală: I.7.7. Ultrafiltrarea și reabsorbția In funcție de valorile diferitelor componente, presiunea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hidrostatică a sângelui și cea a lichidului interstițial; sef pp −= Presiunea sângelui determină un transport de substanță dinspre capilare spre spațiul interstițial, transport care este invers celui datorat presiunii osmotice (deoarece presiunea sângelui este mai mare decât cea a lichidului interstițial, 1-9 torri). Bilanțul acestor presiui dă presiunea efectivă totală: I.7.7. Ultrafiltrarea și reabsorbția In funcție de valorile diferitelor componente, presiunea efectivă totală poate fi pozitivă sau negativă. Dacă: p∆ > 0 fenomenul se numește ultrafiltrare și se produce un transport
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
efectivă totală: I.7.7. Ultrafiltrarea și reabsorbția In funcție de valorile diferitelor componente, presiunea efectivă totală poate fi pozitivă sau negativă. Dacă: p∆ > 0 fenomenul se numește ultrafiltrare și se produce un transport de lichid dinspre lumenul vascular spre spațiul interstițial < 0 fenomenul se numește reabsorbție și are loc un transport de lichid dinspre spațiul interstițial spre lumenul capilar. De exemplu în porțiunea arterială a capilarelor pentru om: sap =35 - 5 =29 torri și = 29 - 22 = 7 torri Deci aici are
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
totală poate fi pozitivă sau negativă. Dacă: p∆ > 0 fenomenul se numește ultrafiltrare și se produce un transport de lichid dinspre lumenul vascular spre spațiul interstițial < 0 fenomenul se numește reabsorbție și are loc un transport de lichid dinspre spațiul interstițial spre lumenul capilar. De exemplu în porțiunea arterială a capilarelor pentru om: sap =35 - 5 =29 torri și = 29 - 22 = 7 torri Deci aici are loc un proces de ultrafiltrare. In regiunea venoasă svp =12 - 5 = 7 torri = 7 - 22
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ultrafiltrarea, se micșorează reabsorbția sau au loc ambele fenomene. Edemele se produc în următoarele cazuri: 1) scăderea concentrației albuminelor plasmatice sub 2,5% sau a proteinelor totale sub 5,5% , ceeace face ca plπ să scadă sub cea a lichidului interstițial, ceeace produce transportul micromoleculelor și a apei de la lumenul capilar spre interstițiile tisulare. 2) inaniție severă, cînd concentrația proteinelor scade de asemenea foarte mult 3) nefrita, cînd proteinele plasmatice sunt secretate în urină, proteinele sanguine fiind eliminate scăzând în acest
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
foarte mult 3) nefrita, cînd proteinele plasmatice sunt secretate în urină, proteinele sanguine fiind eliminate scăzând în acest fel și presiunea determinată de acestea 4) permeabilizarea membranei capilarelor de către arsuri; în aceste situații proteinele din plasmă pot trece în spațiul interstițial mărind presiunea osmotică a acestuia din urmă 5) infarctul inimii drepte sau obstrucția venelor mari ceeace face ca fluxul de sânge venos spre inimă să fie blocat; aceasta face ca presiunea să crească foarte mult, ceeace face să scadă fenomenul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
venos spre inimă să fie blocat; aceasta face ca presiunea să crească foarte mult, ceeace face să scadă fenomenul de reabsorbție Presiunea osmotică este responsabilă și de eliminarea deșeurilor ce rezultă ca produse ale catabolimului. Celulele iau hrana din lichidul interstițial dar tot acolo elimină și deșeurile. Deșeurile trec prin difuzie în plasma sanguină de unde sunt eliminate cu ajutorul organelor excretoare: rinichi, plămâni, intestin. Deșeul cel mai important al catabolismului este dioxidul de carbon (CO2) care este eliminat prin plămâni. Intestinul excretă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care au luat naștere. Ionii de Na, K, Cl pot trece prin membrană în ambele sensuri, dar concentrația lor nu este aceeași de ambele părți ale membranei. Astfel concentrația ionului de Na este de 10 ori mai mare în lichidul interstițial decît în cel intracelular, la Cl concentrația ionului este de 14 ori mai mare în lichidul interstițial decît în cel intracelular, în timp ce pentru K concentrația este mai mare în lichidul intracelular de 30 de ori decât în lichidul interstițial. Datorită
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
concentrația lor nu este aceeași de ambele părți ale membranei. Astfel concentrația ionului de Na este de 10 ori mai mare în lichidul interstițial decît în cel intracelular, la Cl concentrația ionului este de 14 ori mai mare în lichidul interstițial decît în cel intracelular, în timp ce pentru K concentrația este mai mare în lichidul intracelular de 30 de ori decât în lichidul interstițial. Datorită diferenței de concentrație, ionii difuzează prin membrană tinzînd spre o egalizare a concentrațiilor. Ionii de Na și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lichidul interstițial decît în cel intracelular, la Cl concentrația ionului este de 14 ori mai mare în lichidul interstițial decît în cel intracelular, în timp ce pentru K concentrația este mai mare în lichidul intracelular de 30 de ori decât în lichidul interstițial. Datorită diferenței de concentrație, ionii difuzează prin membrană tinzînd spre o egalizare a concentrațiilor. Ionii de Na și Cl tind să difuzeze în interiorul celulei, iar ionii de K și cei organici, spre exteriorul acesteia. Viteza de difuzie depinde atît de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale electrogenezei sunt celulele. II.3.1. Potentialul de repaos celular O caracteristică importantă a oricărei celule vii este existența unei diferențe de potențial electric între fața externă și cea internă a membranei celulare. Deoarece atât citoplasma cât și fluidele interstițiale au conductivitate ridicată, în interiorul lor potențialul este constant, deci potențialul de repaos celular (PR) este diferența de potențial dintre interiorul celulei și mediul extern (spre deosebire de potențialul activ din timpul activității celulelor excitabile). Posibilitatea măsurării potențialului care se formează pe membranele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
căreia nutrienții sunt prelucrați în interior, în absența unei influențe a mediului, ci doar în prezența aceleia a mediului intern. Ca urmare, în ceea ce privește fiziologia animală, noțiunea se poate aplica la orice proces, dar ca relație a organului/celulei cu mediul interstițial („mediul intern“). Din acest punct de vedere, tipic este metabolismul dezasimilator, caracterizat printr’un rH optim reducător [60]. Limitele acceptate de variație ale rH-ului sunt specifice fiecărei specii sau chiar fiecărui organ [29]. Astfel, s’a constatat că mormolocii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Se cunosc numeroase combinații stabile ale cuprului divalent, un număr redus de compuși ai cuprului monovalent și câteva combinații ale cuprului trivalent. Alături de combinațiile simple ale cuprului există numeroase combinații complexe și un număr redus de derivați organo-metalici și compuși interstițiali. Datorită tendinței accentuate de a forma combinații complexe, la cupru se cunosc numeroase acidocombinații acvosăruri, amine complexe, compusi chelați etc. Ionii Cu + disproporționează în soluție apoasă. 1.7.1. Combinațiile cuprului monovalent (combinații cuproase) Combinațiile cu Cu prezintă un pronunțat
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Combinațiile Na5K2[Cu(IO6)2] ∙ 12 sau 15H2O, Na7[Cu(IO6)2] ∙ 12 si 16H2O, K3H4[Cu(IO6)2] ∙ 4H2O sunt substanțe solide, de culoare brună. Soluțiile apoase ale periodaților cuprului trivalent sunt intens colorate și sunt oxidanți puternici. Combinații interstițiale ale cuprului Hidrura de cupru CuH se obține prin reducerea sulfatului de cupru cu acid hipofosforos la cald. CuH se prezintă în cristale brune, care au rețea cristalină cubică cu fețe centrate, se oxidează încet în aer rece și eliberează
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
A TUFULUI VULCANIC IV.1. Tufuri vulcanice: Generalități Tufurile vulcanice sunt strâns legate de zeoliți, care reprezintă la modul cel mai general, minerale cristaline rezultate din depunerile din soluții hidrotermale și al reacțiilor chimice ale sticlei (SiO2) cu elementele apei interstițiale sub influența temperaturii, presiunii, pH-ului, altfel spus reprezintă aluminosilicați hidratați ai elementelor alcaline și alcalino-pământoase. Așadar există tufuri vulcanice bogate în zeoliți (cu un conținut de 50% din acest mineral), cu un conținut mediu de zeoliți (20-50%) și sărace
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
36,49,76-84/. Metoda folosită a fost centrifugarea /66/. Cei mai importanți parametri implicați în determinarea coeficienților de reținere a solvenților sunt: timpul de contact între schimbător și solvent înainte de centrifugare; timpul de centrifugare; intervalul de centrifugare; volumul de solvent interstițial; dimensiunea particulelor de schimbători. De o mare importanță practică este caracterizarea schimbătorilor de ioni macroporoși după umflarea lor în apă, deoarece acesta este mediul în care sunt utilizați cel mai frecvent /17,36,76,85,86/. Reținerile de apă depind
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
care presupune depășirea membranei bazale și invazia structurilor subiacente. Celulele tumorale datorită adezivității reduse și a mobilității crescute se fixează pe membrana bazală pe care o degradează și o străbat ajungând în țesutul din jur. Prin acțiune enzimatică distrug stroma interstițială și se înmulțesc prin neoangiogeneză tumorală. Extensia la distanță (metastazarea) este un element important pentru clinica și terapeutica tumorilor, ale cărei căi de producere sunt cunoscute dar, care este încă obscur în privința condițiilor. Sunt cancere care au metastaze în momentul
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
liganzii se clasifică în liganzi terminali (legați de un atom metalic), liganzi care funcționează în punte (legați de doi atomi metalici), liganzi care sunt situați deasupra centrului unei fețe unui cluster poliedral (unind trei sau patru atomi metalici) și liganzi interstițiali. Ultimele două moduri de legare a liganzilor se întâlnesc în compușii complecși de tip cluster. 2.3.1 Denumiri pentru combinațiile complexe polinucleare cu liganzi în punte O grupare care funcționează în punte este indicată adăugând înaintea numelui ligandului respectiv
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
of Ibn’Arabi, ca percepție mentală, ca proces de înțelegere și interpretare, ca proces de: „amplificare a unei iluminări” care ar trebui să încarce golul/the void lăsat probabil nu numai poeților. Prin referirea la acest gol, la acest „spațiu interstițial” al Imaginației Active,Bloom riscă o „analogie estetică”. El consideră că ar fi mai pragmatic: „să discernem realitatea Imaginației Active în Shakespeare decât în Ibn’Arabi sau Suhrawardi”. Fără a-l de-ezotericiza pe Corbin și fără a-l: “transforma pe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
din spațiul extracelular spre cel intracelular, proces minimalizat prin reluarea cât mai precoce a perfuziei tisulare. Reacția generală este direct proporțională cu amploarea lezunii locale. Arsura determina o pierdere a integrității capilare și o extravazare a fluidelor plasmatice în spațiul interstițial. Imediat dupa agresiunea termică prin mecanisme neuroendocrine se declanșează reacții de adaptare progresivă, în scopul menținerii homeostaziei organismului. Cand fenomenele compensatorii se epuizează echilibrul funcțional al întregului organism se dereglează. Modificările suferite de echiliobrul hemodinamic se traduc prin scăderea aportului
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cu monoxid de carbon; tulburarea termoreglării. Tulburări respiratorii: hipoxie periferica cu acidoza metabolica; insuficiență respiratorie mixtă; în exploziile în mediu închis:gazele caustice și aerul supraîncălzit dau leziuni directe la care se asociază cele indirecte toxice, infecțioase și edem; edem interstițial, atelectazii și hematoza redusă datorate alterării surfactantului pulmonar. Edemul toracic poate crea dificultăți respiratorii ducând chiar la insuficientă pulmonară. plămânul de șoc; În arsurile căilor respiratorii inferioare se eliberează o cantitate crescută de mediatori vasoactivi de la nivel pulmonar , crescând suprafață
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]